România de fațadă | Clădiri în pericol iminent
Bucureştiul este capitala clădirilor cu risc seismic ridicat. Aproape 800 de imobile stau să cadă la un cutremur zdravăn şi în ultimii 25 de ani, doar 10 la sută dintre ele au fost consolidate. De cele mai multe ori, din lipsa banilor, dar există zeci de cazuri în care consolidarea bate pasul pe loc din cauza proceselor interminabile dintre primărie şi locatari. Mulţi proprietari contestă în instanţă modul în care au fost făcute expertizele tehnice din anii 90 şi spun că din cauza bulinei roşii de pe bloc preţul apartamentelor a scăzut dramatic. Potrivit legii,e suficient ca o singură persoană să se opună pentru a nu putea începe consolidarea.
766 de buline roşii şi tot atâtea probleme. Toate aceste clădiri sunt un pericol în cazul unui cutremur precum cel din '77.
Unul dintre blocurile cu bulină este acest imobil de pe Bulevardul Magheru. Clădirea este cunoscută drept "blocul Nottara", pentru că găzduieşte celebrul teatru bucureştean. În noiembrie 2015, după 70 de ani de funcţionare, teatrul a fost închis din motive de siguranţă. Nu s-au luat măsuri şi pentru cei cei trăiesc în bloc.
Verginia Todor locuieşte aici din 1960. A prins şi cutremurul din 1977 şi este convinsă că, în ciuda unor mici crăpături, clădirea nu prezintă riscuri majore.
Verginia Todor, locatar: „Ei, au mai fost aşa crăpături, dar nu de ordinul dărâmării. La etajul doi au fost pereţii interiori, aşa... doi pereţi.”
Deşi teatrul a fost evacuat, locatarii cred că măsura a fost una exagerată.
„Când s-a lucrat la el s-a lucrat foarte bine, cu meseriaşi buni, aşa că mie nu îmi e frică. ”
Mai mult, faptul că blocul e încadrat în clasa I de risc le-a creat numai probleme. Constantin Petriceanu a încercat ani buni să vândă garsoniera în care locuieşte. Nu a primit, însă, mai mult de 30.000 de euro, în condiţiile în care, o garsonieră pe B-dul Magheru se vinde chiar şi de două ori mai scump.
Constantin Petriceanu, locatar: „Nu am primit niciun fel de citaţie, niciun fel de notificare pentru locuinţa mea. Atunci de ce să nu pot să o vând cu fruntea sus? De ce să existe dubii că aş fi un vânzător necinstit? Şi asta mă doare, mă ustură.”
Reprezentanţii Teatrului Nottara au cerut o expertiză care să stabilească clar dacă imobilul reprezintă un pericol public.
Constantin Petriceanu, locatar: „Au venit experţi, oameni calificaţi, care au măsurat absolut tot. Blocul ăsta are două etaje sub pământ, fundaţia lui. Şi au luat-o de acolo până la etajul nouă şi au verificat perete cu perete şi stâlpi de rezistenţă, foarte, foarte amănunţit şi foarte serios.”
După aproximativ două luni de la evacuarea din bloc a teatrului, au venit şi rezultatele: clădirea este cu risc seismic II! Acum, teatrul şi asociaţia de proprietari aşteaptă ca Primăria Capitalei să aprobe expertiza şi să facă reîncadrarea în acte. Actorii s-ar putea întoarce în toamnă să joace pe scena teatrului.
În alte cazuri, primăria şi asociaţiile de proprietari au ajuns în instanţă. Locatarii unui bloc de lângă Parcul Cişmigiu se luptă de 5 ani cu Primăria Capitalei. Municipalitatea vrea să consolideze clădirea, dar oamenii din bloc susţin că dosarul conţine numeroase nereguli.
Radu Munteanu, secretarul asociaţiei de proprietari: „Figurăm ca un bloc cu 44 de apartament când, de fapt, sunt 92 de apartamente. Mai mult, nu am găsit şi primăria nu a fost în stare să ne prezinte studiul de fezabilitate în baza căruia se face proiectarea. Ei, în loc să îşi aranjeze documentele, ne-au dat în judecată căutând să obţină o soluţie prin care să ne oblige să semnăm contractul de finanţare pentru consolidare.
Proprietarii spun că preţul stabilit pentru consolidare ar fi chiar şi cu 50 la sută mai mare decât în cazul altor lucrări similare făcute în aceeaşi zonă.
Radu Munteanu, secretarul asociaţiei de proprietari: „Erau, în proiectele lor, între 200-250 de euro pe metru pătrat. La noi se porneşte de la 350 şi, din toată experienţa pe care au avut-o celelalte asociaţii de proprietari, preţul de pornire nu este egal cu preţul de finalizare.”
Chiar dacă ar vrea să înceapă acum consolidarea, Primăria Capitalei nu prea mai are cum să o facă pentru că firma care a câştigat contractul a fost radiată între timp. De altfel, reprezentanţii Primăriei spun că de cele mai multe ori locatarii contestă expertizele tehnice şi refuză consolidarea. Specialiştii spun însă că expertizele nu presupun neapărat o muncă a arhitectului sau a inginerului structurist la faţa locului, ci poate fi făcută din birou pe baza unui algoritm care ia în considerare vechimea clădirii, tehnica de construire şi prin câte cutremure a trecut imobilul
Ovidiu Prodan, profesor Universitarea Tehnică Cluj-Napoca: „Normal se consideră că toate construcţiile după 1981 sunt construcţii performante care vor rezista cu bine la orice cutremur. Ce poţi să vezi tu vizual sunt cele mai periculoase sunt fisurile în X. Dar tot timpul dacă există o fisură în X la un perete, la o grindă, la un stâlp cele mai mari şanse sunt că sunt afectate de cutremur.”
Arhitecţii recomandă reabilitarea clădirilor istorice cu bulină roşie cu materiale tradiţionale precum lemn ori cărămidă.
Szabolcs Guttmann, arhitect şi preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Transilvania: „Dacă consolidezi o clădire de acum 100 de ani cu beton armat nu este o soluţie fiindcă de multe ori un material prea dur pe un material tradiţional face ravagii prin incompatibilitate.”
O situaţia aparte este în Centrul Vechi al Capitalei. Unele dintre clădiri sunt deţinute în co-proprietate de privaţi, Primăria Capitalei, Biserica Ortodoxă şi alte instituţii publice sau private. Aşa că şi responsabilitatea este pasată.
Valentin Neagu, avocat specializat în clădiri istorice: „Aici, de fapt, se blochează totul. Primăria îl ia pe NU în braţe. Nu doreşte nici să vândă, nici să participe la lucrările de restaurare şi, în acelaşi timp, îi impune actualului proprietar să restaureze sau să găsească o soluţie, actualul proprietar nefiind proprietar sută la sută pe imobilul respectiv.”
Între 2007 şi 2012, Centrul Istoric al Capitalei a trecut printr-un amplu proces de reabilitare. A fost refăcută întreaga infrastructură, iar proprietarii de baruri şi restaurante au investit şi ei în refacerea imobilelor. Nu toate au fost, însă reabilitate. Aproximativ 20 la sută dintre clădiri au rămas în paragină. Dacă la parter sunt localuri, zeci de apartamente situate la etaj au rămas nelocuite şi se distrug pe zi ce trece.
Adrian Cojocaru, reporter Digi24: „La stradă, Centrul Vechi al Capitalei este recunoscut pentru zecile de baruri, restaurante şi cafenele, iar turiştii se înghesuie să facă fotografii, impresionaţi de modul în care arată. Dacă vrei să vezi, însă, cum e cu adevărat centrul istoric al Capitalei trebuie să treci prin ganguri şi să intri în curţile interioare. În acest ansamblu, de exemplu, mai locuieşte o singură persoană, într-un apartament de la etajul unu.”
O soluţie ar fi, spun specialiştii, ca primăria să finanţeze restaurările şi să recupereze ulterior banii de la proprietari sau chiriaşi.
Valentin Neagu, avocat specializat în clădiri istorice: „Avansează fondurile, tu, primărie, ca să restaurăm monumentul şi îţi recuperezi din chiria aferentă acelui monument pe un anumit număr de ani. Eu ca proprietar, de exemplu, cred că aş fi de acord, dacă nu aş avea bani şi aş dori să păstrez monumentul.”
Răzvan Theodorescu, fost ministru al Culturii: „Este o problemă de bani. Este o problemă în care trebuie fie proprietarii încurajaţi cu o serie întreagă de măsuri ca să se poată face reparaţiile, fie, acolo unde este statul proprietar, efectiv să pună la bătaie sume mari de bani.”
Reprezentanţii primăriei spun că în multe situaţii însă nici nu se pot face dosare de consolidare pentru că mulţi proprietari sunt plecaţi din ţară sau sunt necunoscuţi.
Pe listele primăriei 766 de clădiri sunt încadrate în diferite clase de risc seismic. În plus, alte aproape 800 de imobile sunt încadrate în clase de urgenţă. Autorităţile spun că acestea nu sunt un pericol, dar ar putea fi consolidate la un moment dat. Cu toate astea, după Revoluţie, doar 75 de imobile din tot oraşul au fost consolidate: 57 din banii proprietarilor şi doar 18 din banii primăriei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
