De la prințesa lipsită de griji a Greciei, la regina-mamă a României. Viața Elenei, personaj-cheie în istoria Europei
Istoria se întoarce acasă. La finele acestei săptămâni, la Curtea de Argeş, capitala legendară a Ţării Româneşti, va avea loc o ceremonie îndelung amânată. Regina Elena, regina rămasă în exil şi după moarte, se va alătura suveranilor României moderne în incinta mănăstirii. În anii '40, mama regelui Mihai a salvat sute de mii de oameni de furia naziştilor, s-a opus abuzurilor ocupaţiei sovietice care a urmat şi a încercat din răsputeri, alături de fiul ei, să păstreze ţara în lumea liberă. Digi24 vă spune în această săptămână povestea Elenei, regina uitată a României.
Viaţa prinţesei Elena, mama Regelui Mihai, a fost marcată de prăbușiri amețitoare, urmate mai târziu de întoarceri neașteptate ale sorţii. Fiică, soţie şi mamă de rege, Elena va pleca în trei rânduri în exil, o dată din Grecia, de două ori din România. Cea mai discretă regină a românilor a influenţat decizii majore în anii '40. Inteligentă, de o frumusețe rafinată, Sitta, cum o alintau apropiații, a rămas legată sufletește toată viața de țara sa natală. Dar şi-a riscat viaţa în mai multe rânduri pentru România.
Elena, prințesa a Greciei | În exil la 21 de ani
De 200 de ani, grecii cântă cu patos Imnul Libertății, iar versurile acestuia, ilustrează perfect viața Elenei, de la prințesa lipsită de griji a Greciei, la regina-mamă a României.
Elena a venit pe lume la 2 mai 1896, la Atena. În acel moment domneau bunicii ei, regele George I și regina Olga, prin care mica prințesă se înrudea cu regina Victoria, kaizerul Germaniei și țarul Rusiei. În ciuda genealogiei ilustre, viața de la Curte și mai ales la palatul de vară Tatoi, pierdut în pădurile din jurul Atenei era mai degrabă simplă, și în același timp fericită, asigurată în primul rând de stilul simplu și direct impus de părinții ei, Constantin și Sofia. Grație lor, în primii ani de viață, copiii nu au simțit nimic din norii care prevesteau Primul Război Mondial.
Elena, copil marcat de violența politică
Apoi, în 1913, destinul a lovit pentru prima oară direct în inima familiei. Bunicul Elenei, regele George, după o campanie victorioasă alături de fiul său Constantin, care dublase teritoriul Greciei libere, a fost asasinat la Salonic.
Ducele Amedeo de Aosta: Regele a fost ucis în Salonic de către un bărbat, considerat inițial un anarhist, dar de fapt era doar un nebun care a ieșit dintr-o cafenea și l-a împușcat în spate.
Elena a fost șocată, pentru că nu înțelegea de ce ar fi vrut cineva să-l ucidă pe regele care adusese glorie Greciei. Mai mult, ea a asistat la o altă scenă care a făcut-o să se maturizeze, peste noapte. Tatăl ei, acum rege, primise un bilet pe care i l-a arătat Elenei. Pe el scria: Ai grijă, și tu vei fi asasinat!
Diana Mandache – istoric: Ei aveau să devină suveranii Greciei, părinții Elenei, într-o perioadă extrem de dificilă, războaiele balcanice, Primul Război Mondial, o perioadă care ajunge să determine renunțarea la tron a regelui Constantin, plecarea familiei regale în exil, în Elveția, un fapt care va afecta intreaga viață a familiei sale, a copiilor săi, inclusiv a principesei Elena.
Diana Mandache – istoric: Regele Constantin era popular în rândul grecilor, pentru că prin războaiele balcanice ieșise victorios și se născuse imaginea de rege erou. Pe de altă parte, din punct de vedere politic, premierul Venizelos era cel care dorea și inițiase, fără să îl înștiințeze pe rege, o alianță cu Antanta și acest fapt îl izolase oarecum pe regele Greciei.
Elena | O regină, trei exiluri
În 1917 familia regală să fie silită să plece în exil. Era primul din cele trei, care i-au marcat viața Elenei. Dar, pentru moment, viața mergea înainte, iar prioritatea era legată de alianțele matrimoniale. Înainte ca ea să-și dea seama, destinul Elenei era deja trasat.
10 martie 1921 | Nunta lui Carol și a Elenei
Ideea unei alianțe între casele regale ale Greciei și României a venit de la o rusoaică, Marea Ducesă Maria Alexandrovna, mama reginei Maria a României.
Diana Mandache – istoric: Încă din 1912, ea remarcase doi dintre copiii regelui Constantin, și anume pe George, ducele de Sparta si pe principesa Elena. Pe acești doi principi îi vedea drept posibili aliați matrimoniali cu familia regală a României... principesa Elena pe care o admira foarte mult și pe care o vedea drept viitoare soție a moștenitorului României, prințul Carol.
Erau calcule politice, dar și de familie, pentru că de fapt, toți erau descendenți din bunica Europei, regina Victoria a Marii Britanii și din socrul Europei, regele Christian al 9-lea al Danemarcei.
Diana Mandache – istoric: În 1920, ei se întâlnesc față în față, pentru prima dată, Elena și Carol, și este clar că atunci a fost momentul în Zurich, în care Maria Alexandrovna inițiază această viitoare căsătorie, la fel ca a principesei Elisabeta a României cu George al Greciei.
Sitta, prințesa cultă, inimoasă și devotată
Ambele nunți au avut loc în 1921, la Atena, la câteva săptămâni distanță. Apoi, Elena a ajuns din sobra Atena în Bucureștiul exuberant și iubitor de lux, unde tonul era dat de soacra sa, regina Maria.
Sosită în România, Elena va fi uimită de opulenţa de la Curtea Regală a României. În Grecia, în centrul Atenei, cât şi la Palatul de Vară, viaţa curgea foarte simplu. Cu toate acestea, la început, pentru Carol şi Elena nu s-a găsit decât un foarte mic apartament la Cotroceni. Dar apoi Regele Ferdinand şi Regina Maria le-au făcut cadou această casă boierească de pe bulevardul Kiseleff, care a fost modernizată. Elena a cumpărat mobilă englezească de la Harrod's şi opere de artă italieneşti, dar nimic ţipător. Rafinată şi inteligentă, prinţesa moştenitoare dovedea un bun gust desăvârşit.
Editor web: A.P.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
