În România anilor 50 i se spunea ,„Stalin cu fustă”, dar notorietatea internațională și-a câștigat-o când a apărut pe coperta revistei „Time", în septembrie 1948, cu titlul „cea mai nemiloasă femeie din lume”. A fost prima femeie ministru de externe din istoria lumii. Temuta tovarășă Ana Pauker, născută Hanna Rabinsohn, nepoata rabinului din Codăești, județul Vaslui, a intrat în Partidul Comunist încă de la înființarea lui, în 1921, și a fost racolată de Moscova ca agent sovietic.
După un trecut ilegalist plin de adrenalină, după câteva arestări, este eliberată de sovietici, în 1940, în schimbul unui patriot român, arestat de ruşi după ocuparea Basarabiei. La Moscova a fost consiliera lui Stalin pe „probleme românești", a fost numită în conducerea Cominternului, iar în iunie 1943 devine președinta Comitetulul Național Român de la Moscova, cu grad de colonel.
Din acest moment, în PCR se formează două facțiuni, pe de-o parte comuniștii aflați în închisorile din România, în frunte cu Gheorghiu Dej, pe de altă parte comisarii de la Moscova, Ana Pauker, Vasile Luca și Teohari Georgescu. După 23 august 1944 se întoarce în România cu mandatul de a prelua conducerea PCR, participă din plin la sovietizarea țării și devine numărul 1 în nomenklatură până în octombrie 1945, când a fost ales Gheorghiu Dej.
Deși îi plăcea să înceapă cuvântările cu declarația tăioasă „Stalin mi-a spus următoarele...” în 1953, cu voie de la Moscova, stalinista Ana Pauker a fost epurată în mod stalinist și acuzată de „cosmopolitism". Arestată la domiciliu, în locuința ei din Cotroceni, a trăit din traduceri pentru Editura Politică și a murit în 1960 de cancer la sân. „Tovarășa de fier”, temuta tovarășă Ana, care poartă răspunderea stalinizării României, a fost reabilitată discret de regimul Ceaușescu.
Campania „23 august, 1944 - Istoria furată”, demarată de Digi24 la începutul acestei săptămâni, se încheie cu o dezbatere amplă asupra unei zile care a schimbat destinul unei națiuni. Vineri, de la ora 19.30, într-o ediție specială moderată de Elena Vijulie și Dan Suciu, istoricii Stelian Tănase și Lavinia Betea, analistul politic Emil Hurezeanu și consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, trag concluziile unei campanii prin intermediul căreia Digi24 a recuperat istoria furată.