Sutele de mii de euro câştigate prin înşelăciuni informatice îi determină, însă, pe ofiţerii cu experienţă să fie în permanenţă în gardă. Cele 107 dosare penale înregistrate anul acesta la DIICOT, numai de la Serviciul de Criminalitate Informatică, dintre care 4 care privesc grupări infracţionale, au dovedit că investigatorii au fost cu un pas înaintea făptaşilor. Vocile ofiţerilor care s-au ocupat de cazurile prezentate în acest material au fost distorsionate pentru a le proteja identitatea...
150 de mii de euro. Această sumă a intrat în buzunarele a patru indivizi care au înşelat, în acest an, peste 60 de persoane din Anglia, Germania, Franţa şi România. Cei patru acţionau după metoda clasică, deja. Închiriau imobile şi autoturisme de lux, pe care, de fapt, nu le deţineau, prin intermediul unor site-uri fictive.
”Pentru a întări convingerea victimelor că persoanele care oferă spre închiriere acele imobile sunt reale, erau create un set întreg de identităţi, cu paşaport, cu carte de identitate, cu o poveste frumos spusă: trebuie să plec la un curs, doi ani de zile în America, îmi rămâne casa goală, vreau s-o dau unei persoane de încredere, se încerca crearea unor senzaţii duble”, spune un şef serviciu de crimă organizată.
După un an şi jumătate de muncă asiduă, cazul a fost finalizat cu succes. Metoda prin care liderii grupării acţionau, însă, nu e nici pe departe eradicată.
”Creează ei programe, nu le cumpără de pe internet, nu le împrumută, nu sunt schimbate cu unii, cu alţii, efectiv ei le crează. Unii chiar spun că „dacă nu mă prindea acum, ajungeam departe sau eram nu ştiu unde sau poate nu mă prindea niciodată”, afirmă un ofiţer crimă organizată.
Ca în orice domeniu, există persoane începătoare în această „meserie", care lasă uşor urme prin traseul lor virtual. Investigatorii le reamintesc însă, orice accesare a internetului sau a unui mijloc de comunicare, poate lăsa urme... mai greu sau mai uşor de depistat.
”Infractorii au un mare avantaj faţă de noi: o dată cu teritorialitatea, pentru că nu sunt graniţe, nu există drept care să-i spună infractorului, n-ai voie să faci aşa sau aşa...noi trebuie să aplicăm legea şi mai mult, să ştim s-o aplicăm atât de bine încât să-l demonstrăm pe individul respectiv că a făcut ceva ce nu e bine”, adaugă ofiţerul de crimă organizată.
De-a lungul anilor, cei care comit infracţiuni în spaţiul cibernetic au făcut din acest lucru o meserie. Din acest motiv şi tehnicile de acţiune sunt permanent îmbunătăţite. Mai mult, un as în mâneca fiecărui infractor este faptul că nu este împiedicat de nicio lege atunci comite o infracţiune. Acest lucru nu este valabil în cazul ofiţerilor de la Crimă Organizată, care trebuie să acţioneze după codul de procedură penală.
”Când mergeam şi le făceam percheziţie şi îi chemam la audieri şi povesteam cu ei, erau sideraţi, erau şocaţi: Cum aţi ajuns la mine, de unde aţi ştiut că am fost eu? Populaţia are o impresie uşor greşită asupra protecţiei şi asupra anonimităţii oferite de internet, ceea ce nu înseamnă că trebuie să trăim într-o paranoia continuă, nu mai intrăm pe internet că suntem monitorizaţi, urmăriţi şi putem fi deposedaţi de secretele noastre intime”, spune un şef serviciu crimă organizată
„Internetul este ca un ciocan, poate să distrugă sau poate să construiască, depinde cum este folosit". O spune unul dintre ofiţerii de crimă organizată cu care am stat de vorbă pe parcursul realizării acestui material. Războiul cu criminalitatea cibernatică este unul de uzură, iar câştigători vor fi mereu cei care au legea ca aliat.
Există un set minim de reguli pe care orice utilizator al internetului trebuie să le aplice pentru protecţie. Rareori acestea nu sunt suficiente, însă trebuie ştiut faptul că infractorii nu pot înainta fără acceptul victimelor. Aşadar, o atenţie sporită atunci când acordăm încredere gratuit, este adesea una dintre cele mai bune metode de prevenire.
reporter: Maria Rohnean
operator: V. Jiva/ C. Pârlogea/ M. Pop
editor web: Călin Țenche