”Am folosit făină integrală, cicoarea, care are un indice glicemic scăzut, am folosit lavandă, datorită proprietăților nutriționale”.
Cu câteva ingrediente neconvenționale poate fi creat ușor un desert pentru bolnavii de diabet. Cu acest gând a pornit Ionela Mârzu atunci când a inventat brioșele cu lavadă și cicoare. Deși plantele sunt folosite, mai degrabă, în produsele cosmetice, respectiv ca înlocuitor pentru cafea, tânăra de 24 de ani a preferat să le adauge în mâncare, datorită efectelor benefice.
”Lavanda ajută la distrugerea celulelor moi la cancerul de prostată, cancerul de ficat sau de sân. Am încercat cu lavandă datorită faptului că pe câmpurile universității noastre se cultivă lavandă și atunci avem un plus”, spune Ionela Mârzu, masterandă a Facultății de Tehnologia Produselor Agroalimentare, de la USAB Timișoara.
Produsul destinat diabeticilor a fost testat pe zece voluntari. Analizele au arătat că, la o oră după ce au consumat brioșele, glicemia persoanelor a scăzut, în timp ce în cazul consumului unor produse asemănătoare, din comerț, valorile cresc.
”Pot să vă spun că sunt foarte bune, sunt foarte sănătoare, nu conțin coloranți artificiali sau zahăr, deci sunt bune și pentru fetele care țin dietă. Mi s-a luat glicemia înainte de a mânca brioșele și după ce am mâncat brioşele și pot să spun că s-a văzut scăderea glicemiei”, afirmă Diana Bolțatu, voluntar.
Tot o invenție a cercetătorilor de la Facultatea de Tehnologia Produselor Agroalimentare sunt și pastele din făină de banane, făcute din ingrediente bio. Ideea a fost preluată din Africa și Asia de Sud- Est, unde făina de grâu este rar întălnită.
”Am cumpărat din supermarketurile din Timișoara bananele deshidratate de marile companii, și am încercat să facem făină de banane la noi în laborator. Sunt bogate în potasiu, având banane. Sunt aglutenice, adică fără gluten”, afirmă Bogdan Rădoi, cercetător, șef de lucrări la Facultatea de Tehnologia Produselor Agroalimentare.
”Îmbină efectele făinii de orez, utilizată în dieta celiacă, cu efectele benefice nutriționale a fructelor, respectiv bananelor, bogate în potasiu și cu activitate antioxidantă ridicată”, ne informează Alexa Ersilia, profesor la Facultatea de Tehnologia Produselor Agroalimentare.
Deși produsele au câștigat numeroase medalii și titluri la concursuri naționale de inventică, atunci când un consumator de rând vrea să aibă acces la ele, lucrurile se complică.
”Există două căi, una e de a găsi un partener din industria alimentară care să le producă, dar și mai bine ar fi să le producem noi ca universitate și apoi să le comercializăm, dar, repet, aici investiția ar fi mai mare în tehnologie”, ne-a declarat Teodor Trașcă, prorectorul Universitatății de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului.
Cercetătorii își recomandă produsele și prin faptul că au un termen de valabilitate scăzut, pentru că sunt făcute din ingrediente naturale. Dacă pastele din magazine pot fi gătite chiar și la doi ani după ce au fost fabricate, cele făcute în laboratoarele facultății din Timișoara expiră după doar șase luni.
Procedeu de conservare unic în Europa. Fructele și legumele își păstrează proprietățile nutritive până la 50 de ani
Reporter: Raluca Popa
Operator: Dan Petcu
Editor web: Călin Țenche