Mantheas Țindzilonis este grec de origine, dar român prin devenire. Când a urmărit meciul de la Pireu a trăit românește, chiar dacă, glumind cu prietenii, le-a zis simplu: Țin cu ai noștri!
"Dacă nu câștigă ai noștri, adică românii, vor câștiga "ai noștri" grecii", spune Mantheas
Recunoaşte că e român, chiar dacă rădăcinile îi sunt undeva, în vechea Eladă. În urmă cu foarte mult timp, pe vremea când avea numai opt ani, a fost unul dintre cei 2000 de copiii greci, care despărțiti de familii au fost "adoptați" de România.
"Pentru noi a devenit a doua patrie. Am fost primiți cu multă căldură și afecțiune sufletească, ne simțeam de parcă am fi în Grecia."
În 1948 a ajuns în România ca refugiat împreună cu alți patru frați. Toți au fost despărțiți de părinți care se aflau închiși în Grecia din cauză că îi ajutau pe democrați-socialiști.
Grecii, cazaţi în clădirea Muzeului
Abia în 1955 familia lui s-a reîntregit în România. Au fost cu toţii cazați în clădirea muzeului Ţării Crişurilor din Oradea, unde sălile spațioase au fost despărțite prin paravane și au fost înghesuite acolo zeci de familii.
"Ca să creeze sobe, se făceau sobe canadiene, de fier, de metal, cu burlanele străpunse ca să poată să iasă fumul afară treceau prin camera cealaltă, ieșea fum...erau condiții grele", susţine Mantheas Țindzilonis.
A absolvit Institutul Politehnic din Cluj şi a devenit inginer în construcții. Aşa a ajuns să construiască zeci de blocuri în Oradea, printre care și cele care le-au fost date refugiaților greci. S-a căsătorit cu o româncă, însă nici atunci nu a fost scutit de peripeţii.
"Trebuia să primească aprobarea consiliul de stat al Republicii Socialiste România, trebuia să facă o cerere să spună de ce a hotărât să se mărite cu un cetățean fără cetățenie."
Soția lui a murit în urmă cu câțiva ani, însă i-a rămas bucuria pe care i-o dau cei doi copii şi patru nepoți. Frații lui s-au repatriat după anii 80, insă el a hotărât să rămână ACASĂ, in România.
reporter: Andrea Crișan
operator: Joszef Feher