În ultima zi a anului, Ministerul Educaţiei a anunţat încheiarea procedurii de atribuire a contractului. Proiectul a fost câştigat de unul dintre cele două consorţii de firme care au participat la licitaţie. Sistemul va permite verificarea tezelor de doctorat, prin compararea cu lucrări de specialitate din domeniul respectiv.
Un sistem similar există deja la Universitatea Alexandru Ioan Cuza.
„O astfel de măsură este binevenită şi soluţia verficării antiplagiat trebuia să fie luată şi de vreo doi ani. Noi o aplicăm atât pentru lucrările de licenţă, cât pentru lucrări de disertaţie, doctorate... Ele sunt verficate pentru a vedea gradul de similitudine cu lucrările care sunt publice,” a explicat Dinu Airinei, decanul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor.
Rectorul Universității de Medicină și Farmacie are însă anumite rezerve în ce privește acuratețea unui astfel de soft.
„De regulă, softurile sunt făcute, pe de o parte, pentru ce se publică în limba engleză, sau sunt adaptate, dar prost, în limba română. Astfel încât, cea mai bună metodă de a lupta împotriva plagiatului este responsabilitatea celor care analizează texte. Opinia mea este că niciodată o maşină nu va putea să înlocuiască cunoştinţele unui om,” a spus Vasile Astărăstoae, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie Gr.T. Popa Iaşi.
Decizia finală va aparţine unui grup de experţi dintr-o comisie de etică.
Mecanismul a aparut după mai multe scandaluri în care demnitari români au fost acuzaţi că au plagiat în tezele de doctorat. Cazul lui Victor Ponta este printre cele mai dezbătute. Şeful Guvernului a fost acuzat că a copiat mai bine de jumătate din teza sa de doctorat. Lucrarea a fost verificată de trei comisii. Două dintre ele au considerat că în lucrarea premierului sunt pasaje plagiate. Al treilea verdict, cel al Comisiei Nationale de Etica, care a spus ca nu este vorba despre un plagiat, a fost cel asumat oficial de Ministerul Educaţiei. Plângerea penala formulată pe numele şefului Executivului a fost respinsă.