În ciuda contextului economic actual, cu multe incertitudini și provocări, domeniul construcțiilor din România continuă să se dezvolte. Cu peste 600.000 de angajați, acest sector a adus în anul 2022, o contribuție de 6,3% la PIB-ul național. Dar contractele sunt mult mai multe și industria ar mai avea nevoie de încă 350.000 de oameni pentru a duce la bun sfârșit proiectele începute, majoritatea ale statului, finanțate din fonduri europene.
De mai multe zile, în spațiul public au apărut diverse forme ale unor Ordonanțe de Urgență pe care Guvernul intenționează să le adopte și care includ mai multe măsuri fiscale. Contextul este prilejuit de un imens deficit la bugetul de stat, pe care coaliția de la guvernare a înțeles să îl compenseze prin creșteri de taxe, impozite și eliminarea unor facilități care ajutau destul de mult economia națională.
Salariații din construcții sunt scutiți de mai mulți ani de plata contribuției sociale la sănătate (CASS) de 10%. Acum, guvernul consideră oportun să anuleze această facilitate pentru lucrătorii din construcții și cei din agricultură. În 2018, printr-un acord semnat între guvernanți și reprezentanții firmelor de construcții s-a agreat ca facilitățile fiscale de care beneficiază acest sector să fie eliminate gradual. Mai mult, conform obiectivelor asumate prin PNRR, eliminarea facilităților urma să înceapă din 2025, iar până în 2028 să fie eliminate complet.
De câțiva ani, România se confruntă cu o provocarea serioasă în privința disponibilității forței de muncă. În loc să caute soluții active de atragere și păstrare a forței de muncă pe piața internă, guvernanții lovesc exact unde nu trebuie. Dacă se optează pentru eliminare facilităților din construcții există riscul ca peste 40.000 de muncitori să plece să lucreze în străinătate și asta s-ar putea întâmpla chiar în următoarele șase luni. Eliminarea facilităților fiscale din construcții va accelera tendința de emigrare a specialiștilor, dar și a muncitorilor calificați din domeniu, deoarece salariile nete ale angajaților vor scădea, iar angajatorii fie vor alege să plătească muncitorii la negru, fie își vor diminua activitatea. Prețul materialelor va crește foarte mult și asta va afecta activitatea firmelor, iar pe piața de locuințe se va vedea o creștere a prețurilor la locuințele noi, dar și creșterea costului cu reparațiile și modernizarea locuințelor vechi. Asemenea intervenții fiscale nu se fac de regulă, în timpul anului fiscal și se discută, din timp cu toți actorii implicați. Neexistând predictibilitate fiscală în domeniu este posibil ca multe firme să-și închidă porțile sau să-și mute activitatea în alte țări.
Suntem indiscutabil într-o criză. Iar responsabili pentru asta sunt cei din coaliția de la guvernare, care nu au programe publice coerente și clare, predictibile și care au făcut risipă în gestionarea banului public, cheltuind resursele iresponsabil și fără transparență. Când economia încetinește nu schimbi și nu crești taxele, pentru că atunci producția și consumul vor încetini și mai mult. Aceste măsuri de modificări de impozit pentru unele domenii sau de creștere a TVA ar putea avea efecte de bumerang asupra economiei. Vom vedea economia într-un recul și vom asista neputincioși la o încetinire a creșterii economice.
Acum este momentul ca reprezentanții coaliției de la guvernare să aibă un dialog permanent și o negociere constantă cu partenerii sociali din sectorul construcțiilor pentru a dezamorsa, probabil viitoare proteste şi pentru a identifica împreună soluții viabile şi echitabile. Totodată, este nevoie de promovarea unor soluții de modificare graduală a facilităților fiscale, astfel încât să se asigure stabilitate şi predictibilitate în acest sector important al economiei.
