La Bruxelles, prioritatea toamnei e adoptarea planului UE de redresare economică, în vreme ce guvernele ţărilor membre pregătesc programele de relansare. Ăsta-i contextul în care dl Cîţu își continuă imperturbabil ritmul furibund de împrumutare. Aşa că indicatorii macroeconomici ai României ating cote de avarie, dar obsesia electorală bate orice urmă de rațiune.
Numai ieri, 3 septembrie, dl Cîţu a împrumutat 290 de milioane de euro de la bănci. Iar planul Ministerului Finanțelor Publice de împrumuturi de la băncile comerciale, prin emisiuni de certificate de trezorerie şi obligațiuni de stat, este de un miliard de euro pe luna septembrie. Nu știm, în schimb, care e planul de colectare a veniturilor la buget...
Problema - nu doar guvernamentală, ci națională - e că banii europeni, pe care se bazează PNL vor veni în cel mai bun caz vara viitoare. Adică la un an de la acordul liderilor statelor UE, din 21 iulie, privind Planul european de relansare.
La prezentarea în Comisia europarlamentară pentru Afaceri Economice şi Monetare a priorităților mandatului Germaniei în fruntea Consiliului UE, ministrul de Finanţe Olaf Scholz a declarat miercuri că Președinția germană speră să finalizeze în cursul mandatului său negocierea legislației pentru cele 750 de miliarde de euro, subvenții şi împrumuturi care să scoată UE din criza social-economică cauzată de pandemie. Criză care, în evaluarea dlui Scholz, se va prelungi dincolo de anul 2021.
Am apreciat accentul pe care ministrul social-democrat german l-a pus pe nevoia de solidaritate în UE şi pe recurgerea cu precădere la subvenții. Ca o paranteză, planul de relansare anunțat în această săptămână de guvernul francez exclude apelul la împrumutul ce va fi făcut de Comisia Europeană în numele UE. Francezii - şi nu numai ei - au în vedere doar subvențiile UE. Pentru că stau cu ochii pe gradul de îndatorare. Nu e şi cazul guvernului nostru liberal.
Din păcate, creșterea datoriei nu e doar consecința crizei pandemice, ci o tendință păguboasă mai veche.
Dovadă stă faptul că România e a doua țară din UE cu cea mai mare creștere a datoriei publice între trimestrul 1 din 2019 şi primul trimestru din acest an, adică +3,6%. Şi asta când încă nu se făcuse simţit impactul Covid19! Că suntem într-o direcție greșită ne arată şi discrepanța între indicatorii consumului şi cei ai producției.
Trăim pe datorie şi guvernul actual transformă o soluție punctuală în viciu.
Iar salvarea de la Bruxelles se va lăsa așteptată, pentru că sunt contradicții imense între Consiliul UE şi Parlamentul European referitor la Planul de relansare şi la bugetul Uniunii pe viitorii șapte ani. Urmează negocieri dificile, la capătul cărora speratul acord va trebui să fie validat de Parlamentul European şi de parlamentele țărilor membre. Apoi, Comisia va evalua programele naționale de redresare, care vor fi supuse validării Consiliului UE. Drept urmare, cele mai optimiste estimări sunt că primii bani europeni pentru relansare economică vor veni la începutul verii viitoare.
„Să sparie gândul”, vorba cronicarului, de ce poate face Florin Cîţu până atunci! Va durea al naibii trecerea de la mierea promisiunilor, la fierea dobânzilor...
Iar între timp ne cam arde casa. Și buzunarele...
