Creșterea ALDE în sondaje. De unde ia procente partidul lui Tăriceanu

Zilele trecute, în timp ce toți ochii erau ațintiți asupra propunerilor dezastruoase formulate de PSD la Codurile penale și asupra ministrului Tudorel Toader, așteptat să producă sesizarea în cazul revocării șefei DNA, liderul ALDE a ieșit într-o mini-conferință de presă pentru a spune cum a crescut partidul său în sondaje. Declarațiile în sine nu ar fi meritat foarte multă atenție dacă nu ar fi interesant momentul ales de Călin Popescu Tăriceanu și dacă nu s-ar ascunde detalii interesante în spatele cifrelor prezentate de șeful celui de-al doilea partid la guvernare.

Justificând prezentarea unor sondaje comandate de ALDE printr-o „datorie” pe care ar fi avut-o față de jurnaliști, Călin Popescu Tăriceanu a arătat cum formațiunea sa înregistrează rezultate „bune și foarte bune” și cum a ajuns să egaleze, ba chiar să depășească PNL, în unele județe, în ceea ce privește intenția de vot a românilor la locale și la parlamentare.

Ca dovadă, Tăriceanu a prezentat rezultatele unor sondaje efectuate în județele Argeș, Constanța, Dolj, Gorj, Giurgiu, Olt, Prahova și Satu Mare. Și aici încep mențiunile și detaliile interesante.

O mențiune ar fi că cifrele pot fi luate cu oarece rezervă, în condițiile în care sondajele au fost comandate de ALDE și realizate de institutul condus de Marius Pieleanu, un fidel participant la emisiunile trustului de presă al lui Dan Voiculescu și a cărui soție a ajuns consilier la Curtea de Conturi tocmai grație fostului PC.

Apoi, trebuie observat că atât din declarațiile lui Tăriceanu, cât și din comunicatul de presă postat ulterior pe site-ul ALDE, cu toate cifrele detaliate și hărțile de rigoare, lipsește orice referire la scorurile pe care le-ar obține alți competitori, în special PSD, partenerul de guvernare al liberal-democraților.

De ce oare? Poate pentru că, deloc întâmplător, toate cele opt județe vizate de măsurători sunt județe roșii, adică județe în care PSD a câștigat en fanfare ultimele alegeri locale și parlamentare. Iar ALDE, dacă a crescut cum spune Tăriceanu, a făcut-o nu pe seama PNL (care a crescut și el pe alocuri), ci mai degrabă a PSD.

Să vedem însă cifrele și ce spun ele, dincolo de declarațiile liderului ALDE.

În județul Argeș, pe sondajul ALDE privind intenția de vot la parlamentare, liberalii și democrat-liberalii ar fi la egalitate, cu 17%. Dar, la parlamentarele din decembrie 2016, PNL a obținut în jur de 12%, iar ALDE a strâns circa 7% din voturi. Deci, creșterea de zece procente invocată de Tăriceanu nu s-a făcut pe seama PNL, care a crescut de asemenea, cu cinci procente.

Alt județ: Giurgiu. ALDE și PNL ar avea acum 21%, potrivit lui Tăriceanu. Da, dar la ultimele parlamentare PNL a avut circa 11%, iar ALDE, puțin peste 9%. Prin urmare, liberal-democrații au crescut cu 12 procente în timp ce liberalii au crescut și ei, cu 10 procente.

Iar exemplele pot continua:

- Satu Mare. Acum: PNL - 23%, ALDE - 13%, la parlamentarele din 2016: PNL - 15%, ALDE - 5%.

- Prahova. Acum: PNL - 25%, ALDE - 22%, la parlamentarele din 2016: PNL - 22%, ALDE - 10%.

- Constanța. Acum: PNL - 24%, ALDE - 16%, la parlamentarele din 2016: PNL - 21%, ALDE - 6%.

- Olt. Acum: PNL - 24%, ALDE - 12%, la parlamentarele din 2016: PNL - 16%, ALDE - 5%.

- Gorj. Acum: PNL - 20%, ALDE - 20%, la parlamentarele din 2016: PNL - 16%, ALDE - 7%.

Ca să avem tabloul concret să vedem și cât a obținut PSD în respectivele județe la parlamentarele din decembrie 2016: Argeș - aproape 59%, Giurgiu - aproape 69%, Prahova - 43%, Constanța - 45%, Olt - 67%, Gorj - peste 51% și Satu Mare - 29% (aici, lider detașat a fost UDMR, cu circa 40% din voturi).

Cum a reușit ALDE să crească luând procente de la PSD, deși sunt împreună la guvernare și, practic, ar trebui să împartă în mod echitabil eșecul? Poate pentru că figuri precum Florin Iordache, Eugen Nicolicea, Șerban Nicolae, Cătălin Rădulescu și altele asemenea, omniprezente pe ecranele tv și în știri, ba cu o modificare nocivă la legislația penală, ba cu o declarație revoltătoare, sunt de la PSD, nu de la ALDE. Steluța Cătăniciu, un personaj potrivit a fi inclus în galeria de mai sus, a fost deosebit de activă o vreme, după care a „dispărut”, pentru a reveni zilele trecute cu urecheala administrată ministrului Valentin Popa pentru reducerea locurilor bugetate în universităţi. Și nici Olguța Vasilescu, și nici Darius Vâlcov, Ionuț Mișa și Eugen Teodorovici nu sunt de la ALDE. Cum nu au fost și nu sunt nici foștii premieri, nici Viorica Dăncilă.

Să ne înțelegem, nu este vorba că ALDE nu ar purta o responsabilitate egală cu PSD în toată bătălia nebună declanşată împotriva Justiţiei, în toată harababura creată prin Legea salarizării unitare și prin „revoluția” fiscală, în toate eșecurile înregistrate de actuala guvernare. Nu, doar a reuşit să se „pitească” în spatele social-democraților, profitând și de faptul că ministere care influențează direct viața a milioane de români, angajați și pensionari, precum Munca, Educația, Sănătatea, Internele, Finanțele, au fost și/sau sunt conduse de reprezentanți ai PSD.

Culmea ironiei, la o zi-două după prezentarea lui Tăriceanu, Varujan Vosganian, vicepreședinte al ALDE, s-a apucat să spună, într-o conferință de presă la Iași, că are „sentimentul” că evoluția ALDE în sondaje „stârneşte un sentiment de nelinişte în rândul aliaţilor”, dar că ar trebui percepută „ca un mod de a întări alianţa în percepţia publică” (declarația completă AICI).

Și, uite așa, ajungem și la momentul prezentării sondajelor cu creșterea ALDE. Cifrele au fost enunțate public de Tăriceanu după ce, la mijlocul lunii trecute, o serie de lideri liberal-democrați s-au trezit, așa din senin, să spună cum ar fi șeful lor de partid cel mai bun candidat pentru viitoarele alegeri prezidențiale (detalii AICI și AICI). S-a găsit, apoi, și o filială (ALDE Dolj) care să arate, tot pe sondaj chipurile, cum Tăriceanu ar fi votat de 48% dintre locuitorii județului, în timp ce Liviu Dragnea ar aduna doar 8% din voturi. Nervos, șeful PSD a reacționat arătând că nu l-ar interesa în acest moment nici cine vrea să candideze, nici ce spun sondajele. „Unii se pregătesc de prezidențiale, noi schimbăm România piesă cu piesă”, și-a încheiat emfatic ideea Dragnea.

Evident, însă, că îl interesează. Mai ales că ALDE, pe lângă povestea cu sondajele și cu apropourile că Tăriceanu ar trebui susținut de PSD în cursa pentru Cotroceni, își întețește și loviturile punctuale. Mai întâi au fost divergențele de poziție pe marginea „reformării” pilonului II de pensii și a mutării ambasadei României la Ierusalim, a venit apoi „apelul” Steluței Cătăniciu și, mai recent, pledoaria pentru ca încă neînființatul Fond Suveran de Investiții să fie „construit pe o viziune economică liberală autentică”, să aibă management privat și să fie evitată „tentația de a folosi FSDI ca instrument politic”. Cum ar veni, tocmai când social-democrații se dau peste cap să arate cât de neperformantă ar fi administrarea privată de la pilonul II de pensii, liberal-democrații se găsesc să pledeze pentru neamestecul politicului în administrarea fondului de 1,85 miliarde lei.

Iar lupta în coaliție este de abia la început. Pe măsură ce trec lunile și ALDE își va întări prezența în Parlament prin racolarea de senatori și deputați de la PNL, va crește și opoziția făcută de la putere de Tăriceanu și oamenii săi.