Proiectul de lege prin care ar urma să scape de incriminare senatorii și deputații care și-au angajat rudele la cabinetele parlamentare înainte de data de 21 august 2013, adoptat astăzi de Legislativ, va ajunge la promulgare la președintele Klaus Iohannis. Șeful statului are la îndemână, dacă dorește, metode să oprească proiectul, nesusținut de Guvern și aspru criticat de Agenția Națională de Integritate. Rămâne de văzut dacă va apela la aceste metode sau va opta, asemenea liderilor și aleșilor liberali, la o dublă măsură: una pentru public, croită după ce crede că vor masele să audă, și alta pentru politicieni. Testul este cu atât mai semnificativ cu cât pe masa prezidențială așteaptă și alte inițiative discutabile adoptate de Parlament, precum cele care vizează introducerea pensiilor speciale pentru aleșii locali sau posibilitatea ca aceștia să-și continue mandatul, deși au fost condamnați pentru corupție.
Proiectul de lege adoptat astăzi, cu 306 voturi „pentru” și niciun vot împotrivă, pare benign la prima vedere, propunându-și doar să interpreteze un articol din Statutul deputaților și senatorilor (Legea nr. 96/2006). Mai precis, proiectul spune că interdicția de a-și angaja rudele la cabinetele parlamentare (prevăzută la art. 38 alin. 11) a intrat în vigoare și produce efecte juridice doar de la data de 21 august 2013, dată la care interdicția a fost introdusă, explicit, în Statut. Prin urmare, parlamentarii care și-au angajat rudele înainte de această dată nu pot fi trași la răspundere, deoarece restricția nu exista la momentul respectiv. Perfect normal, am spune, nu-i așa?, deoarece nicio lege nu poate acționa retroactiv.
Doar că, și înainte de 21 august 2013, exista, într-o altă lege (nr. 161/2003), o interdicție, cuprinsă în definiția conflictului de interese. Prin urmare, dacă proiectul adoptat astăzi va fi promulgat și va intra în vigoare, toți cei inculpați pentru că au încălcat regimul conflictului de interese în intervalul 2003-2013 pot scăpa de răspundere.
Ce poate face șeful statului
Înainte ca proiectul adoptat astăzi să fie trimis la promulgare, senatorii și deputații au posibilitatea să sesizeze Curtea Constituțională. Dacă ne uităm însă la unanimitatea atinsă la vot, această variantă pare improbabilă.
Odată ajuns proiectul pe masa președintelui, există trei variante: promulgarea, cererea de reexaminare sau sesizarea Curții Constituționale. Ultimele două opțiuni pot fi exercitate și consecutiv. Adică, șeful statului poate retrimite proiectul în Parlament, spre rediscutare, după care, dacă tot este nemulțumit de formă, poate sesiza Curtea Constituțională. După epuizarea acestor variante, președintele este obligat să promulge legea.
Și în cazul reexaminării, și în cazul sesizării CCR, ar putea dura săptămâni bune sau chiar luni până când să se pună problema promulgării și a intrării în vigoare a modificării.
Ce spunea președintele în mai 2015
Anul trecut, când parlamentari PSD, PC și UDMR au depus un proiect de modificare a Codului penal în sensul dezincriminării conflictului de interese și creării posibilității de angajare a rudelor la cabinetele parlamentare, președintele Klaus Iohannis se pronunța ferm împotrivă: „Mi se pare neavenită intenția de schimbare pe articolul 301 privind conflictul de interese. Practic, schimbarea propusă - nu știu dacă se va adopta - dar este un proiect care se discută, practic schimbarea propusă dezincriminează conflictul de interese și creează posibilitatea, în practică, pentru parlamentari să își angajeze membrii familiei, să se facă numiri în guvern pe orice criteriu”.
Rămâne de văzut care este acum poziția șefului statului, în condițiile în care parlamentarii PNL au votat cot la cot cu cei ai PSD, UNPR, ALDE și UDMR pentru dezincriminarea conflictelor de interese comise înainte de 21 august 2013.
Alte proiecte sensibile, aflate la promulgare
De circa o săptămână, pe masa președintelui Klaus Iohannis se află și proiectul de lege care ar permite aleșilor locali să-și păstreze funcția în cazul condamnării definitive pentru fapte de corupție. Mai precis, primarii, consilierii locali și județeni ar urma să-și piardă mandatul doar în cazul condamnărilor definitive la închisoare cu executare, nu și în cazul condamnărilor cu suspendare! Șeful statului a cerut reexaminarea proiectului de lege inițiat de mai mulți parlamentari PSD, UNPR, PNL și UDMR, dar Parlamentul a respins cererea și a trimis spre promulgare forma adoptată inițial. Astăzi, Klaus Iohannis a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională.
Tot la Președinție ajunge și proiectul de lege adoptat ieri de Senat, în calitate de Cameră decizională, prin care primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene vor primi pensii speciale. Ar fi vorba de 0,55% din indemnizația brută lunară aflată în plată pentru fiecare lună de mandat, în limita a trei mandate. Cu alte cuvinte, un edil în funcție de trei mandate, ar obține aproape 80% din indemnizația brută încasată. Sesizată de Guvernul Cioloș, Curtea Constituțională a arătat că proiectul este neconstituțional din mai multe motive, inclusiv acela că nu a fost indicată sursa de finanțare pentru implementarea măsurii. Aleșii au reformulat pe ici, pe colo proiectul de lege și l-au adoptat iar, aproape cu unanimitate: 101 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și șase abțineri.
Mingea se află, acum, în curtea Administrației Prezidențiale.
Puteți urmări Opinii și Analize care explică actualitatea pe Facebook
