INTERVIU. Bernard Pivot: „Mi-aş fi dorit să îi am în emisiune pe Voltaire sau pe Moliere. Am venit pe lume prea târziu”
Este cel mai important jurnalist cultural francez din toate timpurile şi, totodată, unul dintre cei mai cunoscuţi realizatori de emisiuni de televiziune din întreaga lume.
A intervievat marii scriitori ai secolului XX : Umberto Eco, Vladimir Nabokov, Marguerite Duras, laureaţi ai premiului Nobel, Alexandru Soljeniţîn şi Dalai Lama, dar şi pe foştii preşedinţi ai Franţei, Valery Giscard d`Estaing şi Francois Mitterand.
În luna ianuarie 2014, a devenit preşedinte al Academiei Goncourt.
Este, pe scurt, portretul celui care a transformat pasiunea pentru cărţi... în fenomen mediatic: Bernard Pivot.
„Cărţile m-au îmblânzit, au pus stăpânire pe mine cu toate că, atunci când eram tânăr, preferam mai degrabă fotbalul decât lectura. Dar, odată ce şi-au etalat artificiile lor, frumuseţea, interesul, m-am lăsat dus de val”, spune el.
În cei 15 ani, în care a realizat "Apostrophes", una dintre cele mai longevive emisiuni din Franţa, a citit peste 5.000 de cărţi.
Printre invitaţii săi de seamă, a fost şi dramaturgul român Eugen Ionesco. Şi nu o singură dată, ci de trei ori.
Bernard Pivot spunea, despre Eugen Ionesco că era un interlocutor debordant, cu o energie şi un umor de invidiat.
Dar marele său regret este că nu l-a intervievat pe Emil Cioran: „Cioran a refuzat să vină în emisiune; i-am propus un tete-a-tete. Ştiu de ce m-a refuzat. Pentru că, la un moment dat, ar fi trebuit să vorbească şi despre tinereţea sa. Iar Cioran, în tinereţea sa, a participat la mişcarea fascistă din România. Şi nu ar fi vrut să vorbească despre asta”.
Bernard Pivot, în vârstă de 79 de ani, şi-a început cariera de jurnalist la publicaţia Figaro Litteraire. Avea 23 de ani.
Printre românii pe care i-a intervievat pentru prestigioasa publicaţie s-a numărat şi dizidentul Petru Dumitriu. O altă personalitate care i-a stârnit interesul a fost prinţesa de origine română, Marta Bibesco.
„Păcat că nu am reuşit s-o invit în emisiune. Era un fel de Mecena; găzduia un salon în marea tradiţie franceză a saloanelor literare. Mi-ar fi plăcut enorm să o cunosc”, este regretul lui Bernard Pivot.
Jurnalist, critic literar, realizator de emisiuni culturale dar şi...scriitor. În anul 1959, Bernard Pivot a publicat primul său roman, „L`amour en vogue”.
„Am iubit întotdeauna cărţile. De fapt, am făcut din ele o profesie. Am fost cititor profesionist, ceea ce nu m-a împiedicat să-mi păstrez sufletul unui cititor amator. Sunt, în acelaşi timp, acela care citeşte pentru că meseria îl obligă dar şi pentru că lectura îl face fericit”, spune jurnalistul.
La opt ani după publicarea primului său roman, Bernard Pivot a apărut pentru prima dată într-o emisiune televizată pentru a vorbi despre două simboluri ale anilor `70, Johnny Hallyday şi Sylvie Vartan.
Din anul 1974, a devenit realizatorul „Apostrophes”, emisiunea prin platoul căreia, timp de 15 ani, urmau să treacă nume sonore ale culturii universale.
„Momentele care m-au marcat sunt, de exemplu, cele 4 interviuri cu Alexandru Soljeniţîn. În comparaţie cu el, Charles Bukowski cu sticla la gură, în timpul emisiunii, nu-şi are rostul în discuţie”, povesteşte el.
Invitaţii săi au fost personalităţi pe cât de geniale, pe atât de dificile.
În cazul lui Vladimir Nabokov, decorul emisiunii a fost modificat. Realizatorul a adus, în platou, un birou plin cu cărţi pentru a-i permite romancierului rus... să-şi depăşească tracul: „M-a marcat momentul Nabokov, pentru că era pentru prima dată când apărea într-un platou de televiziune sau tete-a-tete-ul cu Marguerite Duras. Am foarte multe amintiri frumoase. George Simenon care mi-a acordat ultimul său interviu, după care s-a dus. Aşa că Bukowski beat în platoul tv abia dacă merită amintit”.
Timp de 25 de ani a dat tonul literar în Franţa. Cărţile recomandate în emisiunile sale se epuizau în doar o zi astfel încât editurile erau forţate să scoată un nou tiraj.
Fenomenul, cunoscut sub numele de „efectul Pivot", a devenit obiect de studiu la cursurile de jurnalism din întreaga lume: „Când sunt întrebat care este scriitorul pe care regret că nu l-am avut în emisiune, răspund întodeauna Voltaire. Mi-aş fi dorit să îi am în emisiune pe Voltaire, pe Moliere, pe Victor Hugo, pe Alexandre Dumas sau pe Jules Verne. Din păcate, am venit pe lume prea târziu”.
Bernard Pivot a revoluţionat jurnalismul cultural. A refuzat să devină prieten cu invitaţii săi, pentru a-şi păstra obiectivitatea: „Dacă devii prieten cu un scriitor, eşti obligat să-l inviţi în emisiune de fiecare dată când publică o carte. Chiar dacă nu se ridică la înălţimea altor scriitori. Deşi, uneori, regret că nu am fost mai apropiat de scriitori precum Marguerite Duras sau Marguerite Yourcenar. Dar este preţul pe care un jurnalist trebuie să-l plătească pentru a fi onest faţă de scriitori şi faţă de telespectatori”.
Însă jurnalistul şi omul de televiziune Bernard Pivot şi-a fascinat publicul nu doar prin cultură sa vastă, ci şi prin naturaleţe şi umor fin.
„Uneori mă amuz cu gândul la unele absurdităţi ale limbii franceze. Luaţi, de exemplu, cuvântul feminin, care este de genul masculin. Nu e normal. Nouă, bărbaţilor, ne-ar conveni ca masculin să fie de genul feminin? Cu siguranţă, nu!”, spune el.
Pe lângă cărţi, Bernard Pivot ne-a mărturisit... că mai are două mari pasiuni: femeile inteligente şi...fotbalul.
Este cel mai aprig susţinător al echipei pariziene Saint-Etienne pentru care, în anul 1980, a scris o carte: „Fotbalul în verde”.
„Există totuşi o constantă, iar aceea este faptul că scriitorii au fost portari. Montherlant era portar, Camus era portar, Nabokov - chiar dacă nu e francez - şi el era portar, François Mitterand era portar”, povesteşte jurnalistul.
Dacă, în zilele noastre, fotbalul din Hexagon aduna un public tot mai numeros, nu doar pe stadioane, ci şi în faţa televizoarelor, nu acelaşi lucru se poate spune despre emisiunile culturale: „Dacă aş realiza emisiunea Apostrophes în prezent, nu ar avea aceeaşi audienţă ca în anii '80. Ar fi imposibil. La acea vreme, nu exista concurenţa de azi. Existau doar 6 canale de televiziune, astăzi sunt peste 300. Şi, în plus, la acea vreme încă mai trăiau scriitori de renume precum Marguerite Duras, Nabokov, Soljeniţîn, Simenon, marile "vedete" ale literaturii. Astăzi, nu mai este chiar aşa.”
Şi totuşi, cu un ton optimist, jurnalistul francez nu renunţă să creadă în nevoia oamenilor...de cultură: „Cu cât viaţa este mai grea, mai aspră, cu cât este din ce în ce mai greu să întreţii o familie, să-ţi găseşti un loc de muncă, toate corvoadele astea cotidiene, cu atât cultura apare ca o oază de relaxare, de bucurie, de curiozitate şi de plăcere”.
O viaţă trăită printre cărţi în faţa camerelor de filmat. Milioane de oameni, din întreaga lume, care i-au urmărit cu fidelitate emisiunile şi s-au îndrăgostit, la propriu, de literatură.
Un admirator al elitelor culturale româneşti şi un etalon al profesionalismului în jurnalism.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
