Nivelul de cultură în oraşele candidate la titlul de capitală europeană a culturii în 2021
În clădirea Teatrului Național din Timişoara sunt amenajate trei săli de spectacol. Acesta este locul în care actorii îşi dau replica atât în română, cât şi în maghiară sau germană.
Lucian Vărșăndan, directorul Teatrului German de Stat Timișoara: „Teatrul German de Stat este una dintre cele patru instituții culturale din clădire, fapt unic în Europa”.
Administraţia locală a alocat 20 de milioane de euro pentru susţinerea viitoarelor proiecte artistice.
Înfiinţat în 1840, Teatrul Naţional din Iaşi este cel mai vechi din ţară. Clădirea, este o adevarată bijuterie şi a fost realizată de arhitecţi celebri care au făcut construcţii similare în Viena sau Praga. Aici a fost jucată şi prima operetă în limba română.
Teatrul Național a fost înființat și patronat de Alecsandri, Negruzzi și Kogălniceanu.
Anul viitor ar urma să fie redeschis şi cel mai important simbol al oraşului, Palatul Culturii, aflat în renovare de şapte ani de zile. Ani la rând, o pondere importantă din bugetul Primăriei a mers doar către Zilele oraşului. Situaţia s-a schimbat în bine după 2013 când a apărut Festivalul Internaţional de Literatură şi Traduceri, care a adus în Iaşi laureaţi ai premiului Nobel. Iaşiul stă însă prost la capitolul cinematografe. Cele două clădiri care aparţin de stat funcţionează în condiţii improprii şi la intrare cade tencuiala.
Capitala Băniei, Craiova, se mândreşte cu peste 165 de ani de tradiţie a Teatrului Naţional din oraş.
Lucian Dindirică, preşedintele Asociaţiei Culturale din Craiova: „Suntem singurii în acest moment care am reuşit să coagulăm o regiune compactă întreagă şi cu sprijin aproape unanim din partea tuturor”.
Din doi în doi ani, trupe de teatru de pe tot mapamondul vin aici la Festivalul Shakespeare. Craiova se bazează şi pe clădirile de patrimoniu care au în spate o adevărată istorie.
Lia Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei: „Mai avem doar teatrul de operă de reabilitat, clădirea în care funcţionează şi Colegiul Carol, a doua instituţie de învăţământ liceal din Ţara Românească”. Nu la fel de bine stă oraşul la capitolul cinematografe. Din patru câte funcţionau înainte de Revoluţie, mai există doar două.
Arta cinematografică este însă partea forte pe care Cluj-Napoca mizează în candidatura ei. În ultimii 14 ani orașul din inima Transilvaniei a fost gazda celui mai mare festival de film din România, TIFF. Tot aici se află și cel mai vizitat cinematograf cu un singur ecran din România - Cinema "Florin Piersic" - care are anual peste 80.000 de spectatori.
Florin Moroșan, directorul Asociației Cluj Capitală Culturală 2021: „Să dezvoltăm producția cinematografică în plan local astfel încât să nu fim doar privitori ori participanți la diferitele fenomene culturale ci să și putem produce filme”.
Proiectul este deja pus în practică prin construcția unor studiouri de film care vor fi finalizate în 2016. În oraş au loc anual peste 1000 de evenimente, festivaluri sau spectacole.
În comparaţie, Braşovul care a fost primul oraş din Transilvania care a adus un film în cinematografe a pierdut mult la acest capitol. În anul 1990 funcționau şase cinematografe, dar din 2000, vechile săli de stat au fost închise, rând pe rând.
Cinema Astra era unul din cinematografele mari din Brașov. După anul 2000 a fost închis și transformat în club de noapte, apoi a fost abandonat. Primăria l-a recuperat de la chiriași și acum încearcă să-l renoveze cu 300.000 lei până la sfârșitul anului.
Însă, oraşul de la poalele Tâmpei se bazează pe tradiţie, istorie şi multiculturalitate. De la arhitectura clădirilor la muzică, teatru, dezbateri, concerte şi expoziţii, în Braşov arta este la tot pasul.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
