BONTON. Românce care au scris istorie
În vremuri în care lumea era dominată de bărbaţi, personalităţi feminine din România au scris istorie.
Astăzi, femeile se bucură de drepturi egale cu cele ale bărbaţilor, însă până acum un secol erau nevoite să facă eforturi mari pentru a-şi depăşi condiţia. Unele dintre femeile excepţionale pe care le-a avut România au fost şi rămân deschizătoare de drumuri.
„Au fost motivate de aceste interdicții să lupte mai mult. Și-n momentul în care lupți, te pregătești mai bine. Și pregătindu-te mai bine, poți, la un moment dat, să depășești orgoliul masculin în toate domeniile”, spune istoricul George Marcu.
Elena Caragiani-Stoenescu a fost prima femeie aviator din România. S-a născut în anul 1887 şi a terminat Şcoala Ligii Aeriene a lui George Valentin Bibescu, însă autorităţile române au refuzat să-i acorde brevetul de pilot.
„Societatea românească nu era pregătită atunci, la începutul veacului al XX-lea, pentru a accepta femeia mai mult decât în spațiul care îi era destinat, în spațiul familiei”, spune Cristina Păiușan-Nuică, istoric.
Pentru că îşi dorea cu orice preţ să devină aviator, Elena Caragiani a plecat în Franţa, unde Federaţia Aeronautică Internaţională i-a eliberat brevetul de pilot în anul 1914. Atunci, în lume, existau doar 10 femei aviatoare, iar românca era una dintre ele. Ţara noastră i-a refuzat în continuare dreptul de a profesa. S-a întors în Franţa şi a devenit corespondent de război. A fost femeia care a scris printre primele reportaje din avion.
Aviaţia sanitară a apărut în România 25 de ani mai târziu, dar Elena Caragiani-Stoenescu nu am mai trăit să îşi vadă visul realizat. A murit la vârsta de 42 de ani, de ftizie. A rămas în istorie drept un model de curaj şi cutezanţă.
Virginia Andreescu Haret s-a născut în anul 1894. A rămas orfană la vârsta de 9 ani şi a fost nevoită să se ocupe de creşterea şi educaţia celor trei fraţi mai mici. Asta nu a împiedicat-o să fie prima pe lista admişilor la Şcoala de Arhitectură din Bucureşti. A fost o elevă excepţională şi, după o lucrare de diplomă remarcabilă, în anul 1919, a devenit prima femeie arhitect din România şi a patra pe plan mondial.
„Virginia Andreescu Haret a pornit dintr-o familie cu înclinații artistice. A făcut în paralel Școala de Arhitectură și Școala de Belle Arte. Dorința ei a fost de a construi și de a folosi noi materiale. Și a fost una dintre primele care au folosit betonul armat în construcții. Și în urma ei au rămas, de exemplu, Liceul Gheorghe Șincai, pe care putem să-l vedem și astăzi, și care este o construcție arhitectonică foarte frumoasă, Liceul Cantemir, au rămas câteva blocuri pe Calea Victoriei”, spune Crina Păiușan-Nuică, istoric.
A studiat în Franţa şi în Italia şi a lăsat drept moştenire mai multe clădiri excepţionale. Case, palate, dar şi primul bloc din beton armat, construit în anul 1922, în Bucureşti.
Charlie Chaplin, Pablo Picasso, J.F. Kennedy, Winston Churchill sau Yaser Arafat sunt doar câteva dintre personalitățile care au apelat la elixirul tinereții fabricat în România socialistă. Gerovital H3 este un medicament autohton conceput de Ana Aslan.
„Ana Aslan este și astăzi un brand, să-i spunem așa, viața ei destul de îndelungată - gândiți-vă că a trăit 91 de ani - e înconjurată de o aură mitologică, într-un fel... A prins două războaie mondiale, a fost infirmieră în Primul Război Mondial, apoi a fost... a ajutat echipe de medici în cel de-al Doilea Război Mondial. Ajungând, la o vârstă nu tocmai fragedă, să se apropie de gerontologie, ea a inovat în acest domeniu”, spune Cristina Păiușan-Nuică.
Ana Aslan s-a născut în Bucureşti, în anul 1897 şi a fost medic, inventator şi membru titular al Academiei Române. Produsul pe care l-a inventat a fost comercializat în farmacii şi brevetat în peste 30 de state a stârnit admiraţie, dar şi invidie.
„Intră în conflict cu conducerea comunistă pentru că, în imensa-i mărinimie, nu-i pune la plată pe cei care nu-și permit acest lucru. Și ajunge la o sumă exorbitantă pe vremea aceea, un milion și jumătate de lei, care i s-au imputat”, spune George Marcu, istoric.
După zeci de ani de judecată, Ana Aslan a reuşit să convingă statul să o ierte şi datorită rezultatelor pozitive pe care le-a avut munca sa de până atunci. Tratamentul pe care l-a inventat a rămas nemuritor.
Sofia Ionescu, prima femeie din lume care a realizat o operaţie pe creier în anul 1944, a fost o româncă. A salvat viaţa unui copil, victimă a unui bombardament, pe când era abia în anul 5 al facultăţii. Intervenţia ei a fost recunoscută ca premieră mondială destul de târziu, în anul 2005.
„În copilărie şi chiar mai târziu, când cântam la pian, îmi era teamă să nu mă vadă cineva că tremur. Atunci, la prima operaţie, m-am simţit copilul de altădată în faţa pianului", spunea Sofia Ionescu într-un interviu.
A realizat de-a lungul vieţii sute de operaţii pe creier şi pe coloana vertebrală, unele dintre ele fiind premiere mondiale.
Sofia Ionescu a profesat până la vârsta de 90 de ani, atunci când vederea nu o mai ajuta foarte mult şi a acceptat pensionarea.
Şi în domeniul frumuseţii, româncele au cucerit lumea, încă din secolul trecut. Magda Demetrescu a fost câştigătoarea primului concurs de miss din istoria României, organizat în anul 1929. Condiţiile de participare erau drastice.
„Trebuia să ai o bună moralitate, trebuia să nu fii căsătorită, nu se folosea machiajul absolut deloc, era interzis chiar, nu se folosea corset sau niciun fel de artificiu la frumsețea naturală, iar probele erau și de cultură generală, și probe practice, probe artistice, și era o mândrie națională, până la urmă, să participi la Miss România, să promovezi frumusețea de tip românesc și frumusețea de tip natural, și s-ajungi să-ți reprezinți țara”, spune Cristina Păiușan-Nuică, istoric.
Magda Demetrescu a reprezentat ţara noastră la Miss Univers, unde a ieşit pe locul şase.
Elena Caragiani-Stoenescu, Virginia Andreescu-Haret, Ana Aslan, Sofia Ionescu şi Magda Demetrescu sunt doar cinci dintre româncele din trecut care au schimbat viitorul.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
