Bilanț: În ultimii patru ani dezechilibrele din economie s-au adâncit, iar reformele au întârziat
România se apropie de finalul mandatului actualului Parlament. Un Parlament care a dat trei Guverne, dar care nu au reușit să mențină echilibrul economic. În perioada 2021 – 2024, creșterea economică a încetinit până aproape de recesiune, inflația a urcat la maximul ultimelor două decenii, iar datoria publică a atins niveluri record.
După alegerile din decembrie 2020 guvernarea a fost preluată de o coaliție formată din PNL, USR-PLUS și UDMR. Guvernul condus de Florin Cîțu s-a aflat în funcție între 23 decembrie 2020 și 25 noiembrie 2021, însă de la începutul lunii septembrie 2021 USR-PLUS a ieșit din coaliție. La Palatul Victoria a venit apoi coaliția PSD-PNL. Din 25 noiembrie 2021 Nicolae Ciucă a condus Guvernul, iar la jumătatea lunii iunie 2023 s-a făcut rotativa și funcția de premier a fost preluată de Marcel Ciolacu.
Niciunul dintre cele trei guverne nu a avut însă performanțe economice remarcabile. Perioada a fost marcată mai degrabă de înrăutățirea unor indicatori cheie, dar nu și de adoptarea unor reforme care să stimuleze creșterea pe termen lung.
Creștere economică
În primul an al ciclului electoral 2021 – 2024, economia a crescut cu 5,7%. Avansul a venit după declinul de 3,7% din anul pandemiei și a fost determinat de dezghețarea consumului privat și de creșterea investițiilor, în special din fonduri publice, ambele fiind practic blocate în 2020 din cauza pandemiei.
În următorii ani, ritmul de creștere a Produsului Intern Brut a încetinit tot mai mult ca urmare a performanțelor slabe ale principalilor parteneri economici europeni, a creșterii prețurilor la energie, a dobânzilor mai mari, dar și a unor factori interni. Astfel, în 2022, economia a avansat cu 4,1%, iar în 2023 cu 2,4%.
Pentru acest an, estimările Guvernului de la rectificarea din septembrie indică o creștere de 2,8%. Aceasta este însă considerată acum de analiști drept exagerat de optimistă după evoluția mult sub așteptări din cel de-al treilea trimestru. Comisia Europeană și-a revizuit deja prognoza la 1,4%, în vreme ce analiștii ING, deși își mențin pe moment estimarea de 1,3%, spun că dacă situația nu se schimbă în trimestrul IV creșterea din acest an ar putea fi una anemică, de doar 1,0%.
Inflație
În ceea ce privește inflația, aceasta a crescut rapid după anul pandemiei. Unul dintre motive a fost redeschiderea rapidă a economiilor europene după ridicarea restricțiilor. Populația a început să călătorească din nou, să meargă la restaurant și să facă mai multe cumpărături. Pe lângă faptul că, în unele cazuri, companiile au putut majorat prețurile fără teama de a pierde clienți, cererea mare a împins la limită lanțurile de aprovizionare încă puternic afectate de pandemie, ceea ce a dus la majorarea cheltuielilor de transport, care au fost apoi transferate clienților.
Inflația a fost umflată și de prețurile la energie, care au început să crească substanțial în 2021, ca urmare a redresării economice în urma pandemiei de COVID-19. Însă, invadarea Ucrainei de către Rusia a dus prețurile la energie la niveluri record, ceea ce a trimis unde de șoc în toată lumea.
Datele INS arată că de la o inflație medie anuală de 2,6% în 2020, indicatorul a ajuns la 5,1% în 2021. Vârful valului de inflație a fost atins în 2022, cu o medie anuală de 13,8%. Cea mai mare rată lunară a inflației a fost în noiembrie 2022, de 16,76%, cel mai ridicat nivel din martie 2003. Ulterior, creșterea prețurilor a început să se tempereze, ajungând la o medie anuală de 10,4% în 2023.
Ultimele date statistice arată că rata inflației a fost de 4,62% în septembrie 2024, dar prognoza BNR arată că aceasta ar putea urca ușor spre sfârșitul anului, până la 4,9% în decembrie. Comisia Națională de Prognoză estimează o inflație medie de 5,5% în acest an.
Salariul mediu
Chiar și cu această inflație ridicată din ultimii patru ani, puterea de cumpărare a românilor a crescut. Salariul mediu net a ajuns de la 3.217 lei în ultimul an al legislaturii trecute la 5.066 lei, la cât este estimată media pentru acest an. Iar ritmul de creștere al salariului mediu a fost constant peste cel al inflației. Singurul an în care salariile au crescut mai puțin decât inflația a fost 2022, când salariul mediu a urcat cu 11,3%, iar prețurile cu 13,8%. În total, în perioada 2021-2024, salariile au crescut cu 57,5%, în vreme ce inflația a fost de 39,3%, ceea ce înseamnă că venitul disponibil al populaţiei este mai mare.
Deficitul bugetar
Această perioadă a fost marcată însă de deficite bugetare foarte ridicate. Problema este ceva mai veche, dar guvernele din ultimii ani nu au căutat să o corecteze, ba din contră. România a depășit pragul de deficit de 3% încă din 2019, pe vremea Guvernului Dăncilă. Atunci a închis anul cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB, iar la începutul anului 2020 Comisia Europeană a demarat procedura de deficit excesiv împotriva României.
Problema s-a acutizat în 2020 din cauza pandemiei, când deficitul a ajuns la aproape 9,8%, ca urmare a cheltuielilor ridicate făcute fie cu materiale și echipamente sanitare, fie cu sprijinul acordat companiilor care au fost nevoite să-și suspende activitatea.
În 2021 și 2022 deficitul s-a redus la 6,7%, respectiv 5,7% din PIB, și autoritățile s-au încadrat în țintele asumate în fața Comisiei Europene pentru a coborî sub pragul de 3% din PIB. Însă în ultimii doi ani guvernanții au abandonat complet planul de a readuce deficitul sub control. În 2023, deși ținta de deficit era de 4,4% din PIB, execuția bugetară de la sfârșit de an a arătat un gol la buget de 5,7%.
Conform Programului de Convergență adoptat de Guvern în mai 2023, deficitul ar fi trebuit să ajungă la 3% chiar în acest an. Însă consolidarea bugetară a fost abandonată, iar bugetul pentru 2024 a prevăzut un deficit de 5%. Însă economiștii au atras atenția că veniturile pe care s-a bazat statul sunt supraestimate, iar deficitul va depăși limitele prognozate. Iar realitatea le-a dat dreptate. După primele zece luni ale anului, deficitul a depășit 100 de miliarde de lei și a urcat la 6,19% din PIB. Estimările arată că diferența dintre venituri și cheltuieli va ajunge la aproape 8% din PIB până la finalul anului.
Datoria publică
Ca urmare a necesarului tot mai mare de finanțare, datoria publică a României a crescut puternic. De la doar 35% din PIB înainte de pandemie, unul dintre cele mai reduse din UE, acum a depășit 50%. Cele mai recente date ale Ministerului Finanțelor arată că în septembrie datoria publică era de aproape 920 de miliarde de lei, echivalentul a 54,4% din PIB, deși prognoza pentru tot anul e de 52,2%. Doar în primele nouă luni din an datoria a crescut cu peste 132 de miliarde de lei, adică mai mult decât în tot anul 2020, când economia era în criză din cauza blocajelor cauzate de pandemie.
Legea cere ca Guvernul să ia măsuri de reducere a cheltuielilor dacă datoria publică trece de 50% din PIB. Însă efectul celor adoptate de Executiv în 2023 și a celor incluse în Ordonanța privind amnistia fiscală din acest an este ca și inexistent, mai ales în condițiile în care majorările de pensii și salarii pun o presiune din ce în ce mai mare pe buget.
Iar proiecțiile privind datoria publică, cuprinse în Planul Fiscal pentru reducerea deficitului la sub 3% în următorii șapte ani, nu prevăd o scădere a datoriei, ci o creștere. Astfel, aceasta ar urma să ajungă până la 62,6% din PIB în anul 2029.
Dar nivelul tot mai ridicat la datoriei începe să îngrijoreze analiștii. Aceștia spun că cheltuielile cu dobânzile încep să atârne tot mai greu în buget. În primele zece luni, acestea s-au ridicat la 32,8 miliarde de lei, adică 1,9% din PIB, iar Planul Fiscal prevede că vor ajunge la 3,5% din PIB în anii următori. Practic, vor fi sume tot mai ridicate care ar fi putut fi folosite în alte domenii, precum sănătate sau educație.
Riscuri în 2025
Deteriorarea finanțelor publice creează riscuri pentru viitor. Un sondaj realizat de CFA România în rândul analiștilor arată că principalul risc pentru pentru anul viitor este reprezentat de modificări în politică fiscală. Experții au avertizat de mai multe ori că Guvernul va fi nevoit să majoreze taxele în 2025 pentru a ține în frâu deficitul bugetar. Aceștia spun că TVA-ul ar putea crește cu 2 – 3 puncte procentuale, la 21 – 22%. De asemenea, s-a vehiculat creșterea impozitului pe venit de la 10%, la 16%.
Riscul de intrare în recesiune se află pe următorul loc pe lista analiștilor, care sunt îngrijorați și cu privire la sustenabilitatea datoriei publice în următorul an.
