Live

Sursa de icre negre și de icre gold se află la Brăila. Cum arată una dintre cele mai moderne ferme de sturioni din țară

Data publicării:
Moruni crescuți la ferma piscicolă din Brăila. FOTO: Digi24

Una dinte cele mai mari ferme de acvacultură din țară, de pe balta Esna, a beneficiat de fonduri europene în valoare de 26 de milioane de lei pentru modernizarea bălții, pentru modernizarea fermei de sturioni și pentru fabrica înființată aici.  

Reporter: Ce avem aici?

Roland Ciolan, inginer piscicol: Flotabile unde se crește crap, avantajul lor este că se pot crește cantități mari de pește cu mare control, densități optime, iar sporul de creștere este unul mult mai bun decât dacă ar crește ei de capul lor. Plus că se pot controla diverse boli și ritmul lor de creștere, dacă trebuie mai mult furaj, dacă nu trebuie și chiar dacă se cresc în condiții, să zic, înghesuiți, este una dintre cerințele pieței și ne conformăm și noi.

Peste 100 de tone de sturion sunt stocate aici.

Are balta pește sau mai bine zis, în acest caz bazinele sunt pline cu pește. Această fermă piscicolă a fost înființată cu ajutorul fondurilor europene. Aici există sunt în jur de 150 de astfel de bazine și în acest loc, crește păstruga.

Reporter: Aici ce avem?

Roland Ciolan, inginer piscicol: Momentan avem stocați niște crapi koi care sunt un pic mai sperioși, sunt preferați în iazurile de grădină și sunt crescători pasionați de acești pești.

Reporter: Sunt mai spectaculoși, colorați.

Roland Ciolan, inginer piscicol: Da, coloritul lor e un avantaj pentru ochi.

Reporter: Aici?

Roland Ciolan, inginer piscicol: Aici avem puiet de cegă produs, reprodus, crescut aici de anul acesta. Unul dintre avantajele sistemului recirculant este că la fel, cum am zis și la viviere, se pot crește pești mulți în condiții optime, ei sunt sănătoși și ce specie se poate crește. Aceștia se cresc în special pentru icrele lor negre.

Bazine mari unde se pot stoca reproducătorii, până în momentul recoltării icrelor sau și după dacă este nevoie. Iar aici avem un avantaj că putem să iernăm peștii, să le oferim condițiile asemănătoare cu natura. Iar acest fapt ne ajută pe noi pentru a recolta icre de calitate și automat un puiet de mare calitate. Acesta este un morun, sunt cei mai mari din specia, din familia sturionilor, iar acesta este un exemplar de 5 ani, are undeva la 12-13 kilograme.

Reporter: Și ce lungime?

Roland Ciolan, inginer piscicol: Un metru, peste un metru foarte sigur. Da, este o cegă albă, aceasta pe viitor va produce icre de culoare albă, gold caviar. Avem și mămicile lor aici.

Reporter: Sunt mai scumpe icrele gold?

Roland Ciolan, inginer piscicol: În funcție de specie, cele mai scumpe sunt cele de morun, cum am arătat mai devreme, iar cele de cegă, ce avem noi aici sunt teoretic cele mai ieftine.

Reporter: La ce prețuri ajung cele de morun de exemplu?

Roland Ciolan, inginer piscicol: Din ce știu eu, la câteva mii de euro poate ajunge, în funcție de unde se vinde. Dacă se vinde angro este un preț, dacă se vinde în restaurant ca produs finit este alt preț. În funcție și de calitatea caviarului, fiecare pește face o anumită calitate, în funcție de cât sunt de înaintați în vârstă ca indivizi și dacă un pește de trei ani de exemplu, la cegă, la 3-4 ani pot să facă icre, să zic că sunt de o calitate mai mică.

De la câteva sute de euro, la câteva mii de euro. Cele de morun sunt cele mai prețioase, pentru că boaba are o dimensiune foarte mare, icra în sine este foarte mare, are un aspect foarte plăcut și cele de cegă, fiind și un pește mic, crește până la 9-10 kilograme.

Cei mai mari, cred eu că sunt în natură și la câteva zeci de kilograme, dar asta poate fi doar o poveste pescărească, iar morunul poate crește până la câteva sute de kilograme, automat și icra este mai mare. Calitatea ei este alta, pentru că, cu cât durează mai mult să se formeze icra, cu atât calitatea ei este superioară și sunt niște parametri care, zic eu, dau calitatea icrei.

Reporter: Și tot ce am văzut aici s-a făcut cu ajutorul fondurilor europene?

Roland Ciolan, inginer piscicol: Da, 50% parte proprie și 50% fondurile europene. Eu consider că de mare ajutor și dacă vrei să ajungi din punctul A în punctul B încet și sigur, atunci ai răbdare până cumulezi o anumită sumă de bani, iar dacă vrei să ajungi din punctul A în punctul B cu 10 mii de kilometri pe oră, atunci accesarea fondurilor este de mare ajutor.

Planul proprietarilor este ca peștele de aici să ajungă în restaurantele din toată țara.

Editor : Georgiana Marina

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Panouri fotovoltaice pentru familiile vulnerabile din România. Câți bani vor primi de la stat cei care se înscriu în program

O „eroare” a UNEFS a lăsat fără bani zeci de studenți premiați la un concurs cu fonduri europene

Corina Crețu: „Nu există localitate în România care să nu fi beneficiat de fonduri europene”

România a încasat 1,9 miliarde de euro din fondurile structurale UE 2021-2027. Rata de absorbție e de 6,11%

Partenerii noștri