România, gazdă a EURO 2020: Bani mai mulți pentru stadioane mai puține. Costurile pentru stadionul Steaua se dublează

Cele patru stadioane din România pentru Campionatul European de Fotbal din 2020 au rămas doar... trei: Steaua și Arcul de Triumf. Ați citit bine și nu este o glumă. Explicațiile: problemele legislative au scos stadionul Dinamo din cursă încă de la început, iar lucrările la celelalte trei stadioane au devenit mai scumpe cu peste 40% în medie. Șansele ca acestea să fie gata la timp țin doar de noroc. Stadionul Rapid a rămas deja în urmă, iar termenul de finalizare a fost prelungit până în toamna anului viitor, adică după ce se încheie EURO 2020.

Stadioanele cu cele mai mari șanse să fie gata și utilizate în vara anului viitor la EURO 2020 sunt Steaua și Arcul de Triumf. Rămâne de văzut dacă vor fi în proporție de sută la sută.

Chiar și așa, dintre cele două arene, doar cea din Ghencea se află într-un stadiu avansat, cu 65% dintre lucrări efectuate. Costul inițial era de 53 de milioane de euro, iar acum este de 93 de milioane de euro.

Un motiv invocat de constructor pentru creșterea prețului de construcție la cele patru stadioane este creșterea inflației. Un alt motiv îl reprezintă schimbări în proiecte.

În ceea ce privește stadionul „Arcul de Triumf”, construcția se află la jumătate. Costul inițial era de 19 milioane de euro iar cel actualizat este de 26 de milioane de euro.

Lucrările la stadionul „Rapid” au ajuns în prezent la 10%. Și în acest caz vorbim de o scumpire a lucrărilor, de la 25 la 35 de milioane de euro. Termenul de finalizare a fost amânat până în octombrie 2020. Motivele invocate de constructor pentru această întârziere sunt montarea mai multor piloni pentru consolidarea clădirilor din zonă și faptul că lucrările se fac doar pe timpul zilei, pentru că oamenii din zonă au depus reclamații fiind deranjați de zgomot și de praf.

Urmăriți în clipul de mai sus o dezbatere cu Dan Filoti, jurnalist Digi Sport.

Ce spune constructorul stadioanelor pentru EURO 2020

Cristian Erbașu, constructorul acestor stadioane, a trimis încă de săptămâna trecută un punct de vedere:

„Azi a apărut o știre privitoare la o presupusa scumpire a Stadionului Rapid, prin dublarea valorii de investiție. Fiind luată de pe internet, fără punctul de vedere al celor implicați, știrea este și eronată și incompletă.

Cu scuzele de rigoare, în calitate de contractor al stadioanelor Steaua și Rapid, vreau să vă aduc la cunoștință următoarele:

1. Comparația între valoarea inițială de 89 milioane RON + TVA + alte taxe și valoarea avizată azi de 180 milioane RON cu TVA și taxe incluse este eronată. Valoarea inițială cu TVA și alte taxe a fost de 121 milioane RON.

2. Mărirea cu aproximativ 45% a valorii (și nu de 100%) este dată de reactualizarea prețurilor inițiale, cu indicele de inflație. Această reactualizare a prețurilor este prevăzută expres în lege, dar și în contractul semnat de noi acum un an. Indicele de inflatie în construcții a fost de peste 35% în ultimii 2,5 ani (de la momentul întocmirii studiului de fezabilitate), la care se mai adaugă lucrări suplimentare de aproximativ 10% (cauzate în special de cerințe suplimentare UEFA și de lucrări de infrastructură).

3. Această actualizare se regăsește aproape în aceleași procente și la stadioanele Steaua și Arcul de Triumf. Este normal să fie aproximativ aceeași valoare de actualizare a valorilor inițiale (45%), având în vedere că studiile de fezabilitate pe cele trei stadioane s-au făcut în aceeași perioadă (acum 2,5 ani), iar execuția lor se face tot în aceeași perioadă.

Astăzi au fost aprobați prin HG indicatorii tuturor celor trei stadioane, în conformitate cu legea (HG1) și cu contractele semnate între investitorul CNI și antreprenorii desemnați prin procedura de achiziții publice. Actualizarea prețurilor era prevăzută în aceste contracte chiar de la licitații.

Valoarea actualizării nu putea fi evaluată de la început deoarece nu este cunoscut indicele de inflație pe viitor. De aceea, odată cu apariția acestui model de contract pentru toate proiectele de peste 5 milioane de euro (model de contract propus de BEI acum 2 ani și reglementat prin HG1), TOATE investițiile vor avea astfel de modificări de indicatori!”

Stadionul „Steaua” - caz de studiu

Guvernul a pus săptămâna trecută în dezbatere publică noii indicatori tehnico-economici, prin care cresc și costurile, iar proiectul ar putea fi aprobat în ședința de vineri, 11 octombrie.

„Stadionul va fi dimensionat conform cerințelor aplicabile prin regulamentul de acreditare UEFA - nivel 4 şi îndeplineşte și cerințele superioare acestui standard, astfel încât să fie omologat de către comisia UEFA. Astfel noul stadion va putea găzduiː

• antrenamente înaintea meciurilor în cadrul Campionatului European de Fotbal Euro 2020 cu respectarea UEFA - EURO 2020 Tournament Requirements;

• Meciuri amicale cu și fără public;

• Meciuri de fotbal cu public din cadrul Ligii 1 de fotbal a României;

• Meciuri de fotbal din cadrul cupelor europene.

• Asigurarea nivelului competiţional pentru rugby

Noul stadion va putea găzduiː

• Antrenamente;

• Meciuri amicale cu și fără public;

• Meciuri pentru competiţii naţionale și internaţionale de rugby”.

De ce a crescut prețul lucrărilor la stadionul „Steaua”

Motivele enumerate în proiectul guvernului sunt:

• Schimbările legislative cu impact asupra salariului minim pe economie în perioada 2018-2019, respectiv:

a. Ordonanța de urgență a Guvernului nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare;

b. Instrucțiunea ANAP nr.2/2018 privind ajustarea prețului contractului de achiziție publică/sectorială și Instrucțiunea ANAP nr.1/2019 pentru modificarea Instrucțiunii ANAP nr.2/2018.

• Condițiile generale şi specifice de contract, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1/2018, pentru contractele de achiziție publică sau sectorială de lucrări care au ca obiect atât proiectarea cât și execuția de lucrări și care sunt aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice.
• Un alt factor care a condus la necesitatea actualizării indicatorilor tehnico-economici îl reprezintă adaptările soluţiilor tehnice iniţiale, realizate la faza de Proiect Tehnic de Execuție.

Ce schimbări se vor face la stadionul din Ghencea: locurile pentru VIP-uri cresc cu 1.258

• Capacitatea totală de spectatori se mărește de la 30.500 la 31.254 spectatori. Prin această optimizare a numărului total de locuri, se creează un număr suplimentar de locuri VIP, de la 1.420 locuri prevăzute prin soluţia iniţială, la 2.678 locuri;

• Suprafaţa totală construită desfăşurată se măreşte de la aproximativ 70.000 mp la 82.006 mp;

• Numărul de locuri de parcare se măreşte cu 250 locuri pentru public, fiind posibilă asigurarea de locuri în parcarea subterană, atât pentru VIP, astfel cum era prevăzut iniţial, cât şi pentru publicul general;

• Datorită simetriei şi formei îmbunătățite a anvelopantei, construcția va prezenta o comportare deosebit de bună la acțiunea vântului;

• Optimizarea platformelor şi acceselor exterioare elimină necesitatea afectării în acest scop a unor terenuri adiacente amplasamentului noului stadion;

• Reorganizarea acceselor și optimizarea acestora, va permite pe viitor facilitarea accesului pentru edificarea viitoarelor obiective ce sunt planificate a se construi de către beneficiar pe actuala pistă de atletism și pe terenul dintre pista de atletism și bazinul de înot;

• Accesul în spațiile destinate publicului, în special în zona muzeului, a fost optimizat față de soluția inițială, asigurându-se foarte ușor din zona intrării principale în stadion, dinspre Bulevardul Ghencea, prin parterul clădirii. Astfel, se evită circulaţia publicului prin alte spaţii, care ar genera în exploatare costuri de întreţinere nejustificate.

• Se asigură un grad de utilizare mult mai mare al obiectivului de investiții. Astfel, obiectivul de investiții va fi utilizat 365 de zile pe an, și nu doar în timpul evenimentelor sportive sau social-culturale, ceea ce reprezintă avantaje considerabile în ceea ce privește modul în care obiectivul de investiții va fi pus în valoare pe întreaga sa durată de viață.

• În soluţia adaptată se propune înlocuirea proiectoarelor echipate cu lămpi cu descărcare în vapori de halogenuri cu proiectoare echipate cu surse LED.

Motivele care au condus la schimbarea acestei soluţii sunt:

- adresa UEFA FOPS/pch din 19.06.2019 prin care este recomandată instalaţia de nocturnă cu surse LED;

- costurile cu exploatarea reduse (consum energie electrică redusă cu aproximativ 20%, mentenanţă redusă, durată de viaţă mult mai mare (cca.60000 ore pentru LED comparativ 15.000 ore în cazul surselor clasice);

- asigurarea posibilităţii transmisiunilor live UHD 4K. În cazul instalaţiei echipate cu surse clasice, transmisiile TV 4k nu sunt posibile.

Turiștii străini ar aduce în România 100 de milioane de euro

Un alt detaliu interesant cu privire la construirea stadioanelor este că, potrivit Guvernului, turiștii străini care vor veni la meciurile organizate de România la EURO 2020 ar aduce venituri mediului de faceri de 100 de milioane de euro:

„Pentru cele 4 partide organizate la Bucureşti fiecare echipă va avea alocat un număr de 15.000 bilete, rezultând minim 120.000 turişti care vor veni la Bucureşti cu ocazia EURO 2020, care pot genera venituri de aproximativ 100.000.000 EUR (800 euro/turist)”.

• Etichete:
• euro 2020
• stadioane euro 2020
• stadion steaua
• stadion dinamo
• stadion arcul de triumf
• stadion rapid

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei