Maraton în mai puțin de două ore: un caz de dopaj tehnologic?
Atleții kenyeni Eliud Kipchoge și Brigid Kosgei au doborât în octombrie recordurile mondiale la maraton. Ambii au purtat încălțăminte Nike în timpul curselor, un model ce le-a permis să-și crească performanța și care a dat naștere unor controverse, în special în rândul atleților care au purtat echipament de la concurență. Laurent GRÉLOT, profesor doctor specializat în fiziologia sportului la Universitatea Aix-Marseille (AMU), analizează într-un articol dacă se poate vorbi în acest caz de „dopaj tehnologic”.
În 12 octombrie, la Viena, Eliud Kipchoge, un alergător de fond kenyan, devenea primul om din lume care parcurgea în mai puțin de două ore cursa de 42 de km. A doua zi, la Chicago, compatrioata lui, Brigid Kosgei, depășea, la rândul ei, recordul feminin la maraton. Aceste două reușite au stârnit reacții amestecate: de la entuziasm, la scepticism și chiar contestare vehementă. Iar motivul acestor reacții poate fi descris în două cuvinte: inovație tehnologică.
Ambii atleți au purtat pantofi sport Nike. De trei ani, evoluția tehnologică la care a ajuns acest fabricant de încălțăminte sport îi face pe mulți concurenți să pună la îndoială corectitudinea competițională.
Încă un fapt remarcabil: în septembrie, la Berlin, atletul etiopian Kenenisa Bekele, pe care mulți îl vedeau la final de carieră, după ce abandonase la ultimele maratoane, stabilea (tot în pantofi Nike) a doua cea mai bună performanță mondială, fiind la doar 2 secunde de recordul oficial.
La bărbați, cei mai buni timpi la nivel mondial stabiliți la maratoane oficiale au fost realizați de atleți care au purtat, toți, pantofi de sport Nike. La femei, un record mondial și patru dintre cele mai bune performanțe mondiale au fost atinse tot cu acest tip de încălțăminte.
Recordul kenyanului Eliud Kipchoge de la Viena, de 1 oră, 59 de minute și 40 de secunde, a fost unul simbolic, căci nu a fost oficializat de Asociația Internațională a Federațiilor de Atletism (IAAF). Cursei de la Viena îi spune maraton, dar nu este omologată ca atare, deși distanța este aceeași: 42,195 km. În orice caz, kenyanul a alergat această distanță în pantofi Nike AlphaFly cu trei straturi de carbon, care i-au oferit avantaje aerodinamice, după cum spun contestatarii.
În ceea ce o privește pe Brigid Kosgei, ea a doborât la Chicago vechiul record ce aparținea Paulei Radcliff, reușind să încheie maratonul în două ore, 14 minute și 4 secunde, fiind cu un minut și 20 de secunde mai rapidă decât sportiva britanică, al cărei record data din 2003.
Noile strategii în alergare: reducerea pierderilor de energie
Pentru a alerga mai repede, una dintre cele mai bune opțiuni constă în reducerea costului energetic al deplasării. Asta se poate face fie prin tehnica folosită de alergător, fie (sau și) datorită pantofilor de sport. Iar din acest punct de vedere, se pare că Nike a reușit mai mult decât concurenții săi. Să notăm că tot cu pantofi Nike cu strat din fibră de carbon, Hoka One One, Jim Walmsley a doborât recordul mondial la ultramaratonul de 50 de mile (circa 80 de km), parcurs în 4 ore, 50 de minute și 16 secunde.
Într-o viziune idealizată a atletismului, marele public vrea să creadă că performanța se datorează aproape în exclusivitate capacităților fizice și mentale ale alergătorului. Dar nu e chiar așa. Chiar dacă nu există, ca în automobilism, o competiție a producătorilor de pantofi de sport, în realitate, concurența dintre cei care fac echipamente de sport este feroce.
De pildă, în 2016, Nike a investit 1,5 miliarde de dolari în cercetare și dezvoltate, de trei ori mai mult decât concurentul său Adidas. Iar astăzi, producătorul culege roadele cu modelul Vaporfly.
Triplul campion de cros al Franței, Hassan Chahdi, sponsorizat de Adidas, făcea o declarație surprinzătoare în octombrie și spunea că nu este drept, că toți sportivii ar trebui să fie egali la linia de start, sugerând că ar trebui, poate, să poarte același tip de echipament.
Vaporfly, condurii fermecați?
Pantofii Vaporfly se deosebesc de încălțămintea de alergare convențională în trei privințe: mai întâi, e vorba despre inserarea unui strat din fibră de carbon pe toată lungimea tălpii. Apoi, e vorba despre materialul tălpii intermediare, iar în al treilea rând vorbim de grosimea acestei tălpi.
Aceste trei componente, luate separat, țintesc să reducă pierderile de energie la fiecare impact cu solul. Pantofii nu creează propriu-zis forță motrice, ci sunt optimizați pentru a limita pierderile de energie ale alergătorului în momentul impactului cu solul.
E dificil de spus dacă această optimizare înseamnă „dopaj tehnologic”, pentru că și pantofii de sport ai concurenței au același rol, numai că într-o manieră mai puțin eficientă.
Ce rol au cele trei componente?
Talpa de fibră de carbon crește rigiditatea în timpul flexării longitudinale a pantofului. Ea se întâlnește se obicei la modelele de pantofi de sport pentru sprint. Făcând mai rigidă articulația care leagă osul metatarsian de baza primelor falange ale degetelor piciorului, se diminuează activitatea gleznei și se reduce astfel costul energetic al cursei cu aproape 1 la sută.
Talpa intermediară este un elastomer Pebax, un material mai ușor și mai rezistent decât acetatul de vinil (EVA) și poliuretanul termoplastic (TPU), care se foloseau în mod tradițional. Asta îi conferă două avantaje: talpa Vaporfly restituie astfel 87 la sută din energia înmagazinată în timpul compresiei ei, față de 76 la sută în cazul modelului Adios Boost de la Adidas, care folosește TPU, și 66 % în cazul modelului Zoom Streak de la Nike, bazat pe EVA.
În plus, grosimea tălpii poate fi crescută, fără a adăuga greutate pantofului, grație densității mai mici a Pebaxului. Astfel, pantoful Vaporfly cântărește 184 g la o grosime a talonetei de 31 de mm, în timp ce la modelul Zoom Strike aveam o greutate de 181 de grame pentru o talonetă de 23 de mm.
Acest material mai are un avantaj: în afară de rezistență, permite, fără o greutate suplimentară, ameliorarea amortizării și creșterea lungimii efective a gambei alergătorului. Este o alungire care reduce și mai mult din pierderea energetică a cursei, de până la 25 la sută.
Ross Tucker, fiziolog sportiv, a arătat că un câștig energetic de 1 la sută în timpul unei curse poate îmbunătăți cu 0,65-0,7 la sută performanța de cronometraj a unui maratonist foarte bun. O ameliorare cu 2,9 la sută ar permite astfel depășirea recordului mondial obținut în 2008 la Berlin de atletul etiopian Haile Gebrselassie (2 ore, 3 minute, 59 de secunde), ceea ce a și reușit, zece ani mai târziu, în același loc, Eliud Kipchoge (2 ore, 1 minut, 39 de secunde).
Se datorează performanța kenyanului pantofilor lui de sport? Greu de spus, totuși. Deocamdată, sunt speculații. Nu se știe cât se bazează pe speculații inginerii de la Nike, dar se poate presupune că au și ei partea lor de merit în obținerea performanței.
Ce poate face Federația Internațională de Atletism?
După cursa de la Viena, mai mulți atleți profesioniști au depus o plângere oficială la IAAF, acuzând că pantofii Nike dau un avantaj „inechitabil”. Modelul a fost aprobat însă de IAAF în mai 2018. Mai mult, este de vânzare pe piață. E de presupus că plângerii nu i se va da curs și nu se va ajunge la interzicerea acestui tip de echipament în competiții. Dar ar putea duce, în schimb, în cadrul IAAF, la o definire mai exactă a normelor referitoare la încălțămintea pentru curse lungi.
Federația este așteptată să-și exprime cât mai repede un punct de vedere: va continua să încurajeze dezvoltarea tehnologică a echipamentelor individuale și colective, păstrându-se în același timp echitatea sau „spiritul universalității atletismului”? Iar dacă regulile se vor schimba, ar trebui să fie clare și să spună până unde se poate merge cu tehnologia.
Unii specialiști propun să fie stabilită o geometrie a pantofilor de sport pentru curse lungi, dar să nu existe limite în privința naturii materialelor din care sunt confecționați. Mai precis, ei sugerează să se stabilească o normă în privința grosimii tălpii intermediare. IAAF deja aplică o astfel de normă în privința pantofilor de sport pentru sărituri în lungime și în înălțime.
(sursa: The Conversation)
Redactor: Luana Păvălucă
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News