Live

Protejarea unei suprafeţe de șapte ori cât România ar preveni majoritatea extincţiilor (studiu)

Data actualizării: Data publicării:
O pădure din India luminată de licurici - Sriram Murali. Foto: Profimedia Images

Protejarea unei suprafeţe suplimentare de 1,2% din teritoriul Pământului sub forma unor rezervaţii naturale ar preveni majoritatea extincţiilor prezise de plante şi de animale şi ar costa aproximativ 263 de miliarde de dolari, arată datele unui studiu publicat marţi.

Omenirea şi-a propus drept obiectiv protejarea a 30% din planeta noastră până în 2030 în scopul conservării faunei şi florei decimate de schimbările climatice, poluare şi distrugerea habitatelor.

Factorii de decizie politică se vor reuni în cadrul unui summit al Organizaţiei Naţiunilor Unite în octombrie în Columbia pentru a discuta modalităţile prin care poate fi atins acest obiectiv.

Noul studiu, publicat în revista Frontiers in Science, a avut drept obiectiv identificarea celor mai valoroase zone cu speranţa că vor fi incluse în acele planuri de conservare, a declarat Carlos Peres, coautor al studiului şi expert în ecologie şi conservare în cadrul Universităţii East Anglia din Regatul Unit.

„Majoritatea ţărilor nu au de fapt o strategie”, a spus Carlos Peres, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.

„Obiectivului «30 până în 30» îi lipsesc multe detalii, întrucât nu este precizat care 30% trebuie protejat”, a adăugat el.

1,6 milioane km2 de arii protejate

Ariile propuse pentru a fi protejate în cadrul studiului acoperă o suprafaţă suplimentară de 1,6 milioane de kilometri pătraţi - un teritoriu de aproape șapte ori mai mare decât România - şi includ 16.825 de situri la nivel global, unde trăiesc specii rare şi ameninţate.

Aceste suprafeţe se adăugă celor aproape 16% din teritoriul planetei noastre care beneficiază deja de un anumit nivel de protecţie.

Studiul estimează că suma de 263 de miliarde de dolari ar fi costul de achiziţie al noilor zone, multe dintre ele incluzând proprietăţi private, la valorile pieţei, în următorii cinci ani.

„Timpul nu este de partea noastră, întrucât va deveni din ce în ce mai costisitoare şi mai dificilă rezervarea unor arii protejate suplimentare”, a spus Carlos Peres.

Achiziţionarea de terenuri reprezintă cea mai mare parte din costul creării acestor zone protejate, iar studiul nu a luat în calcul costul de întreţinere şi de supraveghere al rezervaţiilor.

Circa trei sferturi din situri sunt păduri tropicale, ecosistemele cele mai biodiverse din lume. În Filipine, Brazilia şi Indonezia se află peste jumătate din cele mai valoroase situri.

Oceanele nu sunt incluse în studiu

Rusia este singura ţară cu cea mai valoroasă zonă care este deja pregătită pentru conservare, cu o suprafaţă de 138.436 de kilometri pătraţi, potrivit studiului, un teritoriu de mărimea Greciei.

Câteva ţări din Africa se află de asemenea în fruntea clasamentului: Madagascar ocupă locul al patrulea din punctul de vedere al numărului total de situri, în timp ce Republica Democratică Congo deţine cea mai extinsă zonă propusă pentru conservare pe continentul african.

Statele Unite reprezintă singura ţară dezvoltată printre cele 30 de ţări incluse în analiză şi deţine 0,6% din situri, echivalând cu o suprafaţă de două ori cât cea a statului Delaware.

Cercetătorii au luat în considerare ecosisteme terestre şi de apă dulce, nu şi oceane sau arii marine protejate.

Studiul nu include și nevertebratele, întrucât distribuţia geografică a insectelor şi a altor animale asemănătoare nu este bine cartografiată.

Editor : B.P.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Digi Sport

Șucu i-a convins! Apariția misterioasă a fraților miliardari alături de patronul Rapidului. Cum au fost surprinși

Descarcă aplicația Digi Sport

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Temperaturile record din 2024 sfidează previziunile climatologilor. Scenariile oamenilor de știință ar putea fi greșite

Planeta se încălzește mai repede decât era așteptat. Ce este efectul albedo și ce rol au norii

2025 va fi „unul dintre cei mai călduroşi trei ani” înregistraţi vreodată. Record negru anticipat pentru 2024 (Met Office)

OMS avertizează că schimbările climatice reprezintă „o criză sanitară”. Malaria şi holera se vor răspândi mai repede

Partenerii noștri