Legătura neașteptată dintre mașinile de spălat și microparticulele de plastic din țesutul muscular al peștilor
Aproximativ 8 milioane de tone de plastic ajung, în fiecare an, în ocean, adică echivalentul deşeurilor dintr-o maşină de gunoi deversate în fiecare minut. Grav este că microparticulele de plastic îşi pot croi drum prin mucoasa intestinală a peștilor ajungând în ţesutul muscular, arată un studiu făcut în Noua Zeelandă.
Poluare în creștere în marile orașe din România. Care sunt cauzele
Praful saharian sufocă România
Incendiu puternic lângă Centura Capitalei
Imagini din Brașov, care abia se mai vede din cauza prafului saharian
Poluare masivă în București
Un urs din Apuseni a eliberat peștii din bazinele unei păstrăvării
Cum ar arăta emisiile de CO2 dacă ar fi vizibile din spațiu
Poluare masivă pe Dunăre
„Insula” uriașă de gunoi din Pacific își va tripla suprafața până în 2040
Răzvan Popescu Mirceni, biolog marin: Microparticulele de plastic nu se găsesc numai în țesutul peștilor, ci în foarte multe specii filtratoare, care folosesc o serie întreagă de tehnici de hrănire, inclusiv la moluște, în țesutul muscular și nu numai, și de asemenea la multe dintre meduze, spre exemplu, care și ele sunt folosite ca sursă de hrană de oameni din anumite părți ale lumii, Japonia, în special.
Din păcate, cele mai multe dintre microparticulele de plastic care ajung să infiltreze țesutul muscular provin – o să râdeți – de la mașinile de spălat. Este vorba despre acele particule care rezultă în urma procesului de spălare a hainelor făcute din fibre sintetice.
Eu, personal, am fost un adept al fibrelor sintetice până nu demult, pentru că adeseori acestea erau făcut din pet-uri reciclate sau alte materiale similare, și se ajungea ca plasticul să fie în momentul respectiv bine reciclat.
La om se concentrează absolut totul
Dar, trebuie avut grijă, pentru că în procesul de spălare, practic nu există nicio opreliște a acestor particule.
Ceea ce este mai grav, este că pe lanțul trofic, orice poluant de acumulare se concentrează. Deci, el va fi într-o cantitate mai mică la un pește care se hrănește – să spunem așa – ierbivor, cu alge, sau cu plancton, și va fi mai mare la un pește răpitor care este mai sus în lanțul trofic.
La om se concentrează absolut totul, și se pare, după unele studii, că aceste microparticule care ajung în țesuturi generează inclusiv acele fenomene alergice, acele alergii cu o cauză și o etiologie necunoscute. Multe dintre ele, cel mai probabil se datorează acestor particule de plastic. Deci, iată de ce avem o posibilă cauză, de ce avem din ce în ce mai mulți copii și chiar persoane adulte care prezintă alergii. Pentru că aceste particule ajung și produc leziuni, sau irită pur și simplu diverse categorii de celule din corpul nostru sau al altor animale.
Editor : Liviu Cojan
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News