Castorii redesenează harta Arcticii. Rozătoarele, aduse de schimbările climatice, au invadat Alaska și fac prăpăd
Castorii conduc la eliberarea de metan și încălzirea Arcticii, spun oamenii de știință. Creșterea temperaturilor a determinat un aflux masiv de castori în Alaska și nordul Canadei, care acum distrug mediul și contribuie devastator la schimbările climatice, la rândul lor. Rozătoarele fac prăpăd în tundra arctică, informează The Guardian.
Cursul de apă care traversează vestul Alaskăi nu a mai arătat niciodată așa. Într-o fotografie aeriană din anii 1980, apa curgea prin tundră subțire ca firul de ață. Astăzi, în imaginile din satelit, apare ca un șir de pete negre: un iaz mare după altul, la zeci de metri unul de celălalt.
Este o transformare care are loc în Arctica, rezultatul ingineriei peisagistice fiind la o scară impresionantă. Dar acesta nu este un efort uman de a remodela lumea. Este opera castorului nord-american și nu există niciun semn că se va opri.
În cazul în care rozătoarele făceau incursiuni minore, cercetătorii nu ar fi observat niciodată schimbările și nu ar fi făcut conexiunile cu degajările de metan. Dar animalele vin din ce în ce mai mult, împingând spre noi teritorii. Numărul total de animale este departe de a fi clar, dar iazurile pe care le creează sunt greu de ratat: numai în tundra arctică din Alaska, numărul iazurilor făcute de castori pe pârâie s-a dublat, ajungând la cel puțin 12.000 în ultimii 20 de ani.
„Ceea ce se întâmplă aici se întâmplă la scară uriașă”, spune Ken Tape, un ecologist la Universitatea din Alaska, Fairbanks, care urmărește afluxul de castori în peisajul din nord. „Cartografierea, care este în desfășurare chiar acum, arată că întreaga zonă, versantul nordic din Alaska, va fi colonizată de castori până în 2100.”
Castorii distrug mediul și încălzec clima
Creșterea în dimensiuni a castorilor, unul poate cântări până la 45 kg, urmează eșecului de a-i prinde în capcane și încălzirii unui peisaj care s-a dovedit cândva prea sumbru pentru ocupare. Încălzirea globală a determinat înmulțirea arbuștilor în tundra arctică; iarna aspră este mai scurtă și există mai multă apă care curge liber în lunile cele mai reci. În loc să doboare copaci pentru barajele lor, castorii construiesc din arbuștii din jur, creând iazuri adânci în care să-și construiască adăposturi.
Noii sosiți provoacă multe perturbări. Pentru unele comunități, râurile și pârâiele sunt drumuri, iar barajele constituie bariere rutiere eficiente. Pe măsură ce structurile se înmulțesc, mai mult teren este inundat și poate fi mai puțină apă dulce de băut în aval. Dar există și alte efecte, mai puțin vizibile. Animalele participă la o buclă de feedback: schimbările climatice deschid peisajul castorilor, ale căror iazuri conduc la o încălzire suplimentară, ceea ce atrage și mai mulți camarazi.
Fizica a sugerat că acest lucru se va întâmpla. Iazurile de castori sunt noi corpuri de apă care acoperă permafrostul gol. Deoarece apa este caldă – relativ vorbind – ea dezgheță pământul dur, care eliberează în mod corespunzător metan, unul dintre cele mai puternice gaze cu efect de seră.
Oamenii de știință au acum dovezi că acest lucru se întâmplă. Înarmați cu imagini prin satelit de înaltă rezoluție, Tape și colegii săi au localizat iazuri de castori în zona inferioară a bazinului râului Noatak din nord-vestul Alaska. Apoi au analizat imagini cu infraroșu capturate de avioanele NASA care zboară deasupra regiunii. Suprapunerea celor două a scos la iveală o legătură clară între iazurile de castori și punctele fierbinți de metan care se întindeau pe zeci de metri în jurul iazurilor.
„Transformarea acestor fluxuri este un feedback pozitiv care accelerează efectele schimbărilor climatice și asta este ceea ce este îngrijorător”, spune Tape. „Ei o accelerează în fiecare dintre aceste puncte.”
Deoarece imaginile NASA oferă doar o imagine în timp, cercetătorii vor pleca anul viitor pentru a măsura metanul de pe sol. Cu mai multe măsurători, ei speră să înțeleagă cum variază emisiile în funcție de vârsta iazurilor de castori: iazurile eliberează un flux constant de metan sau eliberarea scade după un deceniu sau două?
Castorii afectează și comunități din nordul Canadei
Alaska nu este singura regiune pe care oamenii de știință o urmăresc. Castorii sunt în mișcare și în nordul Canadei, unde crearea de iazuri peste permafrost va avea un efect similar. „Amploarea problemei în ceea ce privește spațiul și numărul este uriașă”, spune Tape.
Helen Wheeler, profesor asociat la Universitatea Anglia Ruskin, lucrează cu comunitățile din zona de așezări Gwich’in din nordul Canadei. Acolo, populația de castori pare să crească mai încett decât în Alaska, dar studiile efectuate cu bărci și drone arată încă o dublare începând cu anii 1960. „Observăm o creștere a castorilor, dar nu este creșterea exponențială observată în unele zone din Alaska”, spune Wheeler. „Există multă variabilitate de la an la an, ceea ce probabil reflectă ce mediu dur este.”
Castorii nu au un impact total negativ. Mini-oazele create de animale pot stimula biodiversitatea locală. Și pentru unele comunități, animalele în sine sunt o sursă potențială de carne și poate chiar de blană.
Ce răspunsuri au cercetătorii
Cu toate acestea, mulți sunt precauți. Deși nu toți castorii construiesc baraje, cei care o fac pot afecta calitatea apei și mișcarea peștilor și pot face locuri inaccesibile prin inundarea terenului și blocarea rutelor prin acesta. Chiar și fără emisii de metan care să îngrijoreze, cercetătorii și comunitățile indigene se întreabă ce ar trebui făcut, dacă este ceva de făcut.
Problema va fi pusă în discuție în februarie, când cercetătorii, grupurile indigene, administratorii de terenuri și alții din Arctic Beaver Observation Network își vor ține întâlnirea anuală la Fairbanks, Alaska. Întâlnirea se va baza pe experți care gestionează castorii în alte regiuni pentru a explora opțiunile posibile.
„Dacă este o problemă, ce putem face în privința ei? Nu am răspunsuri”, spune Tape. „Poți pune o recompensă acolo și începe să-i omori, dar în momentul în care te oprești, trei până la cinci ani mai târziu, te vei întoarce în exact aceeași poziție. Ca să nu mai vorbim de faptul că este imposibil din punct de vedere logistic să faci asta.”
„Oamenii îi mănâncă, dar aș spune că asta se întâmplă acum mai puțin decât înainte”, adaugă Tape. „Eu n-am mâncat niciodată carne de castor, dar cred că asta se va schimba. Am auzit că e gustoasă.”
Editor : M.I.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News