Experimente în oglindă în spațiu și pe Terra asupra blob-ului. Ce este organismul care îi nedumerește pe oamenii de știință
Blob-ul, un organism inclasabil, care fascinează biologii, va fi trimis marţi pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), unde va fi subiectul mai multor experimente în spațiu, orchestrate de astronautul francez Thomas Pesquet. În paralel cu acestea, se vor desfășura experimente în oglindă pe Pământ, pe care le vor face elevii de la câteva mii de școli înscrise în program. Blob-ul este un urganism care a apărut pe Terra în urmă cu peste 500 de milioane de ani, înaintea animalelor.
Începând de la toamnă, mai multe sute de mii de elevi, de la clasele primare până la ultimii ani de liceu, vor realiza la rândul lor experimente asupra acestei specii bizare, care nu este nici animal, nici plantă, nici ciupercă, în cadrul unui proiect derulat sub egida Centrului Naţional de Studii Spaţiale (CNES), în parteneriat cu Centrul Naţional Francez de Cercetări Ştiinţifice (CNRS).
Denumit în latină "Physarum polycephalum", organismul este compus dintr-o singură celulă şi mai multe nuclee. Asemănător unei mase spongioase de culoare galbenă, nu are cavitate bucală, picioare sau creier, însă cu toate acestea, se hrăneşte, se dezvoltă, se deplasează (foarte lent) şi posedă capacităţi uimitoare de învăţare, scrie Agerpres, preluând AFP.
Organismul poate intra într-o stare de hibernare (rămânând în continuare în viaţă) prin deshidratare: în această fază, denumită ''sclerot'', mai multe specimene de blob vor fi trimise în spaţiu, la bordul unui modul de aprovizionare a Staţiei Spaţiale Internaţionale.
După ce vor fi din nou hidratați de astronautul francez Thomas Pesquet, în septembrie, patru scleroţi cu dimensiuni de circa 0,5 centimetri, depozitați în recipiente petri, se vor trezi la viaţă la o distanţă de 400 de kilometri de Terra şi vor fi supuși unui număr de două experimente: unul va testa comportamentul blob-ilor privaţi de nutriente, celălalt va oferi celor mai norocoşi dintre aceştia o sursă alimentară - fulgi de ovăz.
Experimente în oglindă, în spațiu și pe Terra
Scopul experimentului este de a studia efectele imponderabilităţii asupra organismului unicelular.
"Nimeni nu anticipează acum comportamentul pe care-l va avea în microcravitaţie: în care dintre sensuri se va deplasa, va folosi a treia dimensiune luând-o în sus sau în diagonală?", se întreabă Pierre Ferrand, profesor de ştiinţe ale vieţi pe Terra, detaşat la CNES, unul dintre iniţiatorii proiectului.
"Voi fi curios să văd dacă se dezvoltă formând piloni de susţinere", se întreabă Audrey Dussutour, directoare de cercetare CNRS în cadrul Centrului de cercetări asupra cogniţiei animale din Toulouse, care a studiat îndeaproape aceste organisme.
La sol, mii de specimene de blob, decupate din aceeaşi suşă (LU352) ca şi semenii lor spaţiali, vor fi distribuite unui număr de 4.500 de şcoli, colege şi licee din Franţa.
Unităţile de învăţământ s-au grăbit să răspundă în număr cât mai mare acestui proiect.
"La început, aveam prevăzut să includem 2.000 de clase, dar în faţa valului de înscrieri, CNES şi CNRS au făcut un efort financiar pentru a satisface toate cele 4.500 de cereri", a povestit Christine Correcher, responsabila de proiecte educative al agenţiei spaţiale.
"Echivalentul a peste 350.000 de elevi care vor atinge blob-ul", a mai spus ea.
La sfârşitul lui august, început de septembrie, cadrele didactice vor primi un kit care conţine între 3 şi 5 scleroţi pregătiţi de echipa coordonată de Audrey Dussutour, împreună cu un material instructiv pentru realizarea experimentului.
În momentul în care, în spaţiu, Thomas Pesquet va hidrata blob-ii, elevii vor face acelaşi lucru în sălile de clasă. Vor demara apoi sesiuni de fotografiere pentru a putea compara comportamentul cu cel al specimenelor aflate în imponderabilitate.
Întrucât dispută anumite teorii ştiinţifice, blob-ul ar putea suscita numeroase discuţii în clasă.
"Spre exemplu, teoria celulară, una dintre cele mai vechi, susţine că orice celulă se divide în două celule. Nu este valabil însă şi în cazul blob-ului, care este o celulă unică, ce creşte fără să se dividă niciodată", a explicat Pierre Ferrand.
O altă bizarerie biologică: "În timp ce cea mai mare parte a organismelor utilizează două tipuri de sex, blob-ul are peste 720. Este un organism cu "sertare", care ne spune că viaţa este alcătuită dintr-o multitudine de unicităţi", a mai spus cercetătorul.
Blob-ul a apărut pe Terra în urmă cu peste 500 de milioane de ani, înaintea animalelor. A fost mult timp considerat o ciupercă, înainte de a fi scos din acest regn pentru a fi inclus, în anii 1990, grupului amiboizi, din care face parte şi amiba.
Editor : B.P.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News