Ministrul Mediului: Legislaţia europeană nu poate deveni o povară de nesuportat pentru fermieri
Trebuie să creăm o legislaţie de mediu echilibrată şi coerentă la nivelul Uniunii Europene, astfel încât să nu reprezinte sarcini administrative şi investiţionale imposibil de realizat pentru fermieri, a transmis, joi, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.
Barna Tanczos conduce delegaţia României la reuniunea miniştrilor Mediului din Statele Membre UE, care are loc joi, la Bruxelles. Alături de ministrul Mediului, la reuniune participă şi secretarul de stat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ionuţ-Sorin Banciu.
"Legislaţia europeană nu poate deveni o povară de nesuportat pentru fermieri! Aceştia nu pot fi dezavantajaţi când vorbim despre tranziţia verde. Trebuie să creăm o legislaţie de mediu echilibrată şi coerentă la nivelul UE, astfel încât să nu reprezinte sarcini administrative şi investiţionale (financiare) imposibil de realizat pentru fermieri. De aceea, astăzi, la Consiliul Miniştrilor de Mediu din Uniunea Europeană, am propus o soluţie raţională şi echilibrată, deoarece deşi efectele nocive ale metanului şi amoniacului asupra mediului nostru, provenite din creşterea animalelor sunt incontestabile, conform noilor reguli din ce în ce mai multe ferme zootehnice vor fi supuse obligaţiilor de monitorizare, raportare şi de investiţii semnificative pentru achiziţionarea celor mai moderne tehnologii de reducere a emisiilor", a scris, pe Facebook, ministrul Mediului.
Acesta a cerut în Consiliul de Miniştri impunerea unor praguri mai ridicate pentru diversele categorii de ferme, prelungirea perioadei de tranziţie şi excluderea fermelor extensive de sub incidenţa directivei.
"La Consiliul Miniştrilor am cerut impunerea unor praguri mai ridicate pentru diversele categorii de ferme ţinând cont de situaţia dificilă a sectorului agricol în general, care deja face faţă cu greu diverselor crize cu care se confruntă, am propus prelungirea perioadei de tranziţie şi am susţinut excluderea fermelor extensive de sub incidenţa directivei", a transmis şeful de la Mediu, Barna Tanczos.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, temele abordate în cadrul reuniunii miniştrilor Mediului din Uniunea Europeană vizează Directiva privind emisiile industriale (IED), Propunerea de Regulament privind stabilirea unui cadru de certificare la nivel UE pentru absorbţiile de carbon, "înverzirea" semestrului european, Regulamentul privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1020 şi a Directivei (UE) 2019/904 şi de abrogare a Directivei 94/62/CE, propunerea de Directivă privind epurarea apelor uzate urbane, dar şi rezultatele raportului privind impactul războiului asupra mediului natural din Ucraina.
Pe tema propunerii de Regulament privind stabilirea unui cadru de certificare la nivel UE pentru absorbţiile de carbon, secretarul de stat Ionuţ-Sorin Banciu a arătat că aceasta este esenţială pentru impulsionarea activităţilor economice care au în vedere eliminarea dioxidului de carbon.
"Totodată, certificarea trebuie să ia în considerare interese multiple de mediu, economice şi sociale, cum ar fi cele legate de protecţia şi refacerea naturii, interesele fermierilor, administratorilor de terenuri forestiere, industriei şi comunităţilor locale", a explicat Banciu.
În ceea ce priveşte semestrul european, ministrul Mediului a subliniat necesitatea concentrării pe implementarea Planurilor Naţionale de Redresare şi Rezilienţă, ca o condiţie esenţială pentru promovarea tranziţiei ecologice şi digitale, dar şi importanţa reducerii consumului de energie şi mobilizarea investiţiilor din surse publice şi private.
"Avem nevoie de reglementări solide pentru promovarea economiei circulare şi a practicilor inovatoare. Considerăm că economia circulară şi adoptarea măsurilor privind eficienţa resurselor aduc nu numai beneficii pentru mediu şi climă, ci şi beneficii de natură economică. În acest sens, România a adoptat, în luna septembrie 2022, Strategia Naţională pentru Economie Circulară 2030, care stabileşte direcţiile strategice privind tranziţia la modelul circular cu un consum redus de resurse şi va elabora un Plan de Acţiune până la finalul acestui an", a precizat Tanczos.
În intervenţia sa pe tema propunerii de Regulament privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, demnitarul a subliniat că România susţine obiectivul propunerii de regulament, care va contribui la buna funcţionare a pieţei interne pentru bunuri ambalate şi, în acelaşi timp, la prevenirea şi reducerea efectelor deşeurilor de ambalaje asupra mediului şi a sănătăţii umane.
"Printre cele mai importante măsuri pentru a stimula prevenirea generării deşeurilor de ambalaje se numără proiectarea ambalajelor pentru a facilita reutilizarea/reciclarea lor, reducerea consumului de resurse prin reducerea cantităţii de material folosit sau/şi creşterea procentajului de material reciclat utilizat în producţia de ambalaje, dar şi stimularea companiilor producătoare de ambalaje să utilizeze cele mai bune tehnologii pentru aplicarea principiului de prevenire a generării de deşeuri. De asemenea, sistemul garanţie-returnare (SGR), care va deveni funcţional în luna noiembrie a acestui an, în România, va reprezenta un real ajutor în lanţul reciclării deşeurilor de ambalaje care fac obiectul SGR", a adăugat ministrul citat.
Pe de altă parte, acesta a anunţat că România poate susţine propunerea de Directivă privind epurarea apelor uzate urbane, cu condiţia ca obiectivele să fie unele fezabile şi să permită flexibilitate în funcţie de condiţiile specifice naţionale.
"Extinderea scopului acestei directive, la aglomerări umane sub 2000 de locuitori echivalenţi, va impune pentru România provocări suplimentare. În ceea ce priveşte introducerea unei noi trepte de epurare pentru aglomerările mai mari de 10.000 locuitori echivalenţi, considerăm că aceasta va implică o modernizare suplimentară a staţiilor de epurare. În acest sens, susţinem introducerea Responsabilităţii Extinse a Producătorilor de produse ce conţin micropoluanţi, dar dorim ca acest mecanism, inclusiv calculul contribuţiilor industriilor relevante, să fie realizat la nivelul Uniunii Europene", a subliniat Barna Tanczos.
Alte teme de interes pe agenda reuniunii au fost detalii despre a cincea Conferinţă Internaţională pe tema Substanţelor Chimice, care va avea loc la Bonn, în perioada 25-29 septembrie 2023, dar şi regulamentul privind emisiile de carbon pentru vehiculele grele.
Editor : A.P.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News