Live

Live Text Război în Ucraina, ziua 110. Zelenski: „Costul uman” al bătăliei de la Severodoneţk este „înspăimântător”

Data actualizării: Data publicării:
Volodimir Zelenski, în vizită pe front. Foto: Profimedia

În estul Ucrainei, bătălia pentru Severodonețk este tot mai crâncenă. Forțele ruse, care au ocupat cea mai mare parte din oraș, încearcă să îl izoleze complet. Au distrus un pod pe care erau evacuați civili. Guvernatorul regiunii se teme că Rusia își va mobiliza până marți toate resursele pe care le are pentru a cuceri Severodonețk. Se pare că trupele ucrainene păstrează controlul zonei industriale unde se află uzina chimică Azot. La fel ca la Mariupol, acolo s-au adăpostit sute de civili. Între timp, rușii anunță că au distrus cu rachete de croazieră un mare depozit de arme americane și europene din vestul Ucrainei. Oficialii ucraineni susțin însă că în zona lovită s-ar afla clădiri rezidențiale, iar în atac au fost răniți 22 de oameni, printre care și un copil. Amnesty International a acuzat Rusia de crime de război în Ucraina, afirmând că sute de civili au murit în atacuri necruţătoare asupra oraşului Harkov, multe dintre atacuri fiind comise cu bombe cu fragmentare.

Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Situația frontului din Ucraina pe 12 iunie. Sursă: Ministerul britanic al Apărării

Zelenski: „Bătălia pentru Donbas va rămâne în istoria militară”

ACTUALIZARE 23.15 „Costul uman” al bătăliei de la Severodoneţk este „înspăimântător”, a declarat luni preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în contextul în care ruşii şi-au întărit controlul acolo în ultimele zile fără a reuşi, totuşi, să cucerească în întregime această localitate.

„Costul uman al acestei bătălii pentru noi este foarte mare. Este chiar înspăimântător” a spus Volodimir Zelenski în mesajul său adresat zilnic ucrainenilor difuzat pe Telegram.

„Bătălia pentru Donbas va rămâne cu siguranţă în istoria militară drept una dintre cele mai violente bătălii din Europa”, a subliniat preşedintele ucrainean, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

„Până la 100 de soldaţi ucraineni” sunt ucişi şi „500 răniţi în fiecare zi” în luptele cu armata rusă, a declarat joi ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov.

La rândul său, Volodimir Zelenski a indicat la 1 iunie că armata sa pierde „între 60 şi 100 de soldaţi” zilnic.

„Avem de-a face cu Răul absolut”, a comentat el luni seară. 

Apoi a adăugat: „Nu avem de ales decât să mergem înainte şi să ne eliberăm ţara”, ale cărei regiuni ocupate de ruşi în sud şi est care se confruntă cu „o blocadă civilizaţională”, ruşii „blocând toate comunicaţiile” spre exterior.

Volodimir Zelenski a cerut din nou Occidentului să furnizeze „mai multe arme” armatei ucrainene, într-un moment în care trupele Moscovei controlează cea mai mare parte a Severodoneţkului şi continuă să lovească artileria ucraineană.

Mai devreme în cursul serii, guvernatorul regiunii Lugansk, Serhii Haidai, a indicat că „70%-80% din oraş” este ocupat de ruşi, precizând că „cele trei poduri (care leagă Severodoneţk de oraşul vecin Lisiceansk) sunt distruse”.

Zelenski îi cere lui Olaf Scholz să ajute Ucraina

ACTUALIZARE 23.03 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut cancelarului german să arate un sprijin deplin pentru Kiev, spunând că Olaf Scholz este prea îngrijorat în privința repercusiunilor asupra relațiilor dintre Berlin și Moscova.

Comentariile lui Zelenski, făcute în cadrul unui interviu pentru postul public german ZDF, vin în contextul speculațiilor că Scholz ar putea face joi prima sa vizită la Kiev de la începutul războiului.

„Avem nevoie din partea cancelarului Scholz de certitudinea că Germania sprijină Ucraina”, a spus Volodimir Zelenski.

„El și guvernul său trebuie să decidă: nu poate fi un compromis între Ucraina și relațiile cu Rusia.”

Scholz neagă că Germania livrează prea încet armament Ucrainei

ACTUALIZARE 22.08 Cancelarul german Olaf Scholz a respins luni criticile conform cărora Germania este prea lentă în livrările de armament greu către Ucraina.

„Vom livra toate armele pe care le-am aprobat”, a declarat Olaf Scholz, adăugând că a fost nevoie mai întâi ca forţele ucrainene să fie instruite în folosirea armelor.

„Este vorba de echipament foarte greu. Trebuie să poţi să îl foloseşti, trebuie să fii antrenat pentru asta”, a precizat Scholz, adăugând că soldaţi ucraineni sunt în prezent instruiţi în Germania în acest scop.

Aurescu: Vizitele la Kiev se anunță după ce au loc, nu înainte

ACTUALIZARE 21.50 Publicul va afla despre o eventuală deplasare a președintelui Klaus Iohannis în Ucraina după ce un astfel de eveniment se va fi consumat deja, a explicat, luni seara, la Digi24, ministrul de externe Bogdan Aurescu, întrebat despre anunțul făcut de un parlamentar ucrainean, pe Twitter, că șeful statului român ar urma să vină la Kiev joi, pe post de „d'Artagnan”, însoțindu-i pe președintele Emmanuel Macron, pe cancelarul Olaf Scholz și pe premierul italian Mario Draghi.

„Trebuie să vă dezamăgesc de la început. Vizitele președintelui și programul acestuia sunt anunțate doar de către Administrația Prezidențială. În al doilea rând, așa cum ați constatat deja din multele vizite care s-au făcut la Kiev până în momentul de față, acestea se anunță după ce au loc, nu înainte. Prin urmare, acesta este comentariul meu la acest moment”, a precizat șeful diplomației române.

Ucraina a pierdut un sfert din terenurile arabile din cauza ocupaţiei ruse

ACTUALIZARE 21.17 Ucraina a pierdut un sfert din terenurile sale cultivabile din cauza ocupaţiei ruse din unele regiuni, în sud şi est, a anunţat luni Ministerul Agriculturii, care susţine însă că acest lucru nu reprezintă „o ameninţare pentru securitatea alimentară” a ţării, informează AFP.

„În ciuda pierderii a 25% din terenurile cultivabile, structura culturilor însămânţate în acest an este mai mult decât suficientă pentru a asigura consumul” populaţiei ucrainene, a afirmat ministrul adjunct al Agriculturii, Taras Vîsoţki, într-o conferinţă de presă.

Klaus Iohannis va merge la Kiev împreună cu Macron, Scholz și Draghi (oficial ucrainean)

ACTUALIZARE 18.47 Președintele Klaus Iohannis ar urma să meargă, alături de președintele francez Emmanuel Macron, de cancelarul german Olaf Scholz și de premierul italian Mario Draghi, la Kiev. Informația a fost publicată de parlamentarul ucrainean Oleksiy Goncharenko, pe pagina sa de Twitter. Vizita ar urma să aibă loc joi.

„Cei trei muschetari. Președintele Macron, cancelarul Scholz, premierul Draghi vor vizita Kievul joi. Și ca d'Artagnan, Președintele României Iohannis”, a scris Goncharenko.

Lupta Wikipedia împotriva cenzurii rusești. Kremlinul „atacă informațiile vitale pentru viața oamenilor pe timp de criză”

ACTUALIZARE 18.30 Fundația Wikimedia, care deține Wikipedia, a depus un recurs împotriva hotărârii judecătorești a unei curți de justiție din Moscova prin care li s-a cerut să elimine informația postată online despre invazia Ucrainei și a spus că oamenii au dreptul de a cunoaște adevărul despre război, informează Reuters.

Curtea din Moscova a amendat Fundația Wikimedia cu suma de 5 milioane de ruble (88.000 de dolari) pentru că a refuzat să șteargă ceea ce autoritățile ruse consideră a fi „dezinformare” în articolele despre războiul din Ucraina în limba rusă, precum cele intitulate „Invazia Rusiei în Ucraina”, „Crime de război în timpul invaziei rusești a Ucrainei” și „Masacrul de la Bucha”.

„Hotărârea insinuează că informațiile bine studiate și verificate de pe Wikipedia care sunt incongruente cu relatarea guvernului rus reprezintă dezinformare”, a declarat Stephen LaPorte, consilier al Fundației Wikimedia.

„Hotărârea insinuează că informațiile bine studiate și verificate de pe Wikipedia care sunt incongruente cu relatarea guvernului rus reprezintă dezinformare”, a declarat Stephen LaPorte, consilier al Fundației Wikimedia. Foto: Profimedia Images

Lista echipamentelor militare de care mai are nevoie Ucraina

ACTUALIZARE 18.25 Înaintea summitului miniștrilor Apărării care va avea loc miercuri la Bruxelles, Ucraina face apel către Occident la „paritate” în privința armelor grele, astfel încât să poată câștiga războiul declanșat de Rusia în 24 februarie, scrie CNN.

„Este simplu. Pentru a pune capăt războiului avem nevoie de paritatea armelor grele”, a scris pe Twitter Mykhailo Podolyak, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Conform consilierului prezidențial, Ucraina mai are nevoie de:

  • 1.000 de obuziere calibrul 155 mm;
  • 300 de sisteme de lansatoare multiple de rachete (MLRS);
  • 500 de tancuri;
  • 2.000 de vehicule blindate;
  • 1.000 de drone.

Poliția anunță că au fost descoperite șapte cadavre într-o groapă comună în apropiere de Bucha

ACTUALIZARE 18.05 Şapte corpuri neînsufleţite au fost descoperite luni într-o nouă groapă comună, în apropiere de Bucea, unde au fost găsite cadavre de civili după retragerea armatei ruse din regiunea Kievului la finalul lunii martie, a anunţat poliţia ucraineană, relatează AFP.

„Şapte civili au fost torturaţi de ruşi, apoi executaţi cu laşitate cu un glonţ în cap”, a scris pe Facebook şeful poliţiei din Kiev, Andrii Nebîtov, precizând că "mai multe victime aveau mâinile şi genunchii legaţi".

„Această groapă comună a fost descoperită astăzi acolo unde au fost staţionaţi militarii ruşi, în apropiere de satul Mîroţke”, situat la 10 km nord-vest de Bucea şi la 35 de km de Kiev pe aceeaşi axă, a adăugat el. Şeful poliţiei din regiunea Kievul a precizat că „lucrează în prezent la identificarea victimelor”.

După plecarea soldaţilor ruşi din regiunea Kiev şi descoperirea a sute de cadavre de civili ucraineni, Bucea a devenit simbolul crimelor de război imputate Rusiei de către Ucraina. Moscova a respins în mai multe rânduri acuzaţiile, denunţând "falsificări" orchestrate de Kiev cu sprijinul Occidentului, transmite Agerpres.

La sfârşitul lunii aprilie, au fost găsite cadavrele a trei bărbaţi aparent torturaţi şi ucişi de gloanţe, legaţi la ochi, într-o groapă comună la Mîroţke, conform poliţiei din Kiev.

Kremlinul spune că pentru Vladimir Putin nu există prioritate mai mare decât nivelul de trai al rușilor

ACTUALIZARE 18.00 Dezvoltarea Rusiei și ridicarea nivelului de trai a cetățenilor săi sunt principalele priorități pentru președintele Vladimir Putin, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu acordat agenției ruse de presă TASS.

Dezvoltarea Rusiei și ridicarea nivelului de trai a cetățenilor săi sunt principalele priorități pentru președintele Vladimir Putin, a declarat luni secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu acordat TASS

„Desigur, principalul obiectiv pentru președintele nostru este dezvoltarea Rusiei și îmbunătățirea nivelului de viață al cetățenilor noștri. Acesta a fost, este și rămâne întotdeauna principalul obiectiv pentru președintele nostru”, a spus Peskov în ajunul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg .

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Foto: Profimedia Images

Întrebat dacă Putin urmează să anunțe noi măsuri sociale și economice în cadrul acestui eveniment, Dmitri Peskov a îndemnat să „așteptăm discursul”.

Al XXV-lea Forum Economic Internațional de la Sankt Petersburg va avea loc în perioada 15-18 iunie, sesiunea plenară cu participarea lui Putin urmând să fie organizată pe 17 iunie.​

O navă cu porumb ucrainean a ajuns într-un port din nord-vestul Spaniei folosind „o nouă rută maritimă” pentru a evita blocajele Rusiei

ACTUALIZARE 17.55 O navă care transporta 18.000 de tone de porumb ucrainean a sosit luni dimineața într-un port din nord-vestul Spaniei, folosind ceea ce un grup regional de producători de furaje a descris ca fiind o „nouă rută maritimă” care are ca scop evitarea blocadei impuse de Rusia porturilor ucrainene de la Marea Neagră, transmite CNN.

Cargoul Alppila, care transporta porumbul, a ajuns în portul spaniol A Coruña înainte de zorii zilei de luni și urmează să fie descărcat până marți, a declarat biroul de presă al portului.

Este prima încărcătură de cereale ucrainene care ajunge în nord-vestul Spaniei pe mare, folosind „o nouă rută maritimă deschisă în Marea Baltică pentru a evita blocarea de către marina rusă a porturilor ucrainene de la Marea Neagră de la începutul războiului”, a precizat grupul producătorilor de hrană pentru animale, numit Agafac, într-un comunicat.

„Este doar o cantitate mică de porumb, dar recuperează posibilitatea de a importa tot ceea ce este posibil din Ucraina”, a declarat directorul Agafac, Bruno Beade, la CNN. El a declarat că Agafac, grupul regional de producători de furaje pentru animale din Galicia, importă de obicei 40% din porumbul său din Ucraina între ianuarie și iunie în fiecare an, ceea ce face parte din totalul de 1 milion de tone de porumb pe care îl importă anual pentru hrana animalelor.

Comunicatul Agafac a precizat că „cantități mici de porumb au părăsit vestul Ucrainei în camioane cu destinația Polonia și România” și că porumbul care a ajuns în Spania a fost încărcat pe o navă în portul polonez Swinoujscie de la Marea Baltică.

Guvernul de la Kiev interzice exportul cărbunelui, petrolului și gazelor

ACTUALIZARE 17.30 Guvernul de la Kiev a interzis exportul cărbunelui, petrolului și gazelor produse pe teritoriul Ucrainei, transmite canalul Nexta TV.

Străini din 55 de țări au ajuns în Ucraina ca să lupte în cadrul Legiune Internaționale

ACTUALIZARE 17.10 Străini din 55 de țări au ajuns să lupte în Ucraina în cadrul Legiune Internaționale.

Potrivit lui Damien Magrou, purtătorul de cuvânt al Legiunii Internaționale, majoritatea luptătorilor provin din Statele Unite și din Marea Britanie. Totuși, oameni din „fiecare parte a lumii, fiecare continent” s-au oferit în mod voluntar să apere Ucraina, notează publicația The Kyiv Independent.

The Moscow Times: Autoritățile din întreaga Rusie au început să dea jos bannerele pro-război cu litera „Z”

ACTUALIZARE 17.00 Autoritățile locale din orașe de pe întreg teritoriul Rusiei au început în ultimele zile să dea jos bannere cu litera „Z”, devenit un simbol al susținerii față de războiul dus în Ucraina, relatează The Moscow Times.

De măsură au fost vizate inclusiv partidele politice, Serghei Mironov, liderul formațiunii O Rusie Dreaptă, afirmând că inspectorii primăriei din Moscova i-au ordonat să dea jos un banner pro-război de la sediul din capitala rusă.

Mironov a afirmat pe canalul său de Telegram că inspectorii au justificat măsura prin faptul că „numeroși cetățeni” s-au plâns de banner. El a mai spus că, în prezent, „nimic nu îți mai amintește de război în Moscova”.

Întâmplări similiare au fost relatate de presa locală din Sank Petersburg, Novosibirsk și Kirov. 

Pictat inițial pe tancurile și vehiculele militare trimise de Moscova în Ucraina, la fel ca litera „V”, „Z”-ul a devenit cel mai puternic simbol al susținerii „operațiunii militare speciale” declanșate de Putin pe 24 februarie.

Militari ruși în Ucraina.Foto: Profimedia

Ea a fost folosită în timpul a numeroase manifestații pro-război, ajungând să fie afișată inclusiv pe clădiri publice, în vitrinele magazinelor, tricouri sau ca decorațiune pe torturi. Unele țări aliate Ucrainei au interzis afișarea sa în spații publice.

Un nou episod al propagandei Kremlinului: Rusia este o țară mult mai liberă decât Occidentul

ACTUALIZARE 16.30 Dmitri Kiseliov, supranumit „cel mai toxic propagandist al Kremlinului, a afirmat în ultima sa emisiune că Rusia este o țară „foarte liberă” în comparație cu statele occidentale.

„Comparativ cu Occidentul, Rusia este o țară foarte liberă. Există o competiție a opiniilor în țara noastră dar Europa regresează în această privință”, susține Kiseliov, după cum se observă în înregistrarea video cu momentul, care a fost distribuită de jurnalistul Francis Scarr de la BBC News, acesta notând că prezentatorul rus este „în formă”.

„Noi am trecut deja prin asta, când, din cauza opiniilor lor, oamenii au fost sancționați sau chiar mai rău. În Occident s-a ajuns la asta”, a mai precizat Kiseliov, înainte de a începe să vorbească despre „haosul” din Europa la emisiunea sa difuzată de canalul Rossyia-1.

Fosta procuroare generală a Crimeei a fost dată afară de Vladimir Putin după ce a criticat războiul pornit de ruși în Ucraina

ACTUALIZARE 16.20 Natalia Poklonskaia, fostă procuroare generală a Crimeei, a fost demisă din funcția de șef adjunct al Rossotrudnichestvo, agenția federală a Rusiei pentru comunicare internațională, la câteva săptămâni după ce a criticat războiul început de Moscova în Ucraina. Vladimir Putin a semnat decretul de revocare luni dimineață, scrie The Moscow Times.

După ce și-a dus la capăt mandatul de procuror general, Poklonskaia a fost aleasă deputat în parlamentul de la Moscova și apoi numită în luna februarie ca director adjunct al Rossotrudnichestvo, agenția federală a Rusiei responsabilă de relațiile cu rușii din afara țării.

Natalia Poklonskaia, fosta procuroare generală a Crimeii. Foto: Наталья Поклонская/Facebook.com

În vârstă de 42 de ani, Natalia Poklonskaia este membră a partidului Rusia Unită condus de Putin. Născută în Ucraina, ea a trecut de partea rușilor în timpul anexării ilegale a Crimeii din 2014.

Poklonskaia a scris pe canalul său de Telegram că se va muta într-un alt post și i-a mulțumit lui Putin pentru „încrederea și susținerea” lui.

Primul șef de guvern al lui Putin: Războiul ar putea dura doi ani. „Dacă Ucraina cade, urmează statele baltice”

ACTUALIZARE 13.50 Prim-ministrul Rusiei din perioada 2000-2004 a spus într-un interviu pentru AFP că se așteaptă ca războiul să dureze până la doi ani de zile și că Ucraina trebuie neapărat să câștige. „Dacă Ucraina cade, statele baltice vor fi următoarele”.

Cu toate că a fost primul premier al Rusiei din era Putin, Mihail Kasianov nu și-a imaginat niciodată că fostul său șef va declanșa un război total împotriva Ucrainei, scrie France24.

Fostul premier de 64 de ani, care a promovat legături cât mai strânse între Rusia și Occident, a spus că, la fel ca majoritatea rușilor, nu a crezut că Putin va ordona invadarea Ucrainei, nici chiar în zilele premergătoare războiului.

Kasianov a înțeles că amenințările lui Vladimir Putin vor deveni realitate atunci când liderul de la Kremlin i-a convocat pe ceilalți oficiali de rang înalt din consiliul de securitate al Rusiei cu trei zile înainte de invazie.

După ce a fost demis de Putin, Kasianov s-a alăturat opoziției și a devenit unul dintre cei mai aprigi critici ai Kremlinului. „Îi cunosc pe acești oameni și, uitându-mă la ei, mi-am dat seama că Putin nu e pe treaba lui”. Foto: Profimedia Images

Citește continuarea AICI

Lider separatist: Ucrainenii din Severodonețk trebuie „să se predea sau să moară”

ACTUALIZARE 13.40 Forțele ucrainene din Severodonețk trebuie să se predea sau să moară, a spus luni un lider al autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD), citat de CNN.

„Au două opțiuni: fie să urmeze exemplul colegilor lor și să se predea, fie să moară”, a spus Eduard Basurin, șef adjunct al Departamentului Miliției Populare din RPD, potrivit agenției ruse de stat RIA Novosti. „Nu au altă opțiune”, a adăugat el.

Forțele ruse controlează acum cea mai mare parte din Severodonețk, epicentrul bătăliei sângeroase pentru regiunea Donbas din estul Ucrainei.

Serghei Haidai, șeful administrației militare din regiunea Lugansk, a declarat luni că Ucraina încă reușește să evacueze unii oameni din oraș, dar că operațiunea este limitată de amploarea bombardamentelor.

Planul lui Putin pentru destabilizarea UE prin înfometarea Asiei și Africii. „Zeci de milioane de oameni vor muri de foame”

ACTUALIZARE 13.00 Vladimir Putin a blocat Marea Neagră pentru a împiedica aprovizionarea cu cereale a Africii și Asiei, provocând foamete în țările de pe cele două continente, lucru care va genera milioane de refugiați și instabilitate în Uniunea Europeană, afirmă Timothy D. Snyder, istoric american specializat în istoria modernă a Europei Centrale și de Est.

Într-o serie de șaisprezece postări pe twitter, autorul cărții „Drumul spre nelibertate” și profesor la Universitatea Yale din Statele Unite descrie „planul înfometării” pus la cale de liderul de la Kremlin, după  blocarea transporturilor de cereale ucrainene.

Comentariile profesorului american Timothy D. Snyder:

  • Rusia are un plan al înfometării. Vladimir Putin se pregătește să înfometeze o mare parte din lumea în curs de dezvoltare ca următoarea etapă a războiului său din Europa.
  • În vremuri normale, Ucraina era un exportator de produse alimentare de top. O blocadă navală rusă împiedică acum Ucraina să exporte cereale.
  • Dacă blocada navală impusă de forțele ruse continuă, zeci de milioane de tone de alimente vor putrezi în silozuri, iar zeci de milioane de oameni din Africa și Asia vor muri de foame.
  • Groaza planului de înfometare al lui Putin este atât de mare încât ne este greu să o înțelegem. De asemenea, avem tendința să uităm cât de centrală este hrana pentru politică. Câteva exemple istorice ne pot însă ajuta. 
  • Ideea că prin controlarea cerealelor ucrainene se poate schimba lumea nu este nouă. Atât Stalin, cât și Hitler au dorit să facă acest lucru.
  • Pentru Stalin, pământul negru al Ucrainei urma să fie exploatat pentru a construi o economie industrială pentru URSS. De fapt, agricultura colectivizată a ucis aproximativ patru milioane de ucraineni.
  • Pe măsură ce oamenii au început să moară în număr mare, Stalin a dat vina pe ucraineni înșiși. Propaganda sovietică i-a numit „naziști” pe cei care au atras atenția asupra foametei.
  • Naziștii reali aveau idei similare. Le-a plăcut ideea de a controla agricultura ucraineană. Acesta a fost de fapt scopul principal de război al lui Hitler. 
  • Hitler dorea să redirecționeze cerealele ucrainene din Uniunea Sovietică în Germania, în speranța de a înfometa milioane de cetățeni sovietici.
  • Al Doilea Război Mondial a fost dus pentru Ucraina și într-o măsură considerabilă în Ucraina, între dictatori care doreau să controleze aprovizionarea cu alimente.
  • Politica memoriei ruse a pregătit calea pentru un plan de înfometare în secolul al XXI-lea. Rușilor li se spune că foametea lui Stalin a fost un accident și că ucrainenii sunt naziști. Acest lucru face ca furtul (de cereale - n. red.) și blocarea (porturilor de la Marea Neagră - n. red.) să pară acceptabile. 
  • Planul de înfometare al lui Putin este, cred, menit să funcționeze pe trei niveluri. În primul rând, face parte dintr-o încercare mai mare (a Moscovei) de a distruge statul ucrainean, prin tăierea exporturilor sale”.
  • Planul lui Putin este menit să genereze refugiați din Africa de Nord și Orientul Mijlociu, zone alimentate de obicei de Ucraina. Acest lucru ar genera instabilitate în UE.
  • În cele din urmă, și cel mai îngrozitor, o foamete mondială reprezintă fundalul necesar pentru o campanie de propagandă rusă împotriva Ucrainei. Moartea în masă efectivă este necesară ca fundal pentru un concurs de propagandă.
  • Când vor începe revoltele alimentare și pe măsură ce foametea se va răspândi, propaganda rusă va da vina pe Ucraina și va cere ca câștigurile teritoriale ale Rusiei în Ucraina să fie recunoscute și ca toate sancțiunile să fie ridicate.
  • Rusia plănuiește să înfometeze asiaticii și africanii pentru a câștiga războiul pe care îl poartă în Europa. Acesta este un nou nivel de colonialism și cel mai recent capitol al politicii de înfometare (a lui Putin - n. red).

Citește continuarea AICI

Arsenalul nuclear al lumii ar putea crește pentru prima oară de la sfârșitul Războiului Rece

ACTUALIZARE 12.30 Arsenalul nuclear mondial va crește în următorii ani pentru prima dată de la încheierea Războiul Rece, în timp ce riscul ca armele nucleare să fie folosite într-un conflict militar a ajuns la cel mai mare nivel din ultimele decenii, avertizează Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).

Riscul unei confruntări nucleare a crescut ca urmare a războiului din Ucraina. Pericolul este că războiul ar putea escalada într-o confruntare directă între Rusia şi NATO, a declarat expertul SIPRI Hans M Kristensen.

Armele nucleare la nivel mondial au scăzut cu aproximativ 3% faţă de anul trecut, dar se aşteaptă ca puterile să-şi mărească arsenalul în următorul deceniu din cauza programelor de modernizare în curs de desfăşurare.

Cele nouă puteri nucleare (Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China, India, Pakistan, Israel şi Coreea de Nord) deţineau 12.705 focoase nucleare la începutul acestui an, în scădere de la 13.080 de focoase cu un an înainte, relatează EFE. Potrivit AFP, Israel este singura putere dintre cele nouă care nu recunoaşte oficial că deţine arme nucleare.

Rusia are cel mai mare arsenal nuclear din lume cu un total de 5.977 de focoase, cu aproape 550 mai multe decât SUA. Foto: Profimedia Images

Citește continuarea AICI

Duel de artilerie în Lugansk între tunurile M777 americane ale ucrainenilor și lansatoarele de tip Katiușa ale rușilor

ACTUALIZARE 11.55 Artileriștii ucraineni au reușit să distrugă, cu ajutorul tunurilor M777 livrate de SUA Kievului, o baterie de lansatoare multiple de artilerie Grad-21, de tip „Katiușa” a armatei ruse, într-un duel de artilerie în Lugansk, a informat luni Statul Major al armatei ucrainene.

Ucrainenii au obținut coordonatele lansatoarelor rusești cu ajutorul unei drone.

Ministerul ucrainean al Apărării a publicat o înregistrare video de circa 30 de secunde care prezintă distrugerea a patru lansatoare de Katiușe ale armatei ruse.

Vezi materialul video AICI

Rușii sunt îngroziți că trebuie să lupte vara cu uniformele de iarnă. Ucrainenii au interceptat discuția dintre ei

ACTUALIZARE 11.38 Militarii ruși suferă de cald pe frontul din Ucraina. Au plecat la război cu echipament de iarnă iar planul era să se întoarcă repede acasă. Însă a venit vara, iar ei sunt tot acolo, cu haine groase, se plânge un militar, într-o discuție cu un coleg, interceptată de ucraineni.

Forțele ucrainene, împinse înapoi de artileria rusă în Severodonețk

ACTUALIZARE 10.52 Ucraina a anunţat luni că forţele sale au fost respinse de ruși din centrul oraşului estic Severodoneţk, scrie The Guardian. 

„Inamicul, cu sprijinul artileriei, a desfășurat operațiuni de asalt în orașul Severodonețk, a avut un succes parțial, a împins unitățile noastre departe de centrul orașului”, a transmis armata ucraineană pe Facebook.

Pe de altă parte, guvernatorul regiunii Lugansk Serghei Haidai, a spus că „rușii au înregistrat succes parțial în cursul nopții”. „Ne-au împins trupele din centru și continuă să ne distrugă orașul”, a scrie Haidai luni dimineață pe Telegram și Facebook.

Oficialul ucrainean a mai transmis că forțele armate ale Moscovei „adună tot mai multe echipamente” pentru a „încercui” Severodonețk și Lisichansk.

Trei persoane au fost ucise duminică în Lisichansk, inclusiv un băiat de șase ani, iar o persoană a fost rănită, a mai declarat guvernatorul din Lugansk.

Gazprom livrează în continuare gaze către Europa prin Ucraina

ACTUALIZARE 10.40 Producătorul rus Gazprom a informat că exportul său de gaze către Europa prin Ucraina, prin punctul de intrare Sudzha, a rămas luni la 41,9 milioane de metri cubi, nivel neschimbat față de duminică.

O cerere de furnizare de gaze prin intermediul unui alt punct de intrare important, Sokhranovka, a fost respinsă de Ucraina, a precizat Gazprom.

Poveștile dramatice din taberele de filtrare ale Rusiei: „I-am spus că în august împlinesc 60 de ani. Mi-a spus: Dă-ți jos bluza acum”

ACTUALIZARE 10.35 Refugiații ucraineni care au ajuns în „taberele de filtrare” din Rusia povestesc că au fost forțați să se dezbrace și că au fost martori ai unor acte de violență față de alți ucraineni, relatează The Guardian.

Când Olenei i-a venit rândul la interogatoriu, ea petrecuse deja trei săptămâni dormind pe podea, în frig și flămândă. Chiar și așa, ofițerul rus – un bărbat - i-a ordonat să-și dea jos bluza pentru a o examina. A fost cea mai mare umilință prin care a trecut de când a reușit să plece din Mariupol, orașul-port distrus de forțele ruse.

Refugiați ucraineni în Donețk. Foto: Profimedia

„Dacă ai vânătăi pe umeri, ar putea însemna că ești lunetist”, explică Olena, aflată acum în Tbilisi, Georgia.

„I-am spus că în august împlinesc 60 de ani. Cum aș putea fi lunetist?”, povestește ea. Dar ofițerului nu părea să-i pese. I-a spus: „Oricum nu port ochelarii. Dă-ți jos bluza acum.”

Citește continuarea AICI

Institutul pentru Studiul Războiului: Rușii se chinuie să genereze unități suplimentare de luptă

ACTUALIZARE 9.22 În analiza de duminică noapte spre luni dimineață, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) transmite că forțele rusești continuă să se chinuie să genereze unități suplimentare capabile de luptă.

ISW amintește că, duminică, ministerul britanic al Apărării a spus că forțele ruse au încercat, în ultimele săptămâni să producă mai multe formațiuni de luptă, pregătindu-se să creeze al treilea grup tactic de batalion (BTG) operațional din unele unități.

În mod normal, majoritatea brigăzilor nu angajează în operații decât maximum două din cele trei batalioane ale lor la un moment dat. Brigăzile și regimentele rusești pot crea în mod normal două BTG, dar făcând acest lucru lasă unitățile-mamă în mare parte carcase goale. 

Ministerul britanic al Apărării a concluzionat în evaluarea de duminică că acest tip de BTG-uri terțe va avea probabil un personal insuficient și se vor baza pe recruți și rezerviști mobilizați. 

Desfășurarea lor va avea probabil un impact negativ asupra capacității unităților-mamă de a-și regenera puterea de luptă pentru o perioadă destul de lungă de timp.  BTG-urile generate în acest mod nu vor avea puterea de luptă a batalioanelor obișnuite.  Va fi important să nu se supraestimeze rezervele rusești produse în acest mod prin numărarea acestor BTG-uri terțe ca și cum ar fi BTG-uri normale, a evidențiat ISW.

ISW mai spune că surse pro-ruse continuă să răspândească dezinformări pentru a semăna anxietate și resentimente în rândul populației ucrainene.

Analiștii americani precizează că forțele rusești au continuat atacurile terestre în Severodonețk și au aruncat în aer podurile care leagă Severodonețk de Lysychansk peste râul Severski Doneț, într-o încercare probabilă de a tăia liniile de comunicații terestre ucrainene care merg de la Bahmut la Lisichansk și Severodonețk.

ISW precizează și că trupele rusești au obținut câștiguri graduale la sud-est de Izium și probabil vor continua încercările de a avansa spre Sloviansk dinspre nord-vest.

Forțele de invazie au continuat eforturile de a împinge trupele ucrainene înapoi de pe liniile de front contestate la nord-est de orașul Harkov, mai spune ISW, precizând și că forțele rusești s-au concentrat pe menținerea liniilor defensive de-a lungul axei sudice.

Delir la televiziunea cecenă. Ramzan Kadîrov: Putin va aduce pacea în lume

ACTUALIZARE 9.17 Vladimir Putin va aduce pacea în lume, chiar dacă pentru asta este obligat să pornească războaie. Este, pe scurt, concluzia unui discurs ținut de Ramzan Kadîrov și transmis de televiziunea cecenă cu subtitrare în engleză. 

"Președintele nostru ia întotdeauna deciziile corecte. De exemplu, în Siria, organizațiile teroriste au fost distruse prin măsuri luate la timp, iar în acest fel țara noastră a rămas în siguranță. În același fel, prin implicarea în Ucraina, statele occidentale au făcut tot ce le stă în putere să ne distrugă statul. Dar președintele a luat la timp măsurile necesare ca să asigure securitatea țării noastre.

Pe teritoriul Ucrainei a înarmat forțele noastre, ca să lupte cu teroriștii, șeitanii (diavoli, n.r.).

Noi, cecenii, musulmanii… vreau să ascultăm cu toții cuvintele președintelui nostru și să ne apărăm statul. Doar atunci va fi pace în lumea noastră. Așa cum președintele patriei noastre a spus, foarte înțelept: La ce ar folosi o lume fără Rusia? La ce ar folosi o lume fără Cecenia? Noi trebuie să ne asigurăm că va fi pace în lume", a declarat Ramzan Kadîrov.

Ministerul britanic al Apărării: Forțarea râului Siverski Donețk de către armata rusă ar putea decide cursul războiului în Donbas

ACTUALIZARE 9.03 Armata rusă ar putea încerca în următoarele luni o operațiune riscantă de forțare a cursului râului Siverski Donețk, care are o importanță strategică vitală în bătălia pentru controlul orașului Severodonețk și, implicit, a regiunii Lugansk, se arată în analiza referitoare la războiul din Ucraina, publicată luni de ministerul britanic al Apărării.

Astfel, operațiunile amfibii, de forțare a cursului râului, ar putea deveni cel mai important factor care să decidă cursul războiului din Donbas.

„Cheia, în cazul sectorului central, cu o lungime de 90 de kilometri, al liniilor rusești din Donbas, stă în malul de vest al râului Siverski Donețk. Pentru a avea succes în actuala fază operațională a ofensivei din Donbas, Rusia trebuie ori să reușească să finalizeze acțiunile ambițioase de flancare și prindere în clește (a forțelor ucrainene), ori să execute un asalt amfibiu care să forțeze cursul râului”, se arată în analiza ministerului britanic.

Concomitent, forțele ucrainene au reușit să distrugă în retragere podurile care fac trecerea peste acest râu, în vreme ce Rusia depune eforturi mari pentru a pune la punct coordonarea complexă necesară realizării unei forțări la scară mare a râului sub foc inamic și care să aibă șanse de reușită.

Financial Times: Lumea trebuie să se pregătescă pentru cea mai mare creștere a prețului la petrol „care a existat vreodată”

ACTUALIZARE 8.50 Directorul executiv al JPMorgan, Jamie Dimon, este de părere că barilul de petrol ar putea să ajungă până la prețul record de 175 de dolari anul acesta, informează Financial Times. Criza energetică, care a început când Rusia a strâns robinetul cu gaze pentru Europa și a atins niveluri fără precedent după declanșarea invaziei în Ucraina, este departe de a se fi terminat.

Energy Aspects, o firmă de consultanță, a spus că avem de-a face cu, probabil, cea mai mare creștere a prețului petrolului „care a existat vreodată”. Goldman Sachs crede că prețurile la petrol vor ajuge în sfertul al treilea al anului în curs la valoarea „medie” de 140 de dolari pentru un baril.

Cei care își mai aduc aminte, în ajunul crizei financiare de acum 14 ani, prețul petrolului a ajuns până la valoarea de 147 de dolari per baril. Până la Crăciunul anului 2008, cotația barilului de petrol scăzuse deja la 40 de dolari.

În timp ce o doză sănătoasă de scepticism este întotdeauna recomandată când vine vorba de pronosticurile despre evoluția prețurilor, nu trebuie să cauți prea adânc pe piața petrolului ca să îți dai seama că toate îngrijorările sunt întemeiate, scrie Financial Times.

UE a interzis de curând importurile de petrol rusesc transportate pe calea apei, ceea ce a obligat Rusia să se reorienteze spre piețe mult mai îndepărtate decât cea europeană, spre țări care sunt dispuse să ignore acțiunile armatei ruse în Ucraina. Foto: Profimedia Images

Citește continuarea AICI

Conexiunea dintre centrala nucleară din Zaporojie și AIEA a fost restabilită 

ACTUALIZARE 8.40 Conexiunea dintre centrala nucleară ucraineană din Zaporojie (sud-est), aflată sub control rusesc de la începutul lunii martie, şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), a fost restabilită, au anunţat autorităţile de la Kiev şi AIEA, relatează AFP.

Legătura fusese pierdută pe 30 mai, „când ruşii au întrerupt operatorul ucrainean de telefonie mobilă Vodafone la Energodar”, oraşul unde se află centrala, „cu care AIEA are un contract de transmisie de date”, a indicat operatorul ucrainean Energoatom, într-un comunicat publicat sâmbătă seara pe Telegram, citat de Agerpres.

„Datorită eforturilor comune ale Energoatom şi Vodafone, vineri, 10 iunie, conexiunea dintre serverele de monitorizare a materialelor nucleare ale site-ului şi AIEA a fost restabilită”, a adăugat Energoatom.

AIEA a confirmat duminică seara, într-un comunicat postat pe Twitter, că „transferul de date” a fost restabilit „azi după o întrerupere tehnică de aproape două săptămâni”.

Rusia a câștigat 93 de miliarde de euro în timpul războiului

ACTUALIZARE 8.25 Rusia a câștigat 93 de miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili în primele 100 de zile ale invaziei Ucrainei. Cea mai mare parte a petrolului și gazelor rusești au mers în Uniunea Europeană, arată un raport al unui centru independent de cercetare cu sediul în Finlanda.

Blocul comunitar a primit 61% din totalul cantitătilor exportate. A plătit aproximativ 57 de miliarde de euro, potrivit a Centrului de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat (CREA), cu sediul în Finlanda.

La nivel mondial, cei mai mari clienți ai Rusiei au fost China (12,6 miliarde de euro), Germania (12,1 miliarde) şi Italia (7,8 miliarde).

Veniturile Rusiei provin mai întâi din vânzarea ţiţeiului (46 miliarde), urmată de gaz transportat prin gazoducte (24 miliarde), apoi produsele petroliere, gazul natural lichefiat (GNL) şi în final cărbunele.

Amnesty International are dovezi că Rusia a folosit bombe cu fragmentare

ACTUALIZARE 8.10 Amnesty International a acuzat luni Rusia de crime de război în Ucraina, afirmând că sute de civili au murit în atacuri necruţătoare asupra oraşului Harkov, multe dintre atacuri fiind comise cu bombe cu fragmentare.

În cursul unei anchete aprofundate, ONG-ul pentru apărarea drepturilor omului afirmă că a găsit dovezi care arată că în şapte atacuri asupra unor cartiere din cel de-al doilea oraş al Ucrainei, nord-estul ţării, forţele ruse au folosit bombe cu submuniţii de tip 9N210 şi 9N235 şi mine cu dispersie, două categorii de arme interzise prin tratate internaţionale.

Intitulat "Oricine poate muri în orice moment", acest raport arată cum forţele ruse au provocat pagube imense prin bombardarea unor cartiere rezidenţiale din Harkov de la începutul invaziei Ucrainei, pe 24 februarie.

Amnesty susține că a găsit dovezi că, în cel puțin șapte atacuri asupra cartierelor din Harkov, rușii au folosit arme cu dispersie. La detonare, acestea eliberează în aer zeci de bombe sau grenade pe sute de metri pătrați.

ACTUALIZARE 8.00 Luptele în estul Ucrainei se intensifică de la o zi la alta. Deși depășită numeric de inamic, armata locală rezistă atacurilor soldaților lui Vladimir Putin.

Cele mai grele confruntări sunt acum în Severodonețk, unde rachetele cad zi și noapte. Uzina chimică Azot a devenit principalul câmp de luptă din oraș. Acolo se află sute de soldați ucraineni, dar și civili.

Armata lui Vladimir Putin controlează 95% din Lugansk și dacă orașele Severodonețk și Lîsîceansk vor fi capturate, atunci întreaga regiune va fi sub controlul trupelor Kremlinului.

Din cauza escaladării luptelor, oamenii se văd nevoiți să fugă. "Situația ne-a forțat să plecăm. M-am săturat să stau, ca s-o spun direct, bombardamentele au ucis o fată în curtea noastră, au rămas doi copii în urmă. Așa că am decis să plecăm de aici. Dar sperăm că vom reveni, spune o femeie".

Crește îngrijorarea din cauza crizei cerealelor

ACTUALIZARE 7.50 Sute de mii de tone de grâne sunt blocate în Ucraina de ruși. Totuși, țara a reușit să stabilească două rute prin Polonia şi România pentru a exporta şi a preveni o criză alimentară globală, însă blocajele au încetinit lanţul de aprovizionare.

Dmitro Senik ministrul adjunct de Externe al Ucrainei: "Portul din Odesa este sub controlul Ucrainei, dar nu este operabil acum. Folosim rute alternative cu ajutorul prietenilor și partenerilor noștri, România, Polonia și statele baltice. Am găsit două rute care ne ajută să exportăm produse agricole".

Joe Biden, președintele SUA: "Colaborăm strâns cu partenerii europeni pentru a scoate 20 de milioane de tone de cereale blocate în silozurile din Ucraina. Ucraina și Rusia, doi exportatori majori de grâu și porumb, au 20 de milioane de tone în silozurile lor chiar acum. Încercăm să le scoatem și rușii blochează exportul, nu le lasă pe Marea Neagră și încercăm să găsim o cale de a le scoate, de a le duce în jurul lumii. Asta va duce la scăderea prețurilor".

Ucraina îi acuză pe ruși nu doar că fură cereale, ci și că lansează atacuri asupra silozurilor pentru a distruge rezervele.

Editor : G.M. | M.D.B.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Rusia va inspecta partea ocupată a regiunii Herson din cauza sinuciderilor în rândul militarilor săi, spun partizanii ucraineni

Ucraina a atacat pentru prima oară trupele ruse doar cu sisteme terestre robotizate, fără soldați

„Ultima vizită în Ucraina în calitate de director CIA”. Volodimir Zelenski dezvăluie că s-a întâlnit cu William Burns

Rusia a lăsat Abhazia în „întuneric total, la propriu și la figurat”. Liderul regiunii separatiste cere ajutor

Partenerii noștri