Live Text Zelenski merge la Washington. Autorităţile ucrainene ordonă evacuarea civililor din regiunea Herson
Președintele ucrainean Volodimor Zelenski va merge săptămâna viitoare la Washington pentru a se întâlni cu președintele american Joe Biden, în condițiile în care Congresul SUA dezbate un ajutor de 24 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Pe de altă parte, autorităţile ucrainene au ordonat joi evacuarea obligatorie a civililor din regiunea Herson, sudul ţării, controlată parţial de forţele ruse şi vizată în mod constant de bombardamente.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Polonia, Slovacia și Ungaria anunţă că vor continua să interzică importurile de cereale ucrainene după ce UE a ridicat restricţiile
ACTUALIZARE 22:50 Polonia, Slovacia și Ungaria vor pune în aplicare propriile restricţii asupra importurilor de cereale ucrainene, după ce Comisia Europeană a decis să nu extindă măsura care autoriza această interdicţie în cazul celor cinci vecini ai Ucrainei din UE, relatează Reuters.
Restricţiile impuse de Uniunea Europeană în luna mai au permis Poloniei, Bulgariei, Ungariei, României şi Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui ucrainene, permiţând însă tranzitul unor astfel de încărcături pentru export în altă parte.
„Vom prelungi această interdicţie în ciuda dezacordului lor, în ciuda dezacordului Comisiei Europene. Vom face acest lucru pentru că este în interesul fermierului polonez”, a declarat premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, în condiţiile în care Polonia este în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare care vor avea loc luna viitoare.
Reacția lui Zelenski, după ce UE a decis să nu mai prelungească restricțiile pentru cerealele ucrainene: „Exemplu de adevărată unitate”
ACTUALIZARE 22:20 Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat vineri seara decizia Uniunii Europene de a nu extinde şi mai mult interdicţia privind exporturile de cereale ucrainene, calificând-o drept exemplu de adevărată unitate şi încredere, potrivit Reuters.
În timp ce Polonia, Slovacia şi Ungaria au indicat vineri că îşi vor impune propria interdicţie, după decizia UE de a o ridica, Zelenski a declarat că, dacă ţările vecine încalcă legislaţia UE, „Ucraina va răspunde într-un mod civilizat”. „Este important acum ca unitatea europeană să lucreze şi la nivel bilateral. Pentru ca vecinii să sprijine Ucraina în timpul războiului. Europa câştigă întotdeauna când regulile funcţionează şi când acordurile sunt puse în aplicare”, a declarat el pe aplicaţia de mesagerie Telegram după discuţiile cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Comisia Europeană ridică restricţiile impuse importurilor de cereale ucrainene, dar pune condiţii Kievului
ACTUALIZARE 20:30 Comisia Europeană a decis vineri să ridice restricţiile impuse importurilor de cereale ucrainene, valabile în cinci ţări, între care România, dar a cerut Kievului să elaboreze un plan de măsuri eficiente pentru controlul transporturilor.
În luna mai, Uniunea Europeană a autorizat cinci state membre (Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia) să interzică comercializarea pe teritoriul lor a grâului, porumbului, rapiţei şi seminţelor de floarea-soarelui din Ucraina, condiţia fiind să nu împiedice tranzitul către alte ţări. Măsura, care expira la 15 septembrie la miezul nopţii, a fost decisă pentru a-i proteja pe agricultorii locali, care au atribuit acestor importuri prăbuşirea preţurilor pe piaţa internă, din cauza supraofertei.
Vicepremierul Ucrainei, despre tranzitul cerealelor prin România: Noi nu facem concurenţă, nu va avea nicio influenţă asupra afacerilor locale
ACTUALIZARE 19:10 Viceprim-ministrul Ucrainei, Oleksandr Kubrakov, afirmă că activitatea de tranzit a cerealelor ucrainene prin România nu înseamnă că există concurenţă pe piaţa cerealelor între agricultorii ucraineni şi cei români, el subliniind că această activitate va aduce venituri afacerilor locale, în România.
Prezent vineri, în România, unde a participat, la o a doua reuniune cu oficiali ai Guvernului României, Statelor Unite ale Americii, Uniunii Europene, Republicii Moldova, vicepremierul Ucrainei, Oleksandr Kubrakov, a declarat că România şi Republica Moldova reprezintă, în prezent, singurele rute pentru exportul cerealelor produse de Ucraina.
„După retragerea Federaţiei Ruse din Iniţiativa privind transportul cerealelor prin Marea Neagră, Dunărea şi direcţionarea exporturilor noastre prin Moldova şi România reprezintă o direcţie-cheie acum. Cel puţin ne ajută să realizăm aproximativ 50% din exporturile noastre şi muncim din greu la acest lucru împreună cu partenerii noştri. Singura alternativă acum sunt porturile din regiunea Dunării. De la retragerea Rusiei din iniţiativa privind cerealele, ruşii au atacat porturile de cel puţin 118 ori. Infrastructură portuară a fost avariată sau distrusă, şase vase civile au fost afectate şi peste zece civili au fost răniţi”, a afirmat vicepremierul ucrainean vineri, într-o conferinţă de presă la finalul reuniunii.
Acesta a subliniat că nu există competiţie între agricultorii din Ucraina şi cei din România.
„Vor fi volume în plus (care vor tranzita – n.r.) România şi Moldova. Noi nu facem competiţie, nu va avea nicio influenţă asupra afacerilor locale, va fi valoare adăugată, bani în plus şi venituri în plus pentru afacerile dvs”, a adăugat viceprim-ministrul Ucrainei.
El a menţionat că, în condiţiile în care Ministerul român al Apărării Naţionale a pus la dispoziţie 10 piloţi pentru a naviga pe canalul Sulina, speră ca piloţii militari români să înceapă să opereze cât mai curând posibil pe canalul care este folosit drept rută pentru grânele din Ucraina.
Oleksandr Kubrakov a avansat ideea reconstrucţiei mai multor puncte de trecere a frontierei între Ucraina şi România, pentru facilitarea transportului între cele două ţări şi grăbirea fluxului de pasageri şi mărfuri.
Putin afirmă că Rusia a capturat mai mulţi mercenari străini în Ucraina. Patruşev se laudă că a „neutralizat” sute de spioni străini
ACTUALIZARE 19:05 Liderul rus, Vladimir Putin, a declarat vineri că Rusia depistează mercenari străini în Ucraina şi că mai mulţi dintre ei au fost capturaţi în ultimele zile, în timp ce influentul Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus de Securitate, s-a lăudat într-un articol că în ultimii ani Moscova a „neutralizat” sute de spioni străini, relatează CNN şi Reuters.
„Depistăm mercenari străini şi instructori străini atât pe câmpul de luptă, cât şi în unităţile în care se desfăşoară antrenamente. Mi se pare că ieri şi alaltăieri au fost luaţi noi prizonieri”, a declarat Putin la o conferinţă de presă susţinută la Soci după discuţiile cu aliatul său belarus Aleksandr Lukaşenko.
Putin a adăugat că Rusia nu are nevoie să invite oameni din exterior pentru a lupta, întrucât a înscris recent aproape 300.000 de persoane ca voluntari în armată.
„În această dimineaţă am primit raportul - 300.000 de contracte au fost semnate de oameni care, vreau să subliniez, sunt gata să îşi sacrifice viaţa în interesul patriei lor, protejând interesele Rusiei”, a spus el.
Putin a mai declarat că noile unităţi care luptă în Ucraina sunt dotate cu arme şi echipamente moderne.
Pe de altă parte, influentul secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, susţine într-un articol publicat vineri că Moscova a „neutralizat” sute de spioni străini în ultimii ani.
„În ultimii ani, au fost identificaţi şi neutralizaţi sute de angajaţi ai serviciilor de informaţii străine, precum şi alte persoane implicate în organizarea de activităţi de informaţii şi subversive împotriva ţării noastre şi a partenerilor noştri strategici”, a scris Nikolai Patruşev în revista „Casa” a agenţiei ruse de informaţii externe.
Patruşev, aliat apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, este fost director al Serviciului Federal de Securitate (FSB) şi este văzut ca un susţinător-cheie al politicilor radicale de la Kremlin.
O dronă navală ucraineană a avariat o corvetă rusească, susţine o sursă de la Kiev
ACTUALIZARE 19:00 O dronă maritimă ucraineană a avariat o corvetă rusească de mici dimensiuni în largul Crimeei ocupate, a declarat vineri o sursă din serviciile ucrainene de informaţii, contrazicând versiunea Moscovei, care afirmase că atacul a fost respins, relatează Reuters.
Kievul, care încearcă să-şi intensifice loviturile asupra Rusiei în regiunea Mării Negre, a declarat că atacurile sale din această săptămână au distrus un sistem de apărare aeriană rusesc în vestul Crimeei, au avariat grav două nave militare şi au lovit două nave de patrulare.
Sursa ucraineană a declarat pentru Reuters că un alt atac, cu o dronă maritimă, a lovit joi partea dreaptă din spate a corvetei „Samum”, la intrarea în Golful Sevastopol din Crimeea, şi a provocat „daune semnificative”. Nava de mici dimensiuni, dar care poate transporta rachete, a trebuit să fie remorcată pentru reparaţii şi se afla înclinată pe o parte, a precizat sursa.
Reuters nu a putut să verifice în mod independent această relatare.
Ministerul rus al Apărării recunoscuse joi, într-o declaraţie, că a existat un atac ucrainean asupra corvetei Samum, dar a precizat că acesta a fost respins şi că drona navală a fost distrusă.
UNESCO introduce situri ucrainene în patrimoniul umanităţii aflat în pericol din cauza războiului
ACTUALIZARE 18:50 Catedrala Sfânta Sofia şi clădirile monastice din capitala ucraineană Kiev vor fi integrate în patrimoniul umanităţii aflat în pericol, la fel şi centrul istoric din oraşul Liov din vestul Ucrainei, a anunţat vineri UNESCO, potrivit AFP, decizie luată ca urmare a războiului cu Rusia, potrivit Agerpres.
Organizaţia anunţase de la începutul lunii septembrie că intenţionează să includă aceste situri pe lista patrimoniului aflat în pericol, motivând că ele sunt „ameninţate cu distrugerea”.
„Confruntate cu riscul atacurilor directe, aceste situri sunt de asemenea vulnerabile faţă de undele de şoc produse de bombardamentele asupra celor două oraşe”, mai notează Comitetul de experţi care a cerut decizia anunţată acum de UNESCO.
Un efect al acesteia este că ea oferă „dreptul la ajutoare financiare şi tehnice suplimentare pentru aplicarea de noi măsuri de urgenţă la faţa locului”, precizează organizaţia.
În ianuarie UNESCO a inclus în patrimoniul umanităţii aflat în pericol şi centrul istoric al oraşului Odesa, unde în iulie o rachetă a distrus Catedrala ortodoxă Schimbarea la faţă. Ucraina a acuzat Rusia de un atac deliberat asupra catedralei, acuzaţie negată de Moscova, care a estimat că lăcaşul de cult a fost lovit de o rachetă antiaeriană ucraineană care a căzut după ce şi-a ratat ţinta.
Catedrala Sfânta Sofia, situată în centrul istoric al Kievului, este "unul dintre principalele monumente care reprezintă arhitectura şi arta monumentală de la începutul secolului al XI-lea", aminteşte UNESCO. Centrul istoric din Liov a fost înscris în patrimoniul mondial în anul 1996.
Finlanda anunță închiderea granițelor sale pentru toate vehiculele înmatriculate cu numere rusești
ACTUALIZARE 18:40 Finlanda va deveni a patra țară care își închide complet granițele pentru vehiculele înmatriculate în Rusia, urmând exemplul țărilor baltice - Lituania, Letonia și Estonia - dar și instrucțiunile emise de Comisia Europeană.
Interdicţia priveşte toate autoturismele, autorulotele şi vehiculele cu o capacitate de transport de maxim zece persoane care au numere de înmatriculare ruseşti, cu excepţia celor care aparţin unor cetăţeni din statele UE cu reşedinţa permanentă în Rusia şi ale familiilor acestora, vehiculelor diplomatice şi a celor care trec graniţa în scopuri umanitare.
De asemenea, persoanele care deţin în Finlanda vehicule cu numere de înmatriculare ruseşti au un termen de şase luni pentru a le scoate din ţară. Finlanda este ţara membră a UE cu cea mai lungă graniță cu Rusia, de 1.340 de kilometri şi în jur de 5.000 de autoturisme trec, săptămânal, această graniţă, în ciuda restricţiilor impuse de guvernul finlandez turiștilor ruși.
Lavrov spune că Rusia este gata să se întâlnească cu emisarul Vaticanului pentru pace în Ucraina
ACTUALIZARE 15.30 Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a anunţat vineri că Moscova aşteaptă o vizită a emisarului Vaticanului pentru pace în Ucraina şi este gata să se întâlnească cu el, relatează Reuters.
„Acum eforturile Vaticanului, al cărui trimis va veni din nou, continuă. Suntem gata să ne întâlnim cu toată lumea, gata să vorbim cu toată lumea”, a spus el.
Reprezentantul Vaticanului, cardinalul Matteo Zuppi, a fost în China săptămâna aceasta, ca parte a unui efort diplomatic pentru a facilita pacea în Ucraina. Lavrov nu a spus când este el aşteptat în Rusia.
Printre altele, agenţia oficială de presă rusă TASS îl citează vineri pe Lavrov declarând că „o adevărată conspiraţie şi încercări prin pseudo-diplomaţie apar în jurul subiectului aşa-ziselor negocieri pentru a întoarce totul cu susul în jos”, potrivit Agerpres.
„Aşa cum au făcut-o la începutul evenimentelor ucrainene, care de mulţi ani au fost o prioritate pentru colegii noştri occidentali, în primul rând Statele Unite şi Marea Britanie. Ei au investit miliarde de dolari în opoziţia ucraineană, aducând-o la putere printr-o lovitură de stat sângeroasă neconstituţională”, a adăugat Lavrov la o masă rotundă la Moscova dedicată reglementării crizei ucrainene.
Potrivit lui Lavrov, Federaţia Rusă este pregătită să răspundă tuturor iniţiativelor serioase pentru o reglementare ruso-ucraineană - această poziţie nu s-a schimbat. "Am declarat că vom răspunde la toate propunerile serioase şi aşa acţionăm", a spus el, citat de TASS.
„Mingea nu este în terenul Rusiei”, a insistat şeful diplomaţiei ruse, citat vineri de agenţia de presă EFE.
Lukaşenko a mers să-l vadă pe Putin la Soci şi i-a promis zeci de mii de tone de motorină şi benzină
ACTUALIZARE 15.00 Preşedintele bielorus Aleksandr Lukaşenko a mers în Rusia pentru discuții cu liderul de la Vladimir Putin în oraşul Soci de la Marea Neagră, potrivit News.ro.
În declarațiile făcute la începutul întâlnirii, Putin a spus că îl va informa pe Lukaşenko despre starea economiei Rusiei, despre care a spus că este „stabilă şi fiabilă”, despre întâlnirea sa cu liderul nord-coreean Kim Jong Un şi despre discuţia avută despre „situaţia din regiune”, precum şi despre Ucraina.
„Aş dori să vă informez în detaliu că finalizăm procesul bugetar. Totul aici este stabil şi fiabil, ceea ce reprezintă o veste bună. Spun acest lucru pentru că noi doi ştim bine: starea economiei ruseşti, bineînţeles, se reflectă în interacţiunea noastră în cadrul Uniunii statale. Avem întrebări reciproce, obligaţii reciproce în această privinţă”, i-a spus Putin lui Lukaşenko.
Rusia şi Belarus au semnat în 1999 Tratatul pentru Uniunea Statală - un acord care vizează aprofundarea cooperării dintre cele două ţări în domeniul politicii economice şi de apărare, relatează CNN.
Armata ucraineană a eliberat un sat de lângă Bahmut
ACTUALIZARE 9.50 Armata ucraineană a anunţat vineri dimineaţă că a recucerit satul Andriîvka, aflat la circa zece kilometri sud de oraşul devastat Bahmut, pe frontul de est, pe una dintre axele contraofensivei dificile a trupelor Kievului, relatează AFP şi Reuters, preluate de News.ro.
Satul Andriîvka se află la sud de Bahmut, locul celei mai sângeroase bătălii de la invazia Rusiei în Ucraina, în februarie anul trecut. Statul Major General a raportat, de asemenea, un "succes parţial" în apropierea satului Klişciîvka, la sud de Bahmut.
"Forţele de apărare au obţinut un succes parţial în zona Klişciîvka în timpul operaţiunilor ofensive. În cursul asaltului lor, ele au eliberat Andriîvka în regiunea Doneţk şi au provocat pierderi semnificative inamicului în ceea ce priveşte efectivele şi echipamentele", a precizat Statul Major ucrainean în raportul său zilnic postat pe Facebook.
Ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maliar, anunţase iniţial joi că satul Andriîvka a fost adus sub control ucrainean, dar ulterior armata a declarat că acest lucru este inexact, deoarece luptele continuă să se desfăşoare în jurul satului.
Mai la sud în regiunea Doneţk, trupele ucrainene au continuat să ţină piept unei ofensive ruse spre oraşele Avdiivka şi Mariinka, a declarat purtătorul de cuvânt al Statului Major General, Andrii Kovaliov, într-o declaraţie la televiziune. El a precizat că apărătorii ucraineni au reuşit să respingă toate atacurile ruseşti în apropiere de Mariinka.
Pe frontul de sud, Statul Major General a declarat că trupele sale au provocat pierderi substanţiale inamicului în apropierea satului Verbove din regiunea Zaporojie.
În cursul contraofensivei sale care durează de trei luni, Ucraina a raportat progrese lente, dar constante împotriva poziţiilor ruseşti bine fortificate, recucerind un şir de sate şi avansând pe flancurile oraşului Bahmut.
Preşedintele Volodimir Zelenski şi alţi oficiali au respins criticii occidentali care spun că ofensiva este prea lentă şi este împiedicată de erori strategice.
Ucraina ordonă evacuarea civililor din regiunea Herson
„Consiliul regional de apărare al Herson a decis să evacueze obligatoriu familiile cu copii din localităţile supuse focului inamic în mod constant”, a spus guvernatorul Oleksandr Prokudin pe Telegram
În regiunea Herson, trupele ruse controlează zonele de la sud de fluviul Nipru, după retragerea lor anul trecut din oraşul Herson, capitala regională, vizată în mod constant de bombardamente, relatează AFP, citată de Agerpres.
Autorităţile ucrainene recomandaseră deja din luna august evacuarea civililor din aproximativ zece localităţi din regiunea Harkov, nord-est, în faţa unei ofensive locale a forţelor ruse. Aceste evacuări nu au fost însă obligatorii.
Prokudin a precizat de asemenea că autorităţile regionale se pregătesc pentru „situaţii de urgenţă” în toamnă şi iarnă în ceea ce priveşte furnizarea de energie electrică.
În iarna anului 2022, Rusia a desfăşurat o campanie masivă de bombardamente asupra infrastructurilor ucrainene, provocând întreruperi în furnizarea de energie electrică.
Zelenski merge săptămâna viitoare la Washington
Președintele ucrainean Volodimor Zelenski va merge săptămâna viitoare la Washington pentru a se întâlni cu președintele american Joe Biden, în condițiile în care Congresul SUA dezbate un ajutor de 24 de miliarde de dolari pentru Ucraina.
Zelenski va merge în SUA pentru Adunarea Generală a ONU. El va vizita însă și Casa Albă și Capitoliul, sediul Congresului SUA, relatează The Guardian.
Vizita lui Zelenski are loc în timp ce Congresul SUA dezbate cererea lui Biden de a oferi ajutor militar și umanitar de până la 24 de miliarde de dolari pentru Ucraina, pentru a o ajuta să lupte împotriva invaziei ruse.
Un oficial al administrației SUA a spus sub protecția anonimatului că Zelenski se va întâlni cu Biden la Casa Albă joia viitoare. Vizita la Capitoliu a fost confirmată de doi consilieri ai Congresului.
Autoritățile ruse vor să blocheze WhatsApp
Duma de Stat a Ruseiei și membrii Consiliului Federației, cele două camere ale Parlamentului rus, au propus blocarea WhatsApp, dacă platforma lansează canale în limba rusă, potrivit unui think-tank american care spune că propunerea face parte „probabil din inițiativa Kremlinului de a stabili controlul central asupra spațiului informațional rusesc”.
Miercuri, Meta a anunțat că va lansa o funcție nouă pe WhatsApp, care va avea canale, așa cum are acum Telegram, în peste 150 de țări.
Editor : M.B.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News