Live Text
Rușii ridică bariere și sapă tranșee pe drumurile care duc spre Crimeea. Putin ordonă FSB să-și intensifice activitatea de spionaj
Data actualizării: Data publicării:
Imagine din 27 februarie 2023 cu o stradă din orașul Bahmut distrus de bombardamentele rusești. Foto: Profimedia Images
Suntem în ziua cu numărul 370 a războiului început de Rusia în Ucraina. Situația militară devine din ce în ce mai dificilă în jurul Bahmut, a declarat luni președintele Volodimir Zelenski, în timp ce multe dintre câmpurile de luptă din Ucraina se transformă în noroi, odată cu venirea primăverii, iar forțele rusești încearcă să închidă inelul în jurul orașului din estul Ucrainei. Ucraina a declarat luni că este pregătită pentru o eventuală „mișcare disperată” a Rusiei în ceea ce privește Transnistria, dând asigurări că nu va permite niciodată unor avioane militare rusești să poată debarca trupe în regiune. Separat, secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat luni că Rusia ar trebui să suporte costurile pagubelor provocate de invazia ei în Ucraina, dar există „obstacole legale semnificative” în calea confiscării activelor majore îngheţate ale Rusiei.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Kiev: Nu poate fi vorba de „planuri de pace” înainte de retragerea trupelor ruse din Ucraina
ACTUALIZARE 18:00 Până la retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei nu poate fi vorba despre niciun fel de „planuri de pace”, care să includă prevederi privind o „încetare imediată a focului”, a declarat marţi Mihailo Podoliak, consilier al şefului administraţiei prezidenţiale de la Kiev, citat de Interfax-Ukraina.
„O încetare imediată a focului este o bombă cu ceas. Pe acest lucru insistă Rusia pentru a îngheţa conflictul, pentru a-şi conserva controlul asupra teritoriilor ocupate şi a-şi consolida capacitatea militară”, afirmă Podoliak într-un mesaj pe Twitter.
„În nouă ani (care s-au scurs din 2014, când Moscova a început de fapt agresiunea împotriva Ucrainei prin anexarea Crimeii şi instigarea conflictului din Donbas - n.r.), noi am aflat costul sângeros al încetării focului. De aceea, niciun fel de planuri de pace nu pot exista înainte de retragerea trupelor ruse din Ucraina”, a subliniat consilierul preşedinţiei de la Kiev în mesajul său, notează Agerpres.
Rusia mizează pe implementarea unui astfel de scenariu, susţine el, adăugând că Kievul nu va fi de acord cu niciun fel de „plan de pace” până când nu vor fi îndeplinite condiţiile sale. Anterior, Mihailo Podoliak a declarat că orice plan de pace, care prevede doar o încetare a focului şi continuarea ocupării teritoriilor ucrainene de către Rusia, nu poate duce decât la o nouă etapă a genocidului rusesc împotriva ucrainenilor, notează Interfax-Ukraina.
Putin ordonă FSB să-și intensifice activitatea de spionaj împotriva Occidentului
ACTUALIZARE 17:10 Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut marţi serviciului de securitate internă FSB să-şi intensifice activitatea de contracarare a ceea ce el numeşte intensificarea spionajului şi a sabotajului împotriva Rusiei din partea Ucrainei şi Occidentului, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
Într-un discurs adresat oficialilor, Putin a spus că FSB trebuie să oprească „grupurile de sabotaj” care intră în Rusia din Ucraina, să intensifice protejarea infrastructurii şi să prevină serviciile de securitate occidentale să reînvie ceea ce el numeşte celule teroriste sau extremiste în interiorul Rusiei.
„Serviciile de informaţii occidentale au fost active întotdeauna în Rusia, iar acum aduc personal suplimentar, tehnic şi alte resurse împotriva noastră. Trebuie să răspundem în consecinţă”, a declarat Putin.
El a cerut FSB să prevină fluxurile ilegale de arme către Rusia şi să consolideze securitatea în patru regiuni ale Ucrainei pe care Moscova le-a ocupat parţial şi revendicat ca fiind ale sale - o acţiune pe care majoritatea ţărilor au condamnat-o la ONU ca ilegală.
FSB trebuie să-şi consolideze toată activitatea contrainformaţională, a declarat Putin agenţiei pe care el a condus-o cândva.
„Informaţii semnificative despre sistemele de control ale structurilor noastre militare şi de aplicare a legii, întreprinderile industriei de apărare, tehnologiile critice şi datele personale trebuie să fie protejate în mod fiabil”, a spus el, subliniind importanţa secretului în jurul celor mai noi arme şi echipamente ruseşti.
Preşedintele rus nu a menţionat niciun fel de eşecuri specifice în domeniul informaţiilor, dar comentariile sale implică îngrijorare cu privire la potenţiale vulnerabilităţi, notează Reuters.
De la invadarea Ucrainei în urmă cu un an, Rusia s-a confruntat cu lovituri de drone pe propriul teritoriu, piratarea unor mass-media pro-guvernamentale şi asasinarea fiicei unui naţionalist proeminent care a susţinut războiul, în august anul trecut.
Activişti susţin că au efectuat zeci de atacuri asupra infrastructurii feroviare vizând perturbarea traficului militar.
Detaliile sunt greu de verificat, dar FSB a declarat în această lună că a reţinut trei ruşi implicaţi în „acte teroriste” asupra infrastructurii feroviare din regiunea Ural.
În cel mai recent exemplu de perturbare cibernetică, Ministerul Situaţiilor de Urgenţă a declarat că hackeri au fost marţi la originea emiterii de alerte false către canale regionale cerând oamenilor să se ascundă în adăposturi anti-bombă.
Putin i-a îndemnat în mod repetat pe ruşi să se ferească de trădători în mijlocul lor, o temă la care a revenit marţi. „Este necesar să se identifice şi să se oprească activităţile ilegale ale celor care încearcă să împartă şi să slăbească societatea noastră, să se folosească de separatism, naţionalism, neonazism şi xenofobie ca arme”, a spus el.
El a adăugat că Rusia a experimentat întotdeauna o astfel de activitate. „Şi acum încercările, desigur, sunt la maxim. Încercări pentru a activa toată această mizerie pe teritoriul nostru”, a declarat Putin.
Rușii au ridicat bariere și au săpat tranșee pe drumurile spre Crimeea
ACTUALIZARE 16:30 Forțele ruse fortifică drumurile care duc în Crimeea cu bariere și tranșee, potrivit Sky News.
Imagini din satelit, surprinse pe 25 februarie, arată bariere defensive pe drumuri.
Russian forces are fortifying the roads leading into Crimea with barriers and trenches, satellite imagery shows.
Fortificațiile sunt ridicate în contextul în care Ucraina se pregătește pentru o ofensivă în această primăvară, iar una dintre direcțiile vehiculate este cea spre Crimeea ocupată ilegal de ruși în 2014.
În Memorandumul de la Budapesta din 1994, Rusia a recunoscut suveranitatea ucraineană la granițele sale existente - care includea Crimeea - și a fost de acord să se abțină de la folosirea forței împotriva Kievului.
Lukaşenko laudă Beijingul înainte de întâlnirea cu Xi. „Nicio problemă din lume nu poate fi rezolvată fără China”
ACTUALIZARE 15:00 Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a sosit marţi la Beijing, pentru o vizită de trei zile în timpul căreia va fi primit de omologul său Xi Jinping, pe care Lukaşenko îl califică drept "vechi prieten" într-un interviu acordat unei media de stat chineze, informează AFP.
Într-un interviu pentru agenţia de presă Xinhua, liderul belarus a spus că este nerăbdător să-l întâlnească pe "vechiul prieten" Xi Jinping şi a salutat recentul document publicat de China în care aceasta îşi rezumă poziţia faţă de conflictul din Ucraina.
"Astăzi, nicio problemă din lume nu poate fi rezolvată fără China", a adăugat Lukaşenko.
Dronă căzută în apropiere de Moscova, lângă o stație de gaz, la 500 de kilometri de granița cu Ucraina
ACTUALIZARE 14:40 O dronă căzută a fost descoperită marți în apropiere de Moscova, lângă o stație aparținând companiei Gazprom, potrivit relatărilor din presa rusă. Pe rețelele sociale au apărut imagini cu aparatul prăbușit în zăpadă, la câțiva metri de gardul unei stații care aparține Gazprom. Drona ar fi de producție ucraineană.
Drona a fost descoperită la nici 100 km de Moscova. Sursă foto: Twitter
Locul prăbușirii, la aproape 100 de kilometri sud-est de Moscova, se află la circa 500 de kilometri de granița cu Ucraina.
Guvernatorul regional Andrei Vorobiov a descris acest incident drept o tentativă de atac asupra unei infrastructuri civile şi a precizat că nu sunt victime.
Jens Stoltenberg: Ucraina va deveni membră NATO, dar este o perspectivă "pe termen lung"
"Ţările NATO sunt de acord ca Ucraina să devină membră a Alianţei, dar în acelaşi timp este o perspectivă pe termen lung", a afirmat Jens Stoltenberg în cadrul unei vizite în Finlanda. Secretarul general NATO a adăugat că trebuie creat un mecanism pentru a fi evitată orice nouă invazie pe viitor.
Rusia spune că e deschisă negocierilor cu Ucraina, dar că nu renunță la regiunile anexate
ACTUALIZARE 13.10 Kremlinul şi-a reafirmat marţi poziţia potrivit căreia Rusia este deschisă negocierilor pentru a se pune capăt conflictului din Ucraina, dar a precizat că noile ''realităţi teritoriale'' nu vor putea fi ignorate, relatează Reuters.
Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat presei că Moscova nu va renunţa niciodată la pretenţiile sale asupra a patru regiuni ucrainene pe care Rusia a declarat că le-a anexat anul trecut în urma unor referendumuri considerate false şi ilegale de Kiev şi Occident.
''Există anumite realităţi care au devenit deja un factor intern. Mă refer la noi teritorii. Constituţia Federaţiei Ruse există şi nu poate fi ignorată. Rusia nu va putea niciodată să facă vreun compromis în legătură cu asta, acestea sunt realităţi importante'', a spus Peskov.
În septembrie anul trecut, Rusia a anunţat într-o ceremonie solemnă că a anexat regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie. Ulterior, într-un decret constituţional, regiunile respective au fost numite subiecte componente ale Federaţiei Ruse.
Dmitri Peskov a adăugat că Rusia va fi deschisă negocierilor în cazul în care Kievul ar accepta controlul Moscovei asupra celor patru regiuni. ''Cu o stare a lucrurilor favorabilă şi o atitudine adecvată din partea ucrainenilor, această chestiune poate fi soluţionată la masa negocierilor. Dar principalul lucru este să ne atingem obiectivele'', a explicat reprezentantul Kremlinului, potrivit Reuters, citată de Agerpres.
Agonia unui blindat rusesc pe frontul de la Vuhledar, lovit de trei ori în mai puțin de un minut de ucraineni
ACTUALIZARE 12.50 O înregistrare video publicată pe rețelele sociale arată distrugerea unui blindat al armatei ruse în deja infamul punct de trecere de lângă Vuhledar, unde rușii au pierdut în ultimele zile un număr impresionant de blindate și tehnică de luptă în cadrul unei ofensive eșuate.
În clipul de un minut, blindatul - un vehicul de luptă al infanteriei model BMP-2 - este lovit de trei ori până când e, în cele din urmă, oprit. Nu este clar dacă exploziile sunt provocate de mine, rachete antitanc sau o combinație dintre cele două.
La finalul înregistrării, făcute de o dronă de supraveghere, se observă partea superioară a mașinii decupată de explozii. Niciun militar rus nu este văzut ieșind sau încercând să iasă din blindatul distrus.
#Ukraine: Another Russian BMP-2 IFV was destroyed by Ukrainian forces at the infamous crossing point in Mykilske near Vuhledar, #Donetsk Oblast- apparently by running over an anti-tank mine and being hit by an ATGM. pic.twitter.com/twvYwl3T84
Mai multe avioane au fost întoarse din zbor în Rusia, din cauza unui obiect neidentificat
ACTUALIZARE 12.40 Mai multe avioane care efectuau marţi zboruri interne în Rusia, către Sankt Petersburg, au făcut cale întoarsă către aeroporturile de unde decolaseră, potrivit website-ului Flight Radar. Motivul nu este deocamdată clar, însă un site de știri rusesc și rețelele sociale vorbesc despre un obiect neidentificat. Zborurile către Sankt Petersburg au fost reluate după câteva ore.
Administraţia celei de-a doua metropole din Rusia a anunţat pe aplicaţia Telegram închiderea temporară a aeroportului Pulkovo, fără a oferi detalii despre motivul acestei măsuri. Ulterior, agenţiile de presă ruse au anunţat că zborurile au fost reluate şi că o interdicţie temporară pe o rază de 200 de kilometri în jurul aeroportului a fost ridicată la ora locală 12:00.
Agenţia de presă RIA Novosti a relatat, citând o sursă din serviciile de urgenţă ruse, că fusese văzut un obiect neidentificat, ceea ce a cauzat închiderea aeroportului Pulkovo.
Nu a existat niciun comentariu oficial despre cauza perturbării zborurilor către aeroportul din Sankt Petersburg sau despre modul în care presupusul obiect neidentificat a fost investigat.
Şeful contraspionajului militar ucrainean: Măsurile luate în Moldova fac ca planurile Rusiei de a o destabiliza să fie zadarnice
ACTUALIZARE 12.35 Kirilo Budanov, şeful serviciului de contraspionaj militar ucrainean, spune că schimbarea de guvern din Republica Moldova, care a avut loc după ce Ucraina a avertizat că Rusia vrea să înlăture conducerea pro-occidentală de la Chişinău, a zădărnicit planurile de destabilizare ale Moscovei.
"În ceea ce priveşte schimbarea guvernului, trebuie să fim atenţi la cine a venit. A venit Dorin Recean, care este un profesionist, un bun cunoscător al domeniului militar. Este clar că situaţia nu este uşoară în Moldova. Este exact motivul pentru care Federaţia Rusă încearcă să răstoarne guvernul constituţional. Dar, după cum vedeţi, nu a reuşit încă. Au fost aplicate o serie de măsuri, care sigur vor da roade, iar toate planurile Rusiei vor eşua din nou. O parte din ele au eşuat deja. Însă lucrurile sunt abia la început", a declarat Kirilo Budanov.
Înainte să preia funcţia de premier al Republicii Moldova, Dorin Recean a fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate şi secretarul general al Consiliului Suprem de Securitate, iar în perioada 2012 - 2015 a fost ministru de Interne.
Ucraina respinge 60 de atacuri rusești în ultimele 24 de ore
ACTUALIZARE 12:20 Armata ucraineană a respins 60 de atacuri rusești în cinci zone din nord-estul și estul Ucrainei în ultimele 24 de ore, a raportat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei în actualizarea sa de marți dimineață.
⚡️General Staff: Ukraine repels 60 Russian attacks over past 24 hours.
The Ukrainian military repelled 60 Russian attacks in five areas over the past 24 hours in northeastern and eastern Ukraine, the General Staff of Ukraine's Armed Forces reported in its morning update.
Cu toate acestea, atacurile rusești din ultimele 24 de ore au ucis două persoane și a rănit alte 16. Atacurile rusești au fost raportate în regiunile Donețk, Herson, Harkov, Sumî, Mykolaiv, Cernihiv, Zaporojie, Dnipropetrovsk și Lugansk.
Armata ucraineană confirmă că în jurul orașului Bahmut situația este „extrem de tensionată”
ACTUALIZARE 11:48 Situaţia este „extrem de tensionată” în jurul oraşului Bahmut din estul Ucrainei, pe care ruşii caută să-l ocupe încă din vară şi unde au avansat în ultimele săptămâni, a admis marţi comandantul forţelor terestre ucrainene, Oleksandr Sîrkîi, informează AFP.
Şeful grupării paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, a revendicat sâmbătă capturarea de către combatanţii săi a încă unui sat din apropiere de Bahmut, satul Iahidne. Informaţia însă fusese dezminţită duminică de armata ucraineană, care anunţat că forţele sale au respins atacurile ruse în acea zonă, notează Agerpres.
Trupele ruse încearcă să încercuiască oraşul şi au reuşit să taie mai multe rute de aprovizionare ale trupelor ucrainene. Acestea din urmă, susţine unitatea Wagner, au detonat barajul Pivnivtcinîi de la vest de Bahmut, informaţie de asemenea neconfirmată de alte surse.
O eventuală cucerire a oraşului Bahmut, scena unora dintre cele mai sângeroase lupte de când a început în urmă cu un an campania militară rusă contra Ucrainei, le-ar deschide trupelor ruse drumul către oraşele Sloviansk şi Kramatorsk, principalele redute ale armatei ucrainene în Donbas.
ISW: Putin îşi schimbă retorica şi încearcă să prezinte războiul din Ucraina ca fiind miza pentru supravieţuirea Rusiei
ACTUALIZARE 11:44 Oficialii din Rusia au început să promoveze în ultimele zile o operaţiune de propagandă ce încadrează în mod fals războiul din Ucraina ca fiind unul existenţial, esenţial pentru ca Federaţia Rusă să-şi continue supravieţuirea ca stat şi ca naţiune, notează Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) în evaluarea de luni seară spre marți dimineață.
Într-un interviu acordat televiziunii de stat la 26 februarie, Vladimir Putin a avertizat că nu ştie dacă „un astfel de grup etnic precum poporul rus poate supravieţui în forma în care există astăzi”, dacă Occidentul reuşeşte să „distrugă Federaţia Rusă şi să stabilească controlul asupra rămăşiţelor sale”.
Putin, observă experții ISW, a pus bazele pentru lansarea acestei operaţiuni propagandistice în discursul său din 21 februarie din faţa Adunării Federale, în care a acuzat Occidentul colectiv că se foloseşte de războiul din Ucraina pentru a ameninţa existenţa Federaţiei Ruse.
Rusia acuză SUA că pregătește o provocare „cu substanțe chimice toxice” în Ucraina
ACTUALIZARE 10:56 SUA plănuiesc o provocare în Ucraina folosind substanţe chimice toxice, a anunţat marţi Ministerul Apărării de la Moscova, relatează Reuters.
Conform Agerpres, Ministerul rus al Apărării l-a citat pe fostul ambasador american în Rusia, John Sullivan, cu afirmaţia: „trupele ruse intenţionează să folosească arme chimice în regiunea operaţiunii speciale”. John Sullivan a fost ambasador al SUA în Rusia între februarie 2020 şi septembrie 2022.
„Privim această informaţie ca pe o intenţie a SUA şi a complicilor lor de a pune în practică o provocare în Ucraina folosind substanţe chimice toxice”, a declarat Igor Kirilov, şeful trupelor ruse de protecţie nucleară, chimică şi biologică în cadrul unui briefing de presă. El a mai spus că Rusia „îi va identifica şi îi va pedepsi pe adevăraţii vinovaţi”.
Ucraina va fi subiectul principal al vizitei cancelarului german la Casa Albă
ACTUALIZARE 10:50 Preşedintele american Joe Biden îl va primi vineri la Casa Albă pe cancelarul german Olaf Scholz, iar principalul subiect al dialogului va fi războiul din Ucraina, a anunţat luni preşedinţia Statelor Unite, conform dpa.
"Pot să vă spun că războiul din Ucraina va fi un subiect important de discuţie, ceea ce îi va da preşedintelui Biden încă o ocazie de a le mulţumi cancelarului şi poporului german pentru tot sprijinul acordat Ucrainei", a declarat John Kirby, directorul de comunicare al Consiliului de Securitate Naţională al SUA.
Olaf Scholz și Joe Biden. Foto: Profimedia Images
Oficialul a apreciat că Germania şi-a asumat un angajament ferm şi şi-a amplificat semnificativ susţinerea pentru Ucraina, de exemplu prin promisiunea că va trimite forţelor ucrainene tancuri Leopard.
În ultima vreme au apărut relatări contradictorii din partea Casei Albe şi a guvernului de la Berlin privind modul în care s-a ajuns la oferta de tancuri pentru Ucraina, reaminteşte dpa. Wolfgang Buchner, purtător de cuvânt al guvernului german, a confirmat luni o declaraţie conform căreia Scholz nu a condiţionat niciodată trimiterea tancurilor Leopard de furnizarea de către SUA a unor tancuri Abrams pentru Ucraina. Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al lui Biden, afirmase la o televiziune americană că Germania a legat cele două oferte una de alta.
Vizita de vineri va fi a doua pe care o face Scholz la Casa Albă în cele aproape 15 luni de mandat, notează Agerpres.
Peskov: Rusia nu va relua discuţiile legate de dezarmarea nucleară New START până când Washingtonul nu va asculta Moscova
ACTUALIZARE 10:45 Rusia nu va relua participarea la tratatul New START de reducere a armelor nucleare cu Statele Unite până când Washingtonul nu va asculta poziţia Moscovei, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, informează Reuters.
Vladimir Putin a transmis săptămâna trecută un avertisment Occidentului cu privire la războiul din Ucraina şi a anunţat decizia Rusiei de a suspenda participarea la cel mai recent tratat START (Noul START, Tratatul privind reducerea armelor nucleare strategice), după ce a acuzat Occidentul că este direct implicat în încercări de atacare a bazelor sale aeriene strategice.
Rușii au bombardat din nou regiunea Donețk
ACTUALIZARE 10:35 În ultimele 24 de ore, o persoană a fost ucisă și alte nouă au fost rănite în bombardamentele efectuate de armata rusă în regiunea Donețk, potrivit radiodifuzorului de stat al Ucrainei, Suspilne, citat de The Guardian. Trei persoane au fost rănite în regiunea Herson.
Trupele rusești continuă să avanseze în cinci direcții. În ultima zi, forțele ucrainene au respins mai mult de 60 de atacuri, au distrus 12 drone și au lovit patru zone în care era concentrată armata rusă.
Potrivit lui Zelenski, situația din jurul Bahmutului este „din ce în ce mai dificilă”
ACTUALIZARE 10:30 Situația militară devine din ce în ce mai dificilă în jurul Bahmut, a declarat luni seară președintele Volodimir Zelenski, în timp ce multe dintre câmpurile de luptă din Ucraina se transformă în noroi, odată cu venirea primăverii, iar forțele rusești încearcă să închidă inelul în jurul orașului din estul Ucrainei, potrivit The Guardian.
„Direcția Bahmut – situația devine din ce în ce mai dificilă. Inamicul distruge în mod constant tot ceea ce poate fi folosit pentru a ne proteja pozițiile, pentru a câștiga un punct de sprijin și a asigura apărarea”, a afirmat Zelenski, în discursul său de luni seară.
Ministerul rus al Apărării a afirmat că forțele sale au distrus un depozit de muniție ucrainean în apropierea orașului – punctul central al avansării Rusiei în estul Ucrainei – doborând, de asemenea, patru rachete Himars și cinci drone lansate de forțele ucrainene.
„Numărul personalului inamic este în creștere”, a declarat Statul Major al Ucrainei, adăugând că șase localități din apropiere de Donețk au fost supuse bombardamentelor rusești. Hanna Maliar, adjunctul ministrului ucrainean al apărării, a declarat că Rusia „crește intensitatea asalturilor sale”, folosind „tactici de epuizare și distrugere totală”.
Într-o postare pe Telegram, luni seară târziu, ea a spus: „Pe scurt și simplu: situația de pe front este complicată. Armata inamică crește intensitatea asalturilor sale. Cea mai dificilă situație rămâne în direcția Bahmut. În timpul operațiunilor ofensive, inamicul folosește tactici de epuizare și distrugere totală. În același timp, inamicul suferă pierderi semnificative, pierzând zilnic între 600 și 1.000 de oameni”.
În regiunea Donețk, vremea brusc mai caldă a înmuiat solul înghețat, transformând câmpurile de luptă în noroi. Dezghețul de primăvară poate transforma drumurile în râuri și câmpurile în mlaștini impenetrabile.
„Ambele părți rămân pe poziții, pentru că, după cum vedeți, primăvara înseamnă noroi. Astfel, este imposibil să avansezi”, a declarat un comandant ucrainean pentru Reuters.
Orașul Bahmut a fost transformat într-o ruină. Sursă foto: Twitter
Rusia încearcă să încerce să încercuiască Bahmut, forțând Ucraina să își retragă forțele de aici. Acest lucru ar oferi Moscovei primul său premiu major în mai bine de jumătate de an, după ce Rusia și-a intensificat atacurile în mai multe locații de-a lungul frontului din est.
Luptele aprige pentru orașul industrial au fost cea mai lungă bătălie din timpul invaziei rusești care durează de un an.
Trupele Moscovei au făcut progrese clare, chiar dacă lente, la nord și la sud de Bahmut, încercând să taie calea forțelor ucrainene în interiorul orașului în ruină, în care se aflau cândva aproximativ 75.000 de oameni. „Acolo se duc lupte crâncene. Comandamentul face tot ce poate pentru a împiedica inamicul să avanseze pe teritoriul nostru”, a declarat Serhii Cerevatii, un purtător de cuvânt al comandamentului militar din estul Ucrainei, pentru televiziunea ucraineană.
Rusia a dublat numărul de nave de război din largul Peninsulei Crimeea
ACTUALIZARE 10:25Rusia a dublat numărul de nave de război din largul Peninsulei Crimeea, trimiţând inclusiv două submarine dotate cu opt rachete de croazieră Kalibr, a anunţat Comandamentul Operațional Sud al Ucrainei, potrivit publicaţiei Ukrinform.
"Numărul vaselor inamice în Marea Neagră s-a dublat. În prezent, 12 vase rămân la o distanţă sigură faţă de coasta controlată de Ucraina. Printre ele sunt şi două submarine cu opt rachete de croazieră Kalibr la bord şi trei nave mari de desant", precizează raportul Comandamentului.
Rusia a dublat numărul de nave de război din largul Peninsulei Crimeea. Foto: Profimedia Images
Sondaj: Jumătate dintre refugiații ucraineni care stau în România vor înapoi acasă. 2 din 3 nu plătesc pentru o locuință aici
ACTUALIZARE 10:15 Persoanele care fug din calea invaziei Rusiei în Ucraina sunt sprijinite pe scară largă în întreaga Europă. Totuşi, acestea se confruntă cu dificultăţi legate de educaţie, găsirea unui loc de muncă şi acoperirea cheltuielilor zilnice, după cum arată rezultatele celui mai recent sondaj al Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), publicate marţi la Viena, citate de Agerpres. În țara noastră, spre exemplu, aproape jumătate dintre ucraineni vor să se întoarcă în Ucraina, în timp ce media în celelalte state e de 35%. De altfel, 65% dintre aceștia stau în locuințe fără să plătească, în România, cea mai mare rată dintre ţările participante la sondaj.
Activarea rapidă de către UE, pentru prima dată, a Directivei privind protecţia temporară a permis persoanelor care fug din calea conflictului din Ucraina să se stabilească rapid în statele membre, să lucreze, să călătorească şi să aibă acces la servicii în întreaga UE. Conform acestei directive, toate statele membre ale UE trebuie să le ofere protecţie persoanelor strămutate din Ucraina.
Imagini în premieră din buncărul lui Zelenski. Președintele Ucrainei și-a pus deoparte un costum pentru ziua victoriei
ACTUALIZARE 10:00Imagini inedite din buncărul președintelui Volodimir Zelenski au fost difuzate în premieră la un an de la invadarea Ucrainei, în cadrul unui documentar. Este adăpostul care i-a fost casă liderului de la Kiev în ultimul an. Zelenski trăiește modest, departe de soție și copii, pe care îi vede destul de rar. Spune că așteaptă ziua victoriei, iar pentru această ocazie și-a pus deoparte un costum.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei. FOTO: Profimedia Images
Şeful contraspionajului militar ucrainean contrazice CIA: Nu văd niciun semn că Beijingul va trimite arme Rusiei
ACTUALIZARE 09:40 Şeful serviciilor de informaţii militare ucrainene, Kirilo Budanov, a declarat că nu vede "niciun semn" care să-l facă să creadă că Beijingul va livra arme Rusiei, referindu-se la acuzaţiile lansate de şeful CIA care a spus că guvernul chinez se pregăteşte să trimită "material letal" la Moscova, informează Agerpres.
"Nu împărtăşesc această opinie", a declarat Budanov într-un interviu pentru postul de radio Voice of America.
"La ora actuală, nu cred că China va accepta să transfere arme Rusiei... Nu văd niciun semn (care să arate) că astfel de lucruri sunt măcar discutate", a spus Budanov.
Cele trei arme care au schimbat cursul războiului din Ucraina (CNN)
ACTUALIZARE 09:20 Tancurile moderne și sistemele de apărare antiaeriană Patriot au captat atenția publicului în ultimul timp, dar acestea nu au fost încă testate pe câmpul de luptă din Ucraina. Dar armata ucraineană este dotată cu alte arme care și-au demonstrat deja utilitatea în bătăliile cu invadatorii ruși și cu care Kievul a reușit să schimbe cursul războiului, scrie CNN.
La începutul invaziei, luptătorii din ambele tabere se așteptau la coloane de blindate rusești care vor intra în capitala ucraineană în doar câteva zile.
Ucrainenii aveau nevoie de o armă cu care să oprească asaltul rușilor. Racheta autoghidată antitanc Javelin, care poate fi transportată și folosită de o singură persoană, a fost exact ceea ce aveau nevoie.
Războiul din Ucraina a devenit deja cel mai costisitor conflict din istoria omenirii
ACTUALIZARE 09:00 Războiul din Ucraina poate fi deja considerat cel mai costisitor conflict militar din istoria omenirii. Astfel, conform unui studiu publicat zilele trecute de Institutul Economic German, „prețul” acestui război se ridică, după doar un an, la peste 1,6 trilioane (1,6 mii de miliarde) de dolari, sumă ce reprezintă valoarea pierderilor provocate întregii economii globale de conflictul declanșat de Putin. În cazul Ucrainei, pierderile directe, provocate de distrugeri, dar și cele economice indirecte depășesc deja 600 de miliarde de dolari. Comparativ, cel De-al Doilea Război Mondial - cel mai devastator conflict din istorie, desfășurat pe parcursul a aproape 6 ani - a costat între 1 trilion și 4 trilioane de dolari, estimări făcute la valoarea din prezent a dolarului.
Războiul declanșat de Putin în Ucraina este primul mare conflict militar din Europa după Al Doilea Război Mondial, desfășurat la scară largă, în care sunt angajate două state aflate aproape la paritate din punct de vedere al forțelor implicate și a tipului de armament folosit și care consumă zilnic cantități enorme de muniție, inclusiv rachete de ultimă generație, extrem de costisitoare.