Live Text Un nou atac masiv al Rusiei în apropiere de granița României. Forțele ucrainene au doborât 16 drone lansate de ruși în cursul nopții
Suntem în ziua 562 a războiului pe scară largă declanșat de Rusia în Ucraina. Forţele aeriene ucrainene au doborât 16 din cele 20 de drone „Shahed”, de fabricaţie iraniană, lansate de Rusia în cursul nopţii în cel de-al cincilea atac din această săptămână asupra regiunii sudice Odesa, unde sunt porturile de la Dunăre, aflate în imediata apropiere de graniţa cu România, relatează Reuters. De asemenea, un atac rusesc cu rachete a ucis o persoană în Krivoi Rog, oraşul natal al preşedintelui Zelenski. Între timp, SUA au anunțat un nou ajutor militar american de 600 de milioane de dolari pentru Ucraina.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Ucraina respinge relaxarea sancțiunilor occidentale contra Rusiei în schimbul revenirii sale în acordul cerealelor pe Marea Neagră
ACTUALIZARE 20:55 Ucraina a respins vineri ideea privind o ridicare parţială a sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei în schimbul revenirii acesteia din urmă în înţelegerea care a permis timp de un an exportul cerealelor ucrainene prin porturile de la Marea Neagră, relatează agenţia EFE. Ucraina susține că o astfel de măsură ar fi un triumf al șantajului alimentar și ar deschide calea pentru noi valuri de șantaj ale Moscovei.
"Slăbirea unei părţi a regimului sancţiunilor împotriva Federaţiei Ruse în schimbul restabilirii acordului privind cerealele ar fi un triumf al şantajului alimentar rusesc şi o invitaţie la noi valuri de santaj ale Moscovei", a motivat Ministerul de Externe ucrainean, într-un mesaj postat pe Facebook de purtătorul său de cuvânt Oleg Nikolenko.
Zelenski: Rusia oprește contraofensiva ucraineană cu ajutorul superiorității aeriene
ACTUALIZARE 18:35 Preşedintele Volodimir Zelenski a admis, vineri, că Rusia, cu ajutorul superiorităţii sale aeriene, este aproape de a opri contraofensiva ucraineană şi s-a plâns de încetinirea atât a ajutorului militar occidental pentru Ucraina, cât şi a impunerii unor noi sancţiuni Rusiei, relatează France Presse şi Reuters.
„Dacă noi nu suntem în cerul în care este Rusia, ea ne opreşte din cer. Ei ne opresc contraofensiva”, a declarat Zelenski la o conferinţă de presă la Kiev. „Războiul încetineşte. Acesta este un adevăr, îl recunoaştem. Toate procesele devin mai greoaie şi mai lente, de la sancţiunile (împotriva Rusiei) până la livrările de arme” către Ucraina, a remarcat preşedintele ucrainean, potrivit Agerpres.
El a susţinut din nou că dacă Occidentul ar oferi Ucrainei mai repede muniţii cu rază lungă de acţiune pentru ca armata ucraineană să poată lovi în adâncimea frontului liniile defensive ale armatei ruse şi logistica acesteia, atunci armata ucraineană ar putea avansa mai rapid. „O armă specifică are un impact specific. Cu cât ea este mai puternică şi are o rază de acţiune mai mare, cu atât contraofensiva va merge mai repede”, afirmă Zelenski.
Prin această contraofensivă lansată la începutul lunii iunie pe mai multe axe în provinciile Doneţk şi Zaporojie trupele ucrainene urmăresc străpungerea frontului şi atingerea Mării Azov pentru a separa trupele ruse şi a le tăia coridorul terestru spre Crimeea. Armata ucraineană a recuperat o serie de sate şi ceva teritoriu în jurul oraşului în ruine Bahmut, cu preţul unor pierderi semnificative în efective şi echipamente, inclusiv tancuri şi blindate occidentale, dar câştigurile teritoriale sunt modeste.
Armata ucraineană se loveşte de superioritatea aeriană a celei ruse, dar şi de o reţea complexă de linii defensive ruseşti protejate de tranşee, câmpuri de mine şi capcane antitanc. Ucraina speră totuşi să străpungă o porţiune de front în provincia Zaporojie, în zona satului Robotîne pe care a reuşit să-l elibereze, un sat mic dar considerat ca având o importanţă strategică.
Primele tancuri Leopard 1 au ajuns în Ucraina
ACTUALIZARE 18:30 Primele zece tancuri Leopard 1 donate de Danemarca, Germania şi Olanda au ajuns în Ucraina şi altele sunt pe drum, au declarat vineri forţele armate ale Danemarcei, relatează The Guardian, potrivit News.ro.
Cele trei ţări au anunţat în februarie că vor dona 100 de tancuri de fabricaţie germană în "următoarele luni".
„Primele 10 tancuri au fost trimise în Ucraina. Iar altele sunt pe drum”, au precizat forţele armate daneze într-un comunicat. „Alte 10 tancuri au fost livrate de la fabrică”, adaugă sursa citată.
Trupele daneze din Germania antrenează forţele ucrainene pentru a utiliza vehiculele, a adăugat armata, potrivit AFP. „Nu am nicio îndoială că îi va ajuta să câştige bătălia de apărare pe care o duc în acest moment”, a declarat comandantul armatei daneze, Arpe Nielsen, în comunicat.
Leopard 1 a fost principalul tanc de luptă al forţelor armate ale Germaniei de Vest, fiind folosit pentru prima dată în 1965, dar de atunci a fost înlocuit cu modelul Leopard 2.
Zelenski spune că Putin l-a ucis pe Prigojin, iar asta arată „că este slab”
ACTUALIZARE 18:20 Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat, vineri, că liderul rus Vladimir Putin se află în spatele morţii şefului mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, care a murit într-un accident de avion luna trecută împreună cu principalii săi colaboratori, relatează Reuters.
Zelenski, care nu a furnizat nicio dovadă pentru a-şi susţine afirmaţia, a făcut comentariul în treacăt, la o conferinţă la Kiev, în timp ce i s-a pus o întrebare despre preşedintele rus. „Faptul că l-a ucis pe Prigojin, cel puţin asta este informaţia pe care o avem cu toţii, nu de alt tip, asta vorbeşte şi despre raţionalitatea sa şi despre faptul că este slab”, a răspuns Zelenski.
Citește continuarea AICI
Femeile care au studii medicale trebuie să se înregistreze pentru serviciul militar, anunţă Ucraina
ACTUALIZARE 15:40 Femeile ucrainene care au studii medicale trebuie să se înregistreze la birourile de înrolare militară începând cu 1 octombrie, au anunţat joi forţele armate ale ţării într-o postare pe Facebook, relatează CNN.
„Toate femeile cu studii medicale, fie că sunt medici, asistenţi medicali, dentişti, moaşe, farmacişti, cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani, vor trebui să se înregistreze pentru serviciul militar începând cu 1 octombrie”, au anunţat Forţele Armate ale Ucrainei, un decret în acest sens fiind emis de Ministerul ucrainean al Apărării.
Eligibilitatea va fi determinată „de diplomă şi de locul de muncă efectiv”, a precizat rmata.
„Astfel de femei îndeplinesc serviciul militar pe picior de egalitate cu bărbaţii. Legislaţia nu face distincţie între femeile şi bărbaţii înrolaţi în armată”, subliniază forţele armate. Aceasta înseamnă că aceste femei, la fel ca bărbaţii ucraineni cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani, vor trebui să rămână în Ucraina, deoarece „pot fi chemate în serviciul militar”, potrivit forţelor armate.
„Dacă ele sunt înscrise în registru, atunci dobândesc statutul de recruţi, iar recruţii pleacă în străinătate în conformitate cu ordinea stabilită pentru ei. Adică, dacă există documente separate care dau dreptul la o plecare temporară - atunci da, ele vor putea pleca. Dacă nu, atunci ele, la fel ca şi bărbaţii, vor fi limitate în dreptul lor de a pleca”, a precizat Fedir Venislavski, membru al Parlamentului ucrainean care face parte din Comisia pentru Securitate Naţională, într-un interviu acordat joi postului de ştiri ucrainean RBC.
Femeile însărcinate, studenţii actuali sau femeile cu anumite afecţiuni medicale vor fi scutite de serviciu.
Armata britanică va monitoriza Marea Neagră pentru a descuraja Rusia să lovească navele comerciale
ACTUALIZARE 14:55 Guvernul britanic a anunţat că serviciile militare şi de securitate britanice vor monitoriza Marea Neagră în încercarea de a descuraja Rusia să lovească navele comerciale care transportă cereale din Ucraina către ţările în curs de dezvoltare, informează The Guardian.
„Ne vom folosi serviciile noastre de informaţii, supraveghere şi recunoaştere pentru a monitoriza activitatea Rusiei în Marea Neagră, pentru a atrage atenţia Rusiei în cazul în care observăm semne că pregăteşte atacuri asupra transportului maritim civil sau asupra infrastructurii din Marea Neagră şi pentru a atribui atacurile, ca să prevenim operaţiunile de tip „steag fals” care încearcă să eludeze vina Rusiei”, se transmite într-un comunicat al Downing Street, transmis înainte de plecarea premierului Rishi Sunak la summitul G20 de la New Delhi.
„Ca parte a acestor operaţiuni de supraveghere, aeronavele RAF efectuează zboruri deasupra zonei pentru a descuraja Rusia să efectueze lovituri ilegale împotriva navelor civile care transportă cereale”, precizează guvernul britanic.
Înainte de sosirea premierului Rishi Sunak la New Delhi, pentru summitul G20, Downing Street a anunţat, de asemenea, că Londra va găzdui în noiembrie un summit global privind securitatea alimentară. Guvernul a precizat că această conferinţă alimentară va fi un răspuns la faptul că Vladimir Putin a ales în iulie să iasă din acordul cu Ucraina care permitea transportul sigur de cereale pe Marea Neagră.
Premierul Rishi Sunak a declarat că renunţarea la pactul privind cerealele „provoacă o suferinţă enormă pentru milioane de oameni”.
„Această iniţiativă a furnizat aproximativ 30 de milioane de tone de alimente pentru peste 45 de ţări care aveau cu adevărat nevoie de ele. Şi acum nu mai există. Aţi văzut de când a fost retrasă această iniţiativă că preţurile alimentelor au crescut dramatic. Numai în ultima lună, ruşii au distrus mai multe cereale decât s-ar putea hrăni, cred, un milion de oameni timp de un an. Acestea sunt consecinţele a ceea ce face Rusia”, a arătat premierul britanic.
Rusia a distrus o dronă în nordul Crimeei și spune că a arestat un suspect care pregătea un atentat
ACTUALIZARE 14.50 Rusia a afirmat vineri că a doborât o dronă în nordul Crimeei şi a reţinut un suspect pentru pregătirea unui atac asupra infrastructurii feroviare din peninsula anexată, transmite agenţia EFE, potrivit Agerpres.
„Apărarea antiaeriană a fost desfăşurată în nordul Crimeei. Un aparat inamic fără pilot a fost doborât”, a scris guvernatorul impus de Rusia în peninsulă, Serghei Aksionov, pe canalul său Telegram.
El a mai spus că în Crimeea „a fost împiedicat un atac terorist asupra căii ferate, care era pregătit la instrucţiunile serviciilor speciale ucrainene” şi că suspectul a fost reţinut de Serviciul Federal de Securitate (FSB).
„Ca urmare a măsurilor luate, a fost arestat un cetăţean rus, rezident în Sevastopol, născut în 1978, care, urmând instrucţiunile serviciilor secrete militare ucrainene, colecta informaţii despre amplasarea obiectivelor şi unităţilor armatei ruse”, a precizat FSB într-un comunicat.
Aceeaşi sursă a precizat că deţinutul este, de asemenea, suspectat de „pregătirea unui atac terorist asupra unei instalaţii de transport feroviar”.
Ucraina condamnă pseudoalegerile organizate de Rusia în teritoriile ucrainene ocupate
ACTUALIZARE 14:40 Ucraina a condamnat vineri „pseudoalegerile'” organizate de Rusia în teritoriile ucrainene ocupate, afirmând că ele sunt „lipsite de valoare” şi nu vor avea nicio implicaţie juridică, transmit Reuters şi AFP, potrivit Agerpres.
„Pseudoalegerile Rusiei în teritoriile ocupate temporar nu au nicio valoare”, a indicat Ministerul de Externe ucrainean într-un comunicat.
Potrivit acestuia, Kievul le cere partenerilor săi străini să ''condamne acţiunile arbitrare şi zadarnice ale Rusiei'' şi să nu recunoască rezultatele aşa-ziselor alegeri.
Rusia a ocupat aproape o cincime din teritoriul ucrainean: Crimeea, peninsulă anexată în 2014, majoritatea regiunii Lugansk, şi părţi din regiunile Doneţk, Zaporojie şi Herson.
În pofida criticilor Occidentului, Rusia a proclamat anexarea acestor teritorii în septembrie 2022, după desfăşurarea a ceea ce Moscova a prezentat drept „referendumuri”. Comunitatea internaţională nu a recunoscut însă rezultatele acestora.
Aproape un an mai târziu, Rusia nu controlează decât parţial aceste regiuni unde au loc lupte intense. Ucraina desfăşoară o contraofensivă pe o lungime de aproape 1.000 de kilometri a frontului şi speră să străpungă liniile defensivei ruse în zona Robotîn, din regiunea Zaporojie.
Cuba a arestat 17 persoane în cazul reţelei de trafic care ducea tineri să lupte pentru Rusia în Ucraina
ACTUALIZARE 11:00 Autorităţile cubaneze au anunţat că au arestat 17 persoane care ar fi implicate într-o reţea de traficanţi de persoane ce ar fi ademenit tineri cubanezi pentru a servi în armata rusă pe frontul din Ucraina, relatează Reuters.
Cuba a dezvăluit la începutul acestei săptămâni că autorităţile lucrează pentru a „neutraliza şi dezmembra” reţeaua, despre care a spus că opera atât pe teritoriul cubanez, cât şi în Rusia.
„În urma investigaţiilor, 17 persoane au fost arestate până în prezent, printre care şi organizatorul intern al acestor activităţi”, a declarat joi seara Cesar Rodriguez, colonel din cadrul Ministerului cubanez de Interne, într-o emisiune televizată.
Rodriguez nu a dat numele celor acuzaţi de participare la această reţea, dar a declarat că liderul grupului se baza pe două persoane care locuiesc pe insulă pentru a recruta cubanezi care să lupte contra cost în numele Rusiei în Ucraina.
Procurorul Jose Luis Reyes a declarat că cei implicaţi în scandal ar putea fi pedepsiţi cu până la 30 de ani de închisoare, cu închisoare pe viaţă sau chiar cu pedeapsa cu moartea, în funcţie de gravitatea şi tipul infracţiunilor, care variază de la trafic de persoane, luptă ca mercenari şi acţiuni ostile împotriva unui stat străin.
Tatăl a doi tineri recrutaţi de această celulă a apărut la televiziunea de stat şi a declarat că unul dintre fiii săi a reuşit să părăsească insula în iulie, iar celălalt se află în custodia autorităţilor din Cuba.
Presa americană a relatat cazul a doi tineri de 19 ani care au declarat că au fost recrutaţi pe Facebook şi înşelaţi de cei care i-au recrutat. Aceştia au spus că le oferă slujbe de zidari în Ucraina, în cadrul armatei ruse.
Alţi martori susţin că au fost recrutaţi direct de către forţele armate ruse.
Guvernul cubanez a negat orice complicitate cu Moscova.
Rusia, care are legături politice puternice cu liderii comunişti de la Havana, a fost mult timp o destinaţie importantă pentru migranţii cubanezi care încearcă să scape de stagnarea economică de acasă.
Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat anul trecut un decret care permite străinilor care se înrolează pentru a servi în armata rusă să primească cetăţenia printr-o procedură rapidă.
Cuba afirmă că nu are nicio implicare în războiul din Ucraina şi respinge ideea de mercenariat.
Un atac rusesc cu rachete a ucis o persoană în Krivoi Rog, oraşul natal al preşedintelui Zelenski
ACTUALIZAE 10:20 Un atac cu rachete ruseşti a ucis o persoană şi a rănit alte nouă în Krivoi Rog, oraşul natal al preşedintelui Volodimir Zelenski, a anunţat guvernatorul regional, potrivit The Guardian.
Oleh Lîsak a declarat pe Telegram că racheta a lovit vineri dimineaţă o clădire administrativă din oraşul din sudul Ucrainei.
Anterior, autorităţile ucrainene anunţaseră că au doborât 16 din cele 20 de drone lansate de Rusia în cursul nopţii asupra regiunii sudice Odesa, unde se află porturile ucrainene de la Dunăre.
De asemenea, au fost raportate atacuri şi în regiunea Zaporojie, din sud-est, precum şi în regiunea Sumî, din nord-est, unde două persoane au fost rănite.
Forţele aeriene ucrainene au doborât 16 din cele 20 de drone „Shahed”, de fabricaţie iraniană, lansate de Rusia în cursul nopţii în cel de-al cincilea atac din această săptămână
Rusia şi-a intensificat atacurile aeriene asupra infrastructurii ucrainene pentru exportul de cereale de pe Dunăre şi din portul Odesa de la jumătatea lunii iulie, când Moscova a renunţat la acordul mediat de ONU care permitea transportul sigur de cereale ucrainene pe Marea Neagră.
War, day 561 🇺🇦
— Katerina (@blue_eyedKeti) September 8, 2023
At night and in the morning, russians shelled Sumy region. There were 14 explosions, more than 20 residential buildings and 8 cars were damaged.
Two of the victims were rescued, they were trapped under the rubble of their own house pic.twitter.com/mLtvX8A3WF
„În timpul nopţii, teroriştii ruşi au atacat regiunea Odesa pentru a cincea oară în această săptămână”, a declarat Oleh Kiper, guvernatorul regiunii Odesa, pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Comandamentul militar din Sud a precizat că 14 drone au fost doborâte deasupra regiunii Odesa şi alte două deasupra regiunii Mikolaiv. Acesta a precizat că dronele au fost lansate din Rusia şi din Crimeea.
Kiper a spus că o clădire nerezidenţială a fost avariată de resturi de la o dronă, dar nu a oferit alte detalii. El a raportat că nu au existat victime în regiunea Odesa.
Oficialii regionali au declarat că Rusia a atacat cu rachete şi regiunea sud-estică Zaporojie şi regiunea nord-estică Sumî, rănind mai multe persoane.
Serviciile de urgenţă ucrainene au anunţat că două persoane au fost rănite în regiunea Sumî şi au postat o înregistrare video care arată salvatorii scoţând o femeie rănită dintr-un crater provocat de o explozie. Femeia de 65 de ani şi un bărbat de 70 de ani au fost salvaţi după ce o clădire rezidenţială cu două etaje a fost avariată.
Rusia a interceptat două drone deasupra regiunii Briansk, afirmă un oficial local
Sistemele de apărare anti-aeriană ale Rusiei au interceptat, joi, două drone deasupra regiunii Briansk din sud-vestul ţării, potrivit CNN.
Una dintre drone, care avea ca ţintă o „clădire industrială” din oraşul Briansk, „a fost suprimată de războiul electronic”, a afirmat, într-o postare pe Telegram, guvernatorul regiunii, Alexander Bogomaz.
Totuşi, drona a lovit o clădire administrativă în timpul căderii şi a provocat un incendiu, a spus el. Nu au fost victime, iar incendiul a fost stins, a arătat Bogomaz.
O altă dronă a fost doborâtă de forţele de apărare anti-aeriană ale Rusiei în timp ce se apropia de un district din regiunea Briansk.
Atacul nu a provocat victime sau pagube, a spus guvernatorul, adăugând că „serviciile operative şi de urgenţă se aflau la locul incidentului”.
Regiunea Briansk se învecinează cu nordul Ucrainei şi cu estul Belarusului, aliatul apropiat al Moscovei care a ajutat la facilitarea invadării pe scară largă a Ucranei de către Rusia, anul trecut. Zona a mai fost vizată de forţele ucrainene.
Blocada rusă asupra porturilor ucrainene este scandaloasă, declară preşedintele Consiliului European
Blocada rusă asupra porturilor maritime ucrainene după retragerea Moscovei din acordul privind tranzitul de cereale pe Marea Neagră, încheiat sub egida ONU şi a Turciei, este „scandaloasă şi trebuie să înceteze”, a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, la New Delhi, transmite AFP.
„Este pur şi simplu scandalos că Rusia, după ce a pus capăt iniţiativei privind tranzitul de cereale pe Marea Neagră, blochează şi atacă porturile maritime ucrainene. Acest lucru trebuie să înceteze”, a declarat Charles Michel în ajunul summitului G20 din capitala indiană.
Rusia s-a retras din acest acord după ce afirmase că el nu şi-a atins obiectivul de a ajuta la diminuarea foametei din Africa. Ulterior, Kremlinul i-a cerut Turciei să ajute Rusia să-şi exporte cerealele către ţările africane fără intervenţia Ucrainei.
„Oferta de un milion de tone de cereale către Africa, făcută de Kremlin, este absolut cinică”, a adăugat Michel.
Ucraina şi Rusia sunt mari exportatoare de cereale la nivel mondial. Acordul privind tranzitul de cereale pe Marea Neagră, încheiat anul trecut, a contribuit la scăderea preţurilor mondiale ale produselor alimentare şi i-a oferit Ucrainei o sursă importantă de venituri.
„Navele ce transportă cereale trebuie să poată avea acces în deplină securitate la Marea Neagră”, a subliniat Charles Michel, precizând că iniţiativa ONU prevedea iniţial autorizarea livrării a 32 de milioane de tone de cereale pe piaţă, în special ţărilor în curs de dezvoltare.
Pe de altă parte, preşedintele Consiliului European a estimat că este dificil de prezis că liderii ţărilor din G20 vor ajunge la un consens asupra declaraţiei finale a summitului de la New Delhi, ce are loc sâmbătă şi duminică.
Charles Michel a spus că ar dori ca la reuniunea din capitala indiană liderii principalelor 20 de economii ale lumii să se concentreze pe provocările globale la adresa alimentaţiei şi securităţii energetice.
El a adăugat că Uniunea Europeană vrea ca G20 să-şi accelereze eforturile pentru dezvoltare durabilă şi să trimită un mesaj clar referitor la problemele climatice şi reducerea sărăciei.
SUA anunţă un nou ajutor militar american de 600 de milioane de dolari pentru Ucraina
Statele Unite au anunţat joi un nou ajutor militar în valoare de 600 de milioane de dolari pentru Ucraina, inclusiv echipamente de deminare şi diferite tipuri de muniţii, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Acest ajutor vizează să acopere „nevoile Ucrainei pe câmpul de luptă” şi demonstrează „sprijinul neclintit” al Statelor Unite, a declarat Pentagonul într-un comunicat.
Cu toate acestea, acest nou ajutor nu va fi disponibil imediat pe teren, deoarece se încadrează în Programul de asistenţă pentru securitate destinat Ucrainei, prin care Washingtonul furnizează echipamente acestei ţări prin intermediul industriei sale de apărare sau a partenerilor săi.
Acest anunţ al SUA survine la o zi după cel privind un program de un miliard de dolari, care include muniţie antitanc cu uraniu sărăcit, pentru a da "un nou impuls" contraofensivei ucrainene împotriva forţelor ruse.
Acest ajutor a fost anunţat în Ucraina de secretarul de stat american Antony Blinken în cadrul unei vizite surpriză în această ţară.
Este pentru prima dată când Statele Unite intenţionează să livreze Ucrainei astfel de muniţii cu uraniu sărăcit, care sunt controversate din cauza riscurilor toxice pentru militari şi populaţie.
Antony Blinken a fost la o şcoală din Yahidne unde rușii îi torturau pe ucraineni
Secretarul de stat american, Antony Blinken, a văzut cu ochii lui unul dintre locurile unde soldaţii ruşi care au ocupat Ucraina au comis atrocităţi, scrie CNN. El a vizitat o şcoală din Yahidne, la circa două ore de Kiev, unde soldaţii ruşi au ţinut prizonieri localnici ucraineni, i-au torturat şi i-au lăsat pe mai mulţi să moară.
Valeri Polhui, un supravieţuitor, a descris cum 127 de persoane au fost ţinute într-o încăpere mică, rece şi umedă de la subsol timp de aproape o lună. Zece oameni au murit în acea încăpere, i-a spus el lui Blinken, arătând că au fost forţaţi să scoată cadavrele „peste capetele copiilor”.
Polhui a afirmat că dacă o persoană murea înainte de prânz ruşii „permiteau ca trupul să fie scosdin încăpere”.
„Dacă o persoană murea după-amiaza, seara, nu lăsau să fie scos cadavrul”, a spus el.
Editor : B.C.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News