Răspunsul Europei pentru a nu fi strivită economic între protecționismul american și cel chinezesc. Analiză Politico
Chiar în perioada în care președintele Joe Biden insistă ca guvernul SUA să cumpere produse americane, Uniunea Europeană este pe cale să vină cu o contramăsură care va crește presiunea pe țările UE să cumpere produse europene. După un deceniu de ezitări, Europa adoptă măsuri pentru a evita să fie "strivită" între protecționismul american și cel chinezesc, scrie Politico într-un amplu material.
În drumul recuperării după criza economică provocată de coronavirus, atât Bruxelles-ul, cât și Washington-ul subliniază importanța industriilor locale și a creării de locuri de muncă.
Într-un discurs în fața Congresului săptămâna trecută, președintele SUA a declarat că tehnologiile esențiale ar trebui construite în America, adăugând că planul său de a crea mai multe locuri de muncă „se va ghida după un principiu: cumpărați produse americane (Buy American - n.r.). Banii americani din impozite vor fi folosiți pentru a cumpăra produse americane făcute în America, ce vor crea locuri de muncă în America. Așa ar trebui să meargă lucrurile”.
Un sentiment similar există în Europa. După ce a oscilat aproape zece ani, Uniunea Europeană este gata să adopte în săptămânile următoare un instrument legal care va consacra conceptul de „reciprocitate” în contractele de achiziții publice, sprijinind astfel marile industrii europene.
În esența ei, legea comunitară are scopul de a bloca companiile care vin din țări în care business-urile europene sunt împiedicate să participe la licitații publice, ca pârghie pentru accesul la o piață a achizițiilor publice în valoare de 2.000 de miliarde de euro - de la autostrăzi și căi ferate, până la sisteme publice IT.
Inițial, legea - cunoscută ca Inițiativa Achizițiilor Internaționale - a fost gândită ca măsură de răspuns la protecționismul piețelor asiatice, cum sunt Japonia și Coreea de Sud. Dar accentul tot mai puternic pus de Joe Biden pe sintagma „Buy American” vine să pună capăt acestor ani de indecizie, la fel ca și temerile că China ar putea ajunge un jucător major pe piața europeană a licitațiilor publice.
La început, Germania și țările nordice au fost reticente în privința legii reciprocității, temându-se că protecționismul ar văduvi Europa de cele mai bune tehnologii și cele mai bune prețuri. Trei diplomați și mai mulți europarlamentari afirmă însă că această reticență a dispărut.
Țările UE sunt acum pe punctul de a adopta un text de lege pe care miniștrii Economiei din statele UE îl vor discuta în cadrul unei întâlniri pe 20 mai. Președinția portugheză a Consiliului Uniunii Europene se așteaptă să se ajungă la un acord, pentru a se putea începe negocierile cu Parlamentul European până la finele lunii iunie.
„E un semn bun că, în sfârșit, Consiliul se apropie de o concluzie”, a declarat Daniel Caspary, europarlamentar german de centru-dreapta.
Estul și Vestul
Pe de o parte, momentul în care apare această lege este un semnal clar către SUA, pe de altă parte actul are o adresare mult mai largă și se va aplica oricărei țări care nu asigură acces firmelor din UE la piața achizițiilor publice din statul respectiv. Într-adevăr, în practică ar putea fi aplicată și țărilor asiatice, ai căror producători feroviari sunt tot mai prezenți în UE.
„Programul Buy American din Statele Unite a ajutat statele europene, dar și companiile din UE să conștientizeze că e nevoie de instrumente mai puternice pentru autonomia noastră strategică”, a spus Marie-Pierre Vedrenne, europarlamentar francez, membru al grupului politic Renew Europe.
„Trebuie ca partenerii noștri să înțeleagă că suntem deschiși și vrem să rămânem deschiși, dar trebuie să fie reciproc și corect. Nu vrem să ajungem să fim striviți între China și SUA", a mai adăugat Vedrenne.
Companiile din UE simt din ce în ce mai acut concurența din China, nu doar în străinătate, ci și pe piețele interne ale Uniunii. Legea comunitară le permite deja țărilor UE să excludă firmele chinezești de la licitațiile publice, deoarece Beijingul nu a semnat Acordul privind Achizițiile Guvernamentale al Organizației Mondiale a Comerțului. Totuși, China se poate alătura Acordului pe viitor, iar firmele din UE vor să fie pregătite.
"În ultimă instanță, totul se reduce la posibilitatea de a accesa piețe terțiare", a declarat Inès Van Lierde, președinta asociației industriale AEGIS Europe. "E adevărat că, sub politica Buy American, o companie trebuie să se stabilească acolo, într-o anumită măsură. Dar o mulțime de companii din UE sunt deja stabilite în SUA și au acces la piață în mod transparent, în vreme ce în alte țări, precum China, există multă discriminare în achiziții, care îi favorizează pe producătorii locali."
Washington-ul a semnat Acordul privind Achizițiile Guvernamentale, dar comisarul european pentru Comerț, Valdis Dombrovskis, a sugerat că îndemnul președintelui Biden încalcă angajamentul SUA.
Într-un interviu din luna februarie, Dombrovskis spunea că UE, cel mai mare bloc de comerț din lume, va monitoriza îndeaproape dacă tratamentul preferențial pentru contractorii americani în proiecte publice contravine angajamentelor internaționale.
Puncte și penalizări
Noul instrument îi va oferi Bruxelles-ului mai multă putere în a obliga Washington-ul să-și păstreze piețele deschise. Legea va însărcina Comisia Europeană să investigheze dacă anumite sectoare în țări din afara UE sunt închise pentru companiile europene. Dacă Bruxelles-ul concluzionează că o piață este închisă, va începe consultări cu autoritățile țării respective, în încercarea de a facilita accesul pe piața achizițiilor, au arătat diplomați și oficiali care au participat la negocieri.
În cazul în care consultările eșuează, Comisia va decide dacă va introduce un "punctaj de ajustare" - care va face ca ofertele firmelor venite din aceste țări să fie mai scumpe, pe baza unei grile de puncte - sau să excludă de tot de la licitații publice companiile din aceste țări.
Deși textul Consiliului UE nu este încă finalizat, se creionează unele niveluri-țintă pentru excludere. Potrivit propunerii Portugaliei, decizia de a exclude firme de la proceduri de achiziții publice se va aplica la licitații de bunuri și servicii de peste 5 milioane de euro și la lucrări publice și concesiuni de peste 10 milioane de euro.
În plus, pentru a evita eludarea legii, există și obligația pentru furnizorii din UE de a nu intermedia bunuri și servicii și de a nu subcontracta mai mult de jumătate din valoarea contractului.
Pentru a convinge și țările nordice, Consiliul ar putea accepta o clauză care să permită statelor să ignore decizia Comisiei Europene de a exclude unele firme de la licitații. Potrivit unei excepții care se discută în acest moment, autoritățile contractante ar putea ignora ordinul de excludere de la Bruxelles, dacă acest lucru ar conduce la prețuri "disproporționat" de mari.
Parlamentul European și industriașii din UE se opun însă unei asemenea excepții în privința prețurilor.
"Noi în Parlament vrem un minimum de excepții. Dacă Comisia decide să închidă piața achizițiilor publice, ea trebuie închisă și nicio țară UE nu ar trebui să poată ignora în mod individual această decizie", a afirmat Daniel Caspary, europarlamentar PPE.
Van Lierde, de la asociația AEGIS, spune că o astfel de excepție "este împotriva scopului însuși al acestui instrument".
Editor : Bogdan Păcurar
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News