Noua dispută privind măștile în Europa. Motivele pentru care doar unele țări impun măști cu grad mai mare de protecție
O nouă dezbatere privind măștile de protecție a izbucnit în Europa. De această dată, este vorba despre tipul de măști pe care ar trebui să le poarte omenii pentru a fi mai bine protejați împotriva COVID-19, relatează Politico.
Mai multe țări impun măști medicale de calitate mai înaltă în spațiile publice, din cauza noilor variante mai transmisibile care răspândesc în Europa. Dar alte țări, susținute și de Organizația Mondială a Sănătății, permit în continuare și purtarea măștilor textile.
Experții care solicită utilizarea pe scară largă a unor măști cu grad mai mare de protecție spun că dezbaterea se reduce, de fapt, la un dezacord cu privire la ce dovezi științifice sunt „suficient de bune” pentru ca țările să ia decizii. În plus, îngrijorările legate de costuri, aprovizionare și accesibilitatea pe scară largă a unor măști cu grad de protecție mai mare împiedică majoritatea țărilor să își actualizeze recomandările privind măștile.
Germania, Austria și Franța au înăsprit regulile privind măștile, iar în unele cazuri au decis că măștile FFP2 (cunoscute sub numele de măști N95 în SUA și KN95 în Asia) sunt obligatorii în zonele mai dens populate.
Statul german Bavaria a decis obligativitatea măștilor de protecție FFP2 în ianuarie, după care a fost luată o decizie la nivel național de a impune măștile medicale în magazine sau în transportul public. Pe 25 ianuarie, Austria decis obligativitatea măștilor FFP2 în aceste situații. Apoi, Franța a recomandat oamenilor să nu poarte măști textile care nu îndeplinesc anumite standarde.
„În timp ce măștile textile sau măștile chirurgicale albastre și albe îi protejează pe ceilalți, în caz că ești infectat, măștile FFP2 sunt, de asemenea, concepute pentru a proteja și purtătorul”, a explicat Lawrence Young, profesor de oncologie moleculară la Warwick Medical School.
Dar multe alte țări europene, precum și OMS, rămân la regulile vechi. Maria Van Kerkhove, director tehnic al OMS pentru COVID-19, spune că nu există încă dovezi privind modificarea modului de transmitere a virusului și a subliniat că OMS nu intenționează să își schimbe recomandările.
Ea spune că dovezile științifice pe baza cărora a fost recomandată sau impusă purtarea măștilor medicale sunt „limitate și inconsistente”.
Se pune astfel o întrebare: ce dovezi sunt suficient de bune? Mulți cercetători consideră că singurul tip de dovezi are s-ar califica în această categorie sunt studiile controlate randomizate.
Dar studiile clinice privind purtarea măștii nu sunt posibile în timpul unei pandemii. Nu ar fi etic să ai un grup care poartă mască și altul care nu poartă, având în vedere potențialul de creștere a transmiterii unui virus mortal.
În această situație, unii factori politici se bazează pe studii observaționale bazate pe dovezi de laborator. Dar acestea nu sunt apreciate de oameni de știință care consideră că studiile controlate randomizate sunt singurul reper, a declarat Julian Tang, virolog la Leicester Royal Infirmary și profesor asociat la Universitatea din Leicester.
„Ei nu cred că dovezile de laborator sunt cu adevărat dovezi”, a spus el.
Aceste studii de laborator arată scăderi semnificative ale cantității de particule inhalate în funcție de tipul de mască. Cel mai puțin eficiente sunt măștile textile, iar cele mai eficiente sunt măștile FFP3, a explicat Tang.
Un studiu recent efectuat de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA a constatat că purtarea unei măști de pânză peste masca chirurgicală ajută în mod semnificativ la reducerea expunerii la coronavirus.
Cât despre puținele studii clinice randomizate care există pe tema măștilor, rezultatele au fost în mare parte neconcludente de-a lungul anilor, a spus Tang.
Dincolo de această dezbatere, se pune și problema costurilor și a disponibilității produselor.
La începutul pandemiei, măștile disponibile pe piață erau în cantitate mult mai redusă decât necesarul- lucru care ar fi făcut imposibilă decizia de a impune obligativitatea măștilor.
Între timp, problemele de aprovizionare au fost rezolvate, dar ar putea reveni în actualitate dacă milioane de oameni ar trebui să cumpere noi măști de calitate superioară de pe o zi pe alta, arată Association of Schools of Public Health in the European Region (ASPHER).
Celălalt obstacol major în fața folosirii pe scară largă a măștilor FFP2 este costul acestora. De exemplu, un pachet de cinci măști FFP2 la lanțul de farmacii britanic Boots costă 9,99 lire sterline, în timp ce un pachet de cinci măști chirurgicale costă 4,50 lire sterline. Acestea nu se pot spăla și, în conformitate cu instrucțiunile de folosire, nu sunt nici reutilizabile (deși unii susțin că măștile FFP2 pot fi refolosite). Prin comparație, un pachet de două măști lavabile și reutilizabile de la aceeași farmacie costă 10 lire sterline.
În multe părți ale lumii, este suficient de greu să impui măști textile - să nu mai vorbim de măști de calitate superioară mai scumpe, spune Claudia Pagliari, director pentru politici de sănătate globală la Universitatea din Edinburgh.
„Dacă OMS ar spune: acesta este singurul lucru care funcționează, ar recomanda ceva doar oamenii bogați își pot permite. Toți ceilalți va trebui să vă descurcați cum puteți. Lucrurile nu ar fi într-o lumină bună, nu-i așa?” a adăugat Pagliari.
Editor : M.B.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News