Maia Sandu salută inițiativa lui Emmanuel Macron de creare a unei „comunități politice europene”
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, aflată în vizită oficială în Franţa, a salutat joi iniţiativa omologului său francez Emmanuel Macron de creare a unei comunităţi politice europene, care în opinia ei ar permite Republicii Moldova să-şi „accelereze” aderarea la UE. Ea a dat asigurări totodată că Chişinăul nu va căuta vreo „scurtătură” în acest proces de aderare, transmite AFP, preluată de Agerpres.
Inițiativa lui Macron, considerată un fel de „anticameră” pentru aderarea la UE, a stârnit controverse și a fost criticată în special de Ucraina.
„Salut iniţiativa preşedintelui Macron de creare a unei comunităţi politice europene care ar sprijini şi accelera procesul nostru de aderare la UE”, a spus Maia Sandu într-o declaraţie pe care a făcut-o alături de omologul ei francez la Palatul Elysee.
„Republica Moldova este o ţară care are o istorie europeană şi care va avea fără îndoială un viitor european”, a continuat ea, insistând asupra „hotărârii” Chişinăului ca Republica Moldova să devină membră a UE.
La rândul său, Emmanuel Macron a declarat că doreşte ca UE să ofere o „opinie rapidă”, în săptămânile următoare, asupra cererii Republicii Moldova de aderare la UE.
„Înţelegem că aderarea la UE este un proces lung şi complex, care cere multe eforturi şi multă muncă. Nu căutăm vreo scurtătură pe acest drum. Suntem pregătiţi să facem eforturi, să muncim”, a subliniat Maia Sandu.
Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, declarase joi că nu este în favoarea unei aderări „pe scurtătură” a Ucrainei la Uniunea Europeană, precizând că nu ar fi corect față de țările din Balcanii de Vest care vor de mulți ani să adere la UE.
Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a reacționat și a criticat ceea ce el a numit un „tratament de zona a doua” faţă de candidatura ţării sale din partea „unor capitale” europene.
Republica Moldova a depus pe 3 martie cererea de aderare la UE, în aceeaşi zi cu Georgia, după ce o cerere similară a fost depusă pe 28 februarie de Ucraina. Însă chestiunea lărgirii UE către Ucraina, Republica Moldova şi Georgia provoacă polemici şi disensiuni în cadrul blocului comunitar, notează AFP.
„Comunitatea politică europeană”, un fel de anticameră a UE
Preşedintele francez Emmanuel Macron a explicat joi că eventuala „comunitate politică europeană” ar fi „complementară” procesului de aderare la Uniunea Europeană, şi nu „o alternativă” la acesta, relatează AFP.
Exprimându-se la Palatul Elysée după ce a primit-o pe preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şeful statului francez a spus că acest nou format ar viza „crearea unui nou cadru de cooperare ce ar reuni naţiuni europene democratice ce aderă la soclul comun de valori şi care aspiră sau nu să facă parte din Uniunea Europeană” - o aluzie la Marea Britanie.
„Această comunitate nu este o alternativă la procesul de aderare, ci este complementară acestuia şi, în mod independent, permite structurarea mai puternică a relaţiei politice, energetice, de investiţii cu mai multe ţări care doresc acest lucru”, a explicat el.
Emmanuel Macron a prezentat acest proiect pe 9 mai în faţa Parlamentului European de la Strasbourg, în plină dezbatere privind lansarea procesului de aderare a Ucrainei, ţară invadată militar de Rusia. Macron afirma cu acea ocazie că ar fi nevoie de „decenii” pentru ca Ucraina să adere la UE şi sugera că între timp ţara poate face parte dintr-o „comunitate politică europeană” care ar putea include Regatul Unit, ţară care a ieşit din UE în 2020, sau Republica Moldova.
Prin urmare, el a propus ca în paralel cu acest proces de aderare să fie creată o „organizaţie europeană nouă”, din care să facă parte statele candidate pentru aderarea şi alte state care împărtăşesc valorile democratice, precum Marea Britanie.
„Nu ne puteţi ţine la distanţă!”, i-a replicat atunci preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Acest proiect, care ar urma să fie dezbătut la Consiliul European de la Bruxelles de la finalul lunii iunie, a fost criticat de unii lideri europeni, precum preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, în opinia căruia proiectul ar reflecta o lipsă de voinţă de a integra rapid Ucraina în interiorul UE.
Macron, îngrijorat de o extindere a conflictului din Ucraina
Pe de altă parte, în întâlnirea de joi cu Maia Sandu, şeful statului francez şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu o eventuală extindere regională a conflictului din Ucraina. „Agresiunea inacceptabilă a Ucrainei de către Rusia reprezintă o ameninţare pentru întreaga regiune şi pentru (Republica) Moldova în special”, consideră liderul de la Elysee.
Franţa va rămâne vigilentă cu privire la respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, a promis Emmanuel Macron.
La rândul său, Maia Sandu a transmis, într-o postare pe Facebook, că a discutat la Paris cu președintele Emmanuel Macron despre situația de securitate din regiune în contextul războiului din Ucraina, dar și despre dialogul bilateral și agenda europeană a Republicii Moldova.
„I-am mulțumit liderului de la Élysée pentru susținerea oferită de Franța în gestionarea fluxului de refugiați și pentru crearea Platformei de sprijin pentru Moldova, care să ajute țara noastră să depășească urmările războiului din Ucraina, ale inflației și ale crizei energetice, și să continue reformele inițiate. (...) Am discutat și despre determinarea noastră de a ne urma parcursul european, în contextul cererii de aderare la UE pe care am semnat-o la începutul lunii martie. Contăm pe sprijinul Parisului pentru ca Republica Moldova să primească statutul de țară candidată la UE. Acest gest va semnaliza societății noastre și autorităților că eforturile de modernizare a Moldovei după model european vor fi susținute”, spune Maia Sandu.
Franța a promis Chișinăului ajutor pentru identificarea și confiscarea „activelor furate din Republica Moldova”, aluzie la scandalul din urmă cu câțiva ani în care un miliard de dolari au dispărut din băncile Republicii Moldova. Frauda bancară din 2014 a destabilizat puternic sistemul financiar al republicii, iar omul de afaceri Vlad Plahotniuc, între timp fugit în străinătate, este bănuit a fi în strânsă legătură cu acest scandal.
„Salutăm deschiderea biroului Agenției Franceze pentru Dezvoltare la Chișinău, care va avea loc în curând. Agenția va sprijini proiecte importante în domeniul energetic și cel al irigării, al împăduririi sau al aprovizionării cu apă și canalizare. Un alt proiect este modernizarea căii ferate pe tronsonul Chișinău-Ungheni, care va permite conectarea la rețeaua feroviară europeană. Vrem să consolidăm dialogul dinamic cu Franța, în beneficiul cetățenilor noștri, și în cel de-al doilea mandat al domnului președinte Macron”, a anunțat Maia Sandu.
Editor : Luana Pavaluca
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News