Banii jos și telefoanele la control. Austria înăsprește regulile pentru refugiați
Austria înăspreşte legislaţia în ceea ce priveşte imigraţia: potrivit unei prevederi conţinute într-un proiect de lege adoptat de guvern, solicitanţii de azil vor fi nevoiţi să predea telefoanele mobile autorităţilor austriace pentru a fi verificate.
Guvernul austriac a adoptat miercuri un proiect de lege controversat privind azilul şi imigraţia, ce prevede că solicitanţilor de azil li se vor putea confisca până la 840 de euro în bani lichizi, precum şi telefoanele mobile.
Autorităţile vor să afle identitatea persoanelor şi datele de localizare a aparatelor pentru a confirma declaraţiile solicitanţilor de azil despre traseul lor şi punctul de intrare în Uniunea Europeană. Dacă în urma acestei verificări se va constata că imigrantul a trecut printr-o altă ţară europeană, el ar putea fi trimis înapoi acolo.
O altă măsură este confiscarea de la imigranţi a unor sume de bani de până la 840 de euro pentru a fi acoperite costurile cu actele necesare dosarului de azil.
„Am stabilit obiectivul de a lupta împotriva migraţiei ilegale, dar şi împotriva abuzului în ceea ce privește dreptul de azil”, a declarat cancelarul Sebastian Kurz.
Austria este guvernată de o coaliție între Partidul Poporului (OeVp, conservator) şi Partidul Libertăţii (FPOe, extremist de dreapta).
Potrivit ministrului de interne Herbert Kickl, membru al FPOe, se urmăreşte pe această cale un cadru „mai restrictiv” pentru dreptul de azil.
Proiectul legislativ, care urmează să fie supus la vot în Parlament în această sesiune, mai prevede plasarea imediată în centre speciale, în vederea expulzării, a beneficiarilor de azil condamnaţi de justiţia austriacă şi care şi-au ispăşit pedeapsa.
De asemenea, refugiaţii îşi vor pierde dreptul de şedere în Austria dacă vor merge în ţările de origine „în vacanţă”.
Dezbaterile privind imigraţia şi integrarea au fost în centrul campaniei electorale din toamna trecută, după ce Austria, ţară cu 8,7 milioane de locuitori, a înregistrat peste 150.000 de cereri de azil în urma valului de refugiaţi din 2015-2016.
După câştigarea alegerilor şi formarea alianţei de guvernare, OeVP şi FPOe au anunţat în programul de guvernare înăsprirea legilor în materie.
Guvernul are în plan de asemenea reducerea ajutoarelor sociale pentru refugiaţi.
La fel ca mai mulţi dintre omologii săi europeni, ministrul de interne, unul din principalii strategi ai FPOe, doreşte şi transferul în exteriorul UE, în „ţări de tranzit”, a procedurilor de cerere de azil.
O altă prevedere a proiectului prezentat miercuri este prelungirea de la 6 la 10 ani a termenului în care refugiaţii pot primi cetăţenia austriacă.
Dacă unele măsuri privind confiscarea unor sume de bani sunt similare celor din alte state europene (Danemarca, Germania sau Elveţia), altele sunt mai originale, precum cea care va obliga spitalele să informeze guvernul când sunt externaţi solicitanţi de azil, pentru a se asigura „o pregătire şi implementare mai eficientă a deportărilor”.
Opoziţia politică şi grupuri de apărare a drepturilor omului au denunţat multe dintre aceste măsuri ca ilegale sau excesive.
„Tot ceea ce reuşeşte acest proiect de lege este să creeze mai multă nesiguranţă şi neîncredere în rândul populaţiei”, precum şi să crească „fragmentarea societăţii”, a reacţionat organizaţia Amnesty International într-un comunicat.
Jumătate de milion de refugiați au obținut azil în UE în 2017
Peste jumătate de milion de refugiaţi au obţinut azil în Uniunea Europeană în 2017, ceea ce înseamnă cu 25% mai puţin faţă de anul precedent, a anunţat joi Oficiul de statistică al blocului comunitar Eurostat. Cei mai mulţi dintre ei - peste 60% - au primit azil în Germania.
Din totalul de 538.000, cei mai mulţi dintre solicitanţii de azil care au primit răspuns favorabil în 2017 au fost cetăţeni sirieni (175.800), urmaţi de afgani (100.700) şi irakieni (64.300).
În privinţa statelor de primire, Germania se află pe primul loc ca număr de solicitări de azil admise, urmată de Austria şi Suedia.
Cele mai puţine solicitări de azil acceptate au fost înregistrate în Slovacia, Republica Cehă şi Polonia.
În România au obţinut azil anul trecut 1330 de migranţi, majoritatea sirieni, urmaţi de irakieni şi afgani.
Controalele la granița Austriei cu Germania ar putea fi introduse de la 1 iulie
Austria ar putea începe să efectueze controale la graniţa cu Germania în a doua jumătate a anului, când Viena va deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a anunțat joi ministrul de interne Herbert Kickl.
Germania a anunţat săptămâna trecută că va prelungi cu încă şase luni controalele la frontiera cu Austria din motive de securitate şi pentru a gestiona fluxurile de migraţie. Aceste controale, introduse în 2015, au provocat uneori cozi lungi de partea austriacă a frontierei, în apropiere de Salzburg, dar Austria a evitat până acum să introducă propriile verificări sistematice.
Într-un interviu apărut joi în cotidianul Salzburger Nachrichten, ministrul de interne a semnalat însă posibilitatea schimbării acestei politici, explicând că securitatea publică este mai importantă decât orice perturbări cauzate afacerilor şi turismului de-a lungul uneia din rutele principale de tranzit nord-sud din Europa.
„În interesul protejării poporului nostru, este logic că vom intensifica verificările”, a declarat Kickl, membru al Partidului Libertăţii (FPOe, extremist de dreapta), partenerul la guvernare al Partidului Poporului (OeVP, conservator) al cancelarului Sebastian Kurz.
„De la 1 iulie s-ar putea întâmpla să controlăm (deplasările) în direcţia Germaniei”, a afirmat ministrul de interne pentru Salzburger Nachrichten.
Ar fi, desigur, necesar să continue suspendarea prevederilor Schengen în mare parte a Europei, a arătat el.
„Am comunicat clar într-o scrisoare către Comisia Europeană că ne rezervăm dreptul de a controla fiecare frontieră din Austria, chiar şi cele care nu au fost controlate înainte”, a mai spus Kickl.
Austria se învecinează cu opt ţări: Cehia, Elveţia, Germania, Italia, Liechstenstein, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.
În prezent, autorităţile austriece menţin controale sistematice doar la principalul punct de intrare din Ungaria, ţară ce are graniţă externă cu spaţiul extra-comunitar
(sursa: Agerpres)
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News