Live Text Ucraina rămâne fără rachete, arată documentele scurse de la Pentagon. Zelenski schimbă planurile militare
Suntem în ziua 411 a războiului din Ucraina. Documentele scurse de la Pentagon arată că Ucraina a consumat o mare parte din muniția pentru sistemele de apărare antiaeriană S-300 și Buk și ar putea să mențină actualul ritm de consum doar până în luna mai. Volodimir Zelenski ar fi schimbat și o parte din planurile militare ca urmare a scurgerii de informații, spun surse apropiate de președintele ucrainean, deși, la nivel declarativ, Kievul susține în continuare că documentele apărute online fac parte din strategia de dezinformare a rușilor. Între timp continuă luptele din estul Ucrainei. În Herson au fost raportate 78 de atacuri aeriene rusești, în ultimele 24 de ore. Ucrainenii spun că au doborât șase drone.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Kiev: Forţele ucrainene au respins 60 de atacuri ruseşti şi nu au părăsit Bahmut
ACTUALIZARE 20:20 Armata ucraineană a respins de duminică 60 de atacuri ruseşti şi a doborât şase drone, a anunţat luni seara Statul Major General ucrainean, indicând că luptele cele mai intense au fost în regiunea Doneţk, în estul Ucrainei, potrivit DPA, citată de Agerpres.
Tiruri intense ale artileriei ruse au vizat luni oraşul Herson (sud), conform Statului Major ucrainean, care menţionează că epicentrul luptelor rămâne zona oraşului Bahmut din regiunea Doneţk (est).
Comandantul forţelor armate ucrainene din estul ţării, generalul Oleksandr Sîrski, a acuzat Rusia că foloseşte „tactica pământului pârjolit” la Bahmut, aşa cum a procedat şi în Siria. „Clădirile şi poziţiile sunt distruse cu lovituri aeriene şi foc de artilerie. Situaţia este dificilă, dar este sub control”, a declarat el.
Forţele ucrainene rezistă „eroic” în faţa ofensivei ruse la Bahmut şi au reuşit să epuizeze unităţile grupului privat Wagner, astfel încât inamicul este forţat acum să folosească forţele speciale ale armatei regulate, a afirmat generalul Sîrski. Fotografii şi înregistrări video arată ruine de case arse şi munţi de moloz rămaşi în urma clădirilor prăbuşite.
Afirmaţiile generalului ucrainean par să contrazică declaraţiile şefului grupului de mercenari ruşi Wagner, Evgheni Prigojin, care susţinea anterior că unităţile sale înregistrează progrese la Bahmut, iar forţele ucrainene au pierdut rutele de aprovizionare, concentrându-se în partea de vest a oraşului.
Cu toate acestea, judecând după o scrisoare de recrutare emisă de Prigojin, se pare că forţele Wagner nu mai au suficienţi combatanţi. Până acum conducerea ucraineană a insistat asupra menţinerii oraşului Bahmut, în pofida preţului uman ridicat, apreciind că ocuparea acestuia de către forţele ruse ar permite Moscovei să avanseze în continuare în interiorul ţării.
Kremlinul este hotărât să cucerească integral regiunea Doneţk, unul dintre obiectivele sale declarate încă de la începutul războiului. Astfel, Rusia continuă să-şi intensifice atacurile în regiunea Doneţk, inclusiv în zonele localităţilor Mariinka şi Avdiivka, cu „câştiguri minime”, potrivit buletinului Ministerului britanic al Apărării, citat de DPA.
La Moscova, propaganda încearcă să le inducă ruşilor ideea că Kievul îşi pregăteşte contraofensiva cu scopul de a ataca teritoriul Federaţiei Ruse, după cum rezultă din materiale postate luni pe site-ul său de publicaţia Pravda.ru, apropiată Kremlinului. „Forţele armate ale Ucrainei au elaborat un plan pentru o ofensivă decisivă împotriva Rusiei”, a declarat un deputat din Duma de Stat, Mihail Deliaghin, din partea Rusiei Juste - o anexă a Rusiei Unite (partid de guvernământ).
Potrivit acestuia, forţele ucrainene vor ataca pe trei direcţii: Moscova, Sankt-Petersburg şi zonele de frontieră ale Federaţiei Ruse, conform Pravda.ru. El nu a exclus ca înainte de începerea contraofensivei de primăvară comandamentul ucrainean să încerce să inducă în eroare Rusia şi să înceapă să imite o ofensivă într-o cu totul altă direcţie. Cel mai probabil, spre Briansk, a spus Deliaghin, evocând că naziştii au făcut acelaşi lucru atunci când au atacat URSS, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
PentagonLeaks: Bulgaria este dispusă să dea Ucrainei flota sa de avioane MiG- 29
ACTUALIZARE 19:15 Documentele clasificate ale SUA scurse pe internet în ultimele zile revelă că Bulgaria şi-a declarat disponibilitatea de a oferi Ucrainei flota sa de avioane de vânătoare MiG-29, formată dintr-o escadrilă de 16 aparate, relatează luni agenţiile EFE şi Novinite.
O asemenea acţiune este însă „dificilă”, se arată în documentul Pentagonului datat din 23 februarie, întrucât Bulgaria ar rămâne astfel fără avioane de vânătoare, cel puţin până la sosirea avioanelor F-16 comandate din SUA, dar a căror livrare este întârziată.
Totuşi, o altă ţară est-europeană care la rândul ei va cumpăra avioane F-16, Slovacia, a donat deja Ucrainei întreaga sa flotă de 13 avioane de producţie sovietică MiG-29, rămânând astfel pentru moment fără aviaţie de vânătoare.
Bulgaria are în prezent 16 avioane MiG-29, dintre care numai şase sunt operaţionale, şi 14 avioane de atac la sol SU-25, dintre care operaţionale sunt tot şase. În urma sancţiunilor europene aplicate Rusiei după lansarea invaziei asupra Ucrainei, Bulgaria a încetat colaborarea cu Rusia pentru mentenanţa avioanelor MiG-29. Guvernul de la Sofia caută acum soluţii tehnice pentru a putea menţine aceste aparate în exploatare, altfel avioanele MiG-29 încă operaţionale nu vor mai putea fi folosite după anul în curs.
Citește continuarea AICI
PentagonLeaks: NATO putea fi atrasă în războiul din Ucraina, după ce un avion rusesc a fost aproape de a doborî o aeronavă britanică
ACTUALIZARE 19:10 Un avion de luptă rusesc a fost aproape să doboare anul trecut un avion britanic de supraveghere, potrivit unui document american militar scurs pe internet, acesta reprezentând un incident mai semnificativ decât se arătase anterior și care ar fi putut atrage SUA și aliații NATO direct în războiul din Ucraina, transmite Washington Post.
Incidentul evitat în ultima secundă s-a întâmplat pe 29 septembrie în largul coastei Crimeei, puternic forticata peninsulă ucraineană pe care Rusia a capturat-o în 2014 și pe care a folosit-o ca bază pentru flota sa navală din Marea Neagră, precum și pentru a lansa atacuri în alte zone din Ucraina.
Documentul, care face parte din seria de informații secrete ale Pentagonului ajunse pe internet și care a declanșat o investigație a Departamentului de Justiție, se referă la incident ca fiind „aproape de a doborî un UK RJ”, cu trimitere la pseudonimul „Rivet Joint” (Îmbinare cu nituri) folosit frecvent pentru avioanele de recunoaștere RC-135. Aeronava este folosită pentru a aduna transmisiuni radio și alte mesaje electronice.
Citește continuarea AICI
„Nu ne speriați”. Slovacia sfidează amenințările Rusiei cu tăierea gazelor și spune că va sprijini în continuare Ucraina
ACTUALIZARE 19:07 Slovacia va continua să sprijine Ucraina „indiferent” de amenințările Kremlinului și de riscul ca regimul Putin să oprească livrările de energie ca represalii. Guvernul slovac a transmis că va continua să ajute Ucraina și să trimită avioane de luptă acesteia pentru a s apăra de invadatori, în ciuda amenințărilor rușilor.
„Am sprijinit Ucraina în trecut și intenționăm să o susținem și în viitor, indiferent de riscurile care există”, a spus Peter Gerhardt, secretarul de stat slovac pentru energie, conform Politico.
Totuși, în condițiile în care țara sa este una dintre cele mai dependente din Europa de energia rusească, oficialul a recunoscut că „ar fi o problemă” dacă Putin decide să reducă sau să oprească furnizarea de petrol, de exemplu.
„Suntem conștienți de acest risc, desigur”, a spus el, adăugând că Slovacia s-a confruntat deja cu atacuri cibernetice asupra instituțiilor guvernamentale. Susținerea Slovaciei pentru Ucraina „este o chestiune de principii”, a mai spus Gerhardt.
Citește continuarea AICI
Rusia şi Ucraina au schimbat peste 200 de prizonieri de război
ACTUALIZARE 19:05 Rusia şi Ucraina au efectuat luni un nou schimb de prizonieri de război, 106 militari ruşi fiind eliberaţi în schimbul a 100 de militari ucraineni, potrivit anunţurilor făcute de cele două părţi, relatează agenţiile Reuters şi EFE.
Printre ucrainenii eliberaţi se numără şi soldaţi care au luptat la oţelăria Azovstal din Mariupol, capturată de trupele ruse în luna mai anul trecut după un lung asediu, a anunţat pe Telegram consilierul prezidenţial ucrainean Andrei Iermak. Unii dintre militarii ucraineni eliberaţi sunt răniţi sau bolnavi, a mai precizat oficialul ucrainean, care a descris acest schimb de prizonieri cu Rusia drept „dificil”.
Ministerul rus al Apărării a anunţat în acest timp că 106 soldaţi ruşi luaţi prizonieri în Ucraina şi care „erau în pericol să moară în captivitate” au fost eliberaţi în urma unui „proces de negociere”. Ultimul schimb de prizonieri de război între Rusia şi Ucraina a avut loc pe 7 martie, când au fost eliberaţi 130 de militari ucraineni şi 90 de militari ruşi.
De la începutul războiului declanşat de Rusia în Ucraina pe 24 februarie 2022, cele două ţări au efectuat mai multe schimburi de prizonieri. Până în prezent au fost astfel eliberaţi peste 2.000 de militari ucraineni, potrivit Kievului.
Lider prorus din Donețk: trupele ruse controlează peste 75% din Bahmut
ACTUALIZARE 19:00 Bahmut nu este complet „eliberat”, trupele ruse controlând peste 75% din oraş, pe care ruşii îl numesc Artiomovsk, a declarat luni Denis Puşilin, liderul interimar al regiunii Doneţk numit de Moscova, potrivit EFE.
„Pot spune cu absolută certitudine că unităţile noastre controlează mai mult de 75% din oraş”, a declarat Puşilin la televiziunea de stat rusă, adăugând că au loc în continuare lupte intense în partea de vest a oraşului.
În acelaşi timp, trupele ruse avansează pe frontul de la Avdiivka, a adăugat el. „În zona localităţii Avdiivka şi în împrejurimile sale, unităţile noastre înregistrează progrese importante. Asta se face cu un preţ foarte mare”, a declarat el. Puşilin a adăugat că scopul soldaţilor ruşi este de a îndepărta forţele ucrainene la o distanţă suficientă pentru a asigura securitatea regiunii Doneţk şi a preveni atacurile dinspre Avdiivka.
Liderul prorus al regiunii Doneţk a relatat într-o înregistrare video despre vizita sa la Bahmut şi a promis că autorităţile ruse vor reconstrui oraşul devastat, aşa cum o fac la Mariupol, oraş-port la Marea Azov, cucerit de forţele ruse în luna mai anul trecut, după mai multe săptămâni de asediu şi bombardamente.
Separat, grupul paramilitar privat Wagner a publicat o scrisoare deschisă prin care încearcă să atragă în rândurile sale voluntari cu vârste cuprinse între 21 şi 60 de ani, pentru a fi trimişi în zona de război din Ucraina, promiţându-le retribuţii mai mari decât în armata rusă, transmite dpa.
Serviciul militar satisfăcut nu este o condiţie prealabilă, se precizează în textul difuzat pe reţele de social media. Şeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a confirmat luni că scrisoarea de la „serviciul său de recrutare”, care conţine şi numere de telefon, este autentică.
Celor care se vor înscrie li se promite o retribuţie lunară de 240.000 de ruble (2.939 dolari), precum şi diferite bonusuri. Retribuţia în cadrul grupului de mercenari Wagner este semnificativ mai mare decât solda de 195.000 de ruble oferită de Ministerul rus al Apărării, unde posturile la nivel de comandă sunt retribuite cu până la 243.000 de ruble lunar.
Grupul Wagner a pierdut recent mulţi combatanţi în luptele de la Bahmut, în estul Ucrainei, şi, prin urmare, are nevoie urgentă de oameni. Prigojin a declarat recent că va înfiinţa centre de recrutare în toată ţara.
PentagonLeaks: Apărătorii Bahmutului au moralul scăzut. Un drum spre oraș a rămas singurul „pai” prin care mai „respiră” ucrainenii
ACTUALIZARE 14:10 Documentele secrete scurse de la Pentagon descriu situația dramatică a apărătorilor ucraineni ai Bahmutului, oraș care la 25 februarie era aproape „complet încercuit” de către trupele rusești. Scurgerile de informații fac inclusiv referire la „moralul scăzut” al forțelor ucrainene din regiune, informează New York Times.
Armata ucraineană a fost pe punctul de a suferi o înfrângere la Bahmut, cea mai lungă și sângeroasă bătălie a războiului din Ucraina, conform unei evaluări secrete a Pentagonului realizate la sfârșitul lunii februarie a acestui an.
Raportul armatei americane arată că ucrainenii mai dețineau - în acel moment - controlul asupra unui singur drum de acces către Bahmut, descris de generalul Oleksandr Sîrski, șeful forțelor terestre ucrainene, drept „ultimul pai” prin care apărătorii orașului mai „respirau”.
Documentele scurse de la Pentagon menționează eforturile armatei ruse de a încercui Bahmutul, prin două atacuri pe flancuri, desfășurate prin câmpiile și satele situate la nord-vest și sud-vest de oraș, în încercarea de a prinde trupele ucrainene din oraș în încercuire și a le tăia toate căile de acces/aprovizionare.
Citește continuarea AICI
Liderul separatiștilor din regiunea ucraineană Donețk s-a deplasat la Bahmut
ACTUALIZARE 14:00 Şeful regimului de ocupaţie rus în regiunea ucraineană Doneţk, Denis Puşilin, s-a deplasat în centrul oraşului Bahmut, de luni de zile epicentrul luptelor din Ucraina şi unde ruşii par să avanseze, potrivit unei înregistrări video postate luni, informează AFP.
În aceste imagini postate de Puşilin pe Telegram el poate fi văzut în ţinută de luptă, într-o piaţă acoperită de dărâmături şi care pare a fi Piaţa Libertăţii, în centrul oraşului Bahmut.
"Iată Artiomovsk al nostru (numele rus al oraşului Bahmut) pe cale să fie eliberat de către (grupul paramilitar rus) Wagner. Inamicul nu cruţă oraşul şi nici pe ai săi, împingându-i într-o maşină de tocat carne", afirmă Puşilin în această scurtă înregistrare video nedatată.
În ultimele zile, forţele ucrainene par să fi pierdut teren în centrul oraşului Bahmut, unde s-au deplasat recent mai mulţi corespondenţi de război ruşi, ale căror reportaje arată un oraş devastat.
Oraş cu circa 70.000 de locuitori înainte de conflict, Bahmut este de mai multe luni scena unor lupte teribile. Din cauza duratei bătăliei şi a pierderilor suferite de ambele tabere, oraşul a devenit simbolul luptei între ruşi şi ucraineni pentru control asupra regiunii industriale Donbas, notează Agerpres.
Trupele ruse au avansat în ultimele luni la nord şi la sud de Bahmut, tăind mai multe drumuri de aprovizionare ucrainene şi cucerind partea sa de est. În ultimele zile, ele par să avanseze în centru, alimentând din nou speculaţiile în ceea ce priveşte o viitoare retragere ucraineană.
Lukașenko vrea garanţii că Rusia îi va apăra teritoriul în cazul unui atac extern
ACTUALIZARE 13:25 Belarusul are nevoie de garanţii că Rusia îl va apăra "ca pe propriul teritoriu" în eventualitatea unui atac extern, a declarat luni preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, care l-a primit la Minsk pe ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu.
Belarusul, principalul aliat al Rusiei în campania militară contra Ucrainei, găzduieşte o grupare a armatei ruse alcătuită din circa 9.000 de soldaţi, 170 de tancuri, 200 de blindate şi aproximativ 100 de piese de artilerie, informează Agerpres.
Totuşi, Kievul estimează că este puţin probabil la ora actuală ca Rusia să folosească din nou Belarusul drept platformă de lansare a unei ofensive, la fel cum s-a întâmplat la începutul invaziei declanşate în februarie 2022, când trupele ruse trimise în Belarus sub pretextul efectuării de exerciţii militare au atacat partea de nord a Ucrainei.
Rusia va întări apărarea antiaeriană la granița cu Finlanda ca răspuns la intrarea acestei țări în NATO
ACTUALIZARE 12:30 Rusia își va întări apărarea antiaeriană la granița de nord-vest ca răspuns la intrarea Finlandei în NATO a anunțat generalul rus Andrei Demin, scrie The Guardian.
"În aceste condiții, forțele apărării antiaeriane lucrează să protejeze granița de stat din nord-vestul țării în concordanță cu nivelul ridicat al amenințării", a declarat Demin.
Acesta a adăugat că alte reforme "vor fi cu siguranță planificate și implementate".
Granința Rusiei cu Finlanda, țară care a intrat în NATO săptămâna trecută ca urmare a invaziei ordonate de Putin în Ucraina, este de 1.300 de kilometri.
Şeful Wagner susţine că Ucraina a convocat peste 200.000 de militari pentru contraofensiva sa
ACTUALIZARE 11:20 Şeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat duminica aceasta că Ucraina a convocat peste 200.000 de militari pentru contraofensiva sa iminentă asupra forţelor ruse.
"Au strâns circa 200.000 de oameni. Ba chiar aproape 400.000, după alte calcule", a declarat șeful grupării de mercenari într-o discuţie cu membrii grupului Ciber Frente Z, potrivit Agerpres. "Duşmanul este serios şi s-a pregătit mulţi ani pentru ceea ce se întâmplă acum", a adăugat el.
Prigojin a apreciat că ucrainenii nu au început încă contraofensiva pentru că autorităţile de la Kiev aşteaptă să se usuce pământul şi să le ajungă armamentul occidental.
"Wagner nu poate câştiga războiul de unul singur. Trebuie să ne unim eforturile", a afirmat Prigojin.
Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, Oleksii Dmîtraşkivskii, a declarat duminică noapte la emisiunea de ştiri a televiziunii naţionale că Rusia pierde circa două companii pe zi în încercările sale de a cuceri oraşul Avdiivka, pe frontul de est al Ucrainei.
"Suferă pierderi colosale. În fiecare zi, duşmanul pierde în jur de două companii, dar o ia mereu de la capăt", a declarat oficialul ucrainean, care a explicat totodată că "luptele de poziţionare în zona Marinka şi Avdiivka vor continua" fără mari schimbări.
Forţele ruse - a afirmat Dmîtraşkivskii - obţin uneori rezultate, "dar toate poziţiile noastre cucerite de duşman sunt recapturate şi recuperate" de armata ucraineană.
Dmîtraşkivskii a mai informat că, potrivit unor declaraţii făcute de prizonieri de război ruşi capturaţi de ucraineni, comandanţii armatei ruse trimit la luptă soldaţi "fără nicio pregătire".
"Pur şi simplu îi trezesc în plină noapte, sub focul mitralierelor, şi îi trimit să atace poziţii", a afirmat el.
Civili ucraineni sechestrați în regiunile ocupate de ruși
Administraţia militară din provincia Lugansk a denunţat luni raziile şi sechestrările de civili efectuate de autorităţile impuse de Moscova în această provincie din estul Ucrainei, provincie ocupată în mare măsură de Rusia.
"Cazurile de sechestrări violente ale populaţiei civile de către invadatorii ruşi nu încetează", informează într-un comunicat publicat pe contul său de Telegram administraţia militară din zonă. "Mai concret, în (municipiul) Satrobilsk, fac razii în casele cetăţenilor suspectaţi că sprijină Ucraina şi îi duc pe oameni într-un loc necunoscut de unde nu se mai întorc", se menţionează în comunicat, care denunţă şi alte abuzuri comise de forţele de ocupaţie.
În localitatea Cimîrivka, invadatorii au jefuit recent o grădiniţă, iar în apropierea Popasna, au furat pietre funerare din cimitir pentru a modifica inscripţiile şi a le reutiliza pentru mormintele soldaţilor ruşi.
"Acest lucru se întâmplă pentru că este de trei ori mai ieftin să facă asta, decât să comande un monument nou", mai menţionează nota administraţiei militare din Lugansk.
Rușii aplică tactica "pământului pârjolit" la Bahmut
Oleksandr Sîrskîi, comandantul forțelor terestre ucrainene, spune că mercenarii grupului Wagner au început să aplice tactica "pământului pârjolit" în Bahmut.
"Dușmanul a trecut la tactica pământului pârjolit folosită în Siria. Distruge clădiri și poziții cu atacuri aeriene și focuri de artilerie. Situația este dificilă, dar sub control", a declarat acesta, potrivit Sky News.
Oleksandr Sîrskîi a adăugat că forțele rusești parașutează unități pentru a-și întări forțele de atac, deoarece mercenarii Wagner sunt acum "epuizați".
Bonusuri pentru rușii care distrug tancuri NATO
Soldaților ruși li s-au promis prime în cazul în care reușesc să distrugă tancuri furnizate de NATO trupelor ucrainene, arată documentele secrete americane scurse pe rețelele de socializare.
Primele, scrie New York Times, care a văzut documentele, fac parte dintr-o "tranșă mai mare de inițiative menite să ridice moralul soldaților ruși care se chinuie să ocupe teritorii în estul Ucrainei".
"Imaginile video cu tancurile distruse ar urma să fie distribuite masiv pentru a reduce încrederea Ucrainei și a Occidentului", se mai arată în documente.
Zelenski speră că la Paștele de anul viitor să fie pace în Ucraina
ACTUALIZARE 11:13 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat speranţa că la Paştele de anul viitor va fi pace în Ucraina, el transmiţând un mesaj către conaţionalii săi care duminică au celebrat Floriile ortodoxe şi Paştele catolic pentru a doua oară de la începerea invaziei ruse, transmite DPA.
''Sper ca Duminica Floriilor de anul viitor să fie sărbătorită în pace şi libertate de întregul nostru popor! Fie ca cele mai sincere rugăciuni pentru pacea tuturor celor care astăzi celebrează Paştele să fie auzite!'', a spus Zelenski în mesajul său. În Ucraina, tot mai mulţi creştini sărbătoresc Paştele potrivit calendarului gregorian şi nu celui folosit de Biserica Ortodoxă Rusă, notează Agerpres.
Citește continuarea AICI
Cine a scurs documentele secrete ale Pentagonului. Ce teorii iau în calcul americanii
ACTUALIZARE 11:10 Documente militare şi de informaţii cu caracter strict secret apărute online, cu detalii ce variază de la apărarea antiaeriană a Ucrainei la agenţia de spionaj Mossad din Israel, i-au determinat oficialii americani să se străduiască să identifice sursa scurgerii de informaţii, unii experţi occidentali în securitate şi oficiali americani spunând că suspectează că ar putea fi cineva din SUA, relatează Reuters. Separat, jurnaliștii de la BBC News explică faptul că aceasta este cea mai mare scurgere de informații secrete americane despre războiul din Ucraina de la începutul invaziei ruse.
Oficialii spun că amploarea subiectelor abordate în documente, care se referă la războiul din Ucraina, China, Orientul Mijlociu şi Africa, sugerează că acestea au fost scurse de un american, şi nu de un aliat.
„Acum se pune accentul pe faptul că este vorba de o scurgere de informaţii din partea SUA, deoarece multe dintre documente au ajuns doar în mâinile americanilor", a declarat Michael Mulroy, fost oficial de rang înalt al Pentagonului, într-un interviu acordat Reuters.
Citește continuarea AICI
Rusia ar putea majora taxele la exporturile de grâu
ACTUALIZARE 11:00 Autorităţile ruse analizează posibilitatea majorării preţului de referinţă folosit la calcularea taxei pentru exporturile de grâu până la 17.000 de ruble (212,23 dolari) pe tonă, de la nivelul actual de 15.000 de ruble pe tonă, informează cotidianul financiar Vedomosti, citând două surse din interiorul unor companii care se ocupă cu exporturile de cereale.
O decizie în acest sens ar putea fi luată înainte de următorul sezon agricol, care va începe la 1 iulie 2023.
Apărarea antiaeriană a Ucrainei ar putea rămâne în curând fără rachete, arată unele dintre documentele scurse de la Pentagon
Apărarea antiaeriană a Ucrainei ar putea rămâne în curând fără rachete, arată unele dintre documentele scurse de la Pentagon, potrivit The Guardian. Un astfel de document, datat 23 februarie 2023 și marcat "Secret", precizează că sistemele de apărare antiaeriană S-300 ale ucrainenilor ar putea rămâne fără rachete până la 2 mai, în ritmul în care sunt folosite.
De asemenea, sistemul defensiv aerian Buk, utilizat de ucraineni, ar putea rămâne fără muniție la jumătatea lunii aprilie, a scris New York Times, iar sistemele de apărare antiaeriană care protejează soldații pe front ar putea fi "reduse complet" până pe 23 mai.
Astfel, avioanele de vânătoare și bombardierele rusești ar putea avea mai multe oportunități de atac ceea ce va fi o provocare majoră pentru Kiev, au spus surse militare pentru New York Times.
Autenticitatea documentelor nu a fost verificată. Într-o luare de poziție, duminică, Pentagonul a spus că cercetează validitatea documentelor scurse care "par să conțină informații sensibile și materiale strict sectete".
Colonelul Iuri Ignat, purtător de cuvânt al Forţelor aeriene ucrainene, nu a comentat documentele scurse, dar a confirmat, într-un interviu pentru Wall Street Journal că Ucraina are dificultăți serioase în a găsit muniție de concepție sovietică pentru sistemele sale S-300 și Buk.
"Dacă pierde bătălia aeriană, consecințele pentru Ucraina vor fi foarte serioase. Nu este timpul să procrastinăm", a spus acesta, îndemnând țările NATO să sporească sprijinul militar.
Ucraina își schimbă planurile de război după scurgerea documentelor
Ucraina și-a schimbat o parte din planurile militare după scurgerea de documente de la Pentagon, a declarat o sursă apropiată de președintele Volodimir Zelenski pentru CNN.
Acest lucru s-a întâmplat chiar dacă Kievul susține în continuare că documentele scurse "nu au nimic de-a face cu planurile reale ale Ucrainei", potrivit consilierului prezidențial Mihailo Podolyak
78 de atacuri aeriene în Herson în ultimele 24 de ore
Rusia a lansat 78 de atacuri aeriene în provincia Herson, în ultimele 24 de ore, a declarat guvernatorul Oleksandr Prokudin, luni dimineață, potrivit Kiev Independent.
17 obuze au lovit capitala provinciei, în zone rezidențiale, însă nu au fost victime în rândul populației civile.
Potrivit guvernatorului, 90 de oameni au fost evacuați din zonele eliberate, duminică.
Orașul Herson și regiunile adiacente sunt frecvent bombardate de forțele rusești, de când au fost eliberate de trupele ucrainene, în noiembrie 2022.
Armata ucraineană a lansat șase atacuri în zonele unde sunt concentrate personal și echipament rusesc și a respins 58 de atacuri în estul Ucrainei, a informat luni dimineață Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene.
Potrivit informării, ucrainenii au doborât șase drone rusești.
Editor : D.R.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News