Video Turcia se află pe marginea prăpastiei. Lira riscă să se deprecieze și mai mult
Turcia se află în situația de a apăra lira cu visteria goală. Banca Centrală avea în luna noiembrie rezerve nete în valoare de 25 de miliarde de dolari, în scădere de la 28 de miliarde în octombrie. Dar această sumă include şi operaţiunile swap de 48 de miliarde de dolari între băncile locale. Excluzând aceste operaţiuni, rezervele Băncii Centrale au fost în teritoriu pe negativ, potrivit unei analize Reuters.
Ambasadorul Turciei critică România pentru lipsa autostrăzilor
Cât ne costă vacanțele în străinătate. Destinațiile cu cea mai ieftină mâncare
Un tânăr a înjunghiat cel puțin 5 oameni la o moschee din Turcia. A filmat atacul și a postat imaginile pe X
Incendii devastatoare în Turcia și Grecia
Un avion Boeing a aterizat forțat fără roțile din față pe aeroportul din Istanbul
Stare de asediu în Istanbul, unde sunt proteste violente
O telecabină s-a prăbușit în Turcia
De ce este Orientul Mijlociu un punct fierbinte pe harta lumii
Aterizare pe autostradă
Banca Centrală a Turciei a vândut 128 de miliarde de dolari pentru a stabiliza lira în 2019 și 2020 și, în plus, a fost nevoită să majoreze și dobânzile. Rezervele nete au ajuns la 28 de miliarde de dolari în august 2020, iar după alte cinci luni au scăzut la 11 miliarde, cel mai redus nivel din 2003, mai arată Reuters.
Erdogan face presiuni
Banca Națională a Turciei a fost nevoită să vândă din rezervele valutare după ce politica ultra-relaxată a președintelui Tayyip Erdogan a dus la deprecierea monedei. Doar în acest an, lira a pierdut 40 la sută din valoare în fața dolarului american. Asta, după ce președintele turc a forțat Banca Centrală să reducă dobânda-cheie, deși Turcia se confruntă cu o inflație cronică, de aproape 20 la sută.
Viziunea șefului statului, contestată de economiști, este că dobânzile mici vor ajuta creșterea economiei și vor încuraja investițiile, producția, exporturile și ocuparea forței de muncă. Pe cale de consecință, asta va ajuta la reducerea costurilor și a prețurilor. Este însă o viziune eronată, total contrară teoriei economice și instrumentelor de intervenție dovedite experimental, spun analiștii.
Astfel, Banca Centrală a Turciei, care se confruntă cu o interferență crescândă din partea președintelui, a redus dobânda cheie cu patru puncte procentuale de la începutul lunii septembrie, până la 15 la sută. Economiștii spun că susţinerea lirei de către Banca Centrală ar putea încetini intrarea Turciei în hiperinflaţie. Însă, în condițiile în care rezervele sunt din ce în ce mai mici, cu atât și crește posibilitatea ca lira să se deprecize și mai mult.
Un cerc vicios
În aceste condiții, Turcia pare să fi intrat într-un cerc vicios, din care poate ieși doar prin majorarea dobânzilor. Economiștii Societe Generale spun că instituția ar trebui să majoreze dobânzile chiar din această lună, iar până la sfârșitul primului treimestru din 2022 acest indicator ar trebui să ajungă la 19 la sută.
Dar toți oficialii care erau favorabili unei reveniri la o politică monetară ortodoxă au fost înlăturați. De la jumătatea anului 2019, Erdogan a concediat trei guvernatori ai Băncii Centrale și a demis alți trei oficiali de la vârful instituției, în octombrie. Ultimul de pe listă este chiar ministrul de Finanțe, care a anunțat miercuri că își dă demisia. El era văzut ca un susținător al unor politici mai restrictive și era concentrat pe reducerea inflației. În acest post a fost numit adjunctul său, care este, la fel ca Erdogan, un suporter al dobânzilor reduse.
Economiștii spun că ultimele decizii de la Ankara nu sunt văzute cu ochi buni de către piață, ceea ce ar putea duce la noi episoade de depreciere a lirei.
Editor : Luana Pavaluca
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News