Statele baltice vor cere la summitul NATO un prag minim al bugetelor pentru apărare de 2,5%
Miniştrii Apărării din statele baltice (Lituania, Letonia şi Estonia) au anunţat, miercuri, că la summitul NATO din iulie le vor cere aliaţilor creşterea la cel puţin 2,5% din PIB a bugetelor apărării statelor membre, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.
Statele NATO şi-au asumat în cadrul Alianţei angajamentul de a aloca fiecare apărării un buget de minim 2% din PIB, dar numai 11 din cele 32 de ţări membre au atins anul trecut această ţintă.
Deşi nici măcar acest procent de 2% nu este îndeplinit de majoritatea ţărilor membre, statele baltice foste republici sovietice şi care se tem de Rusia consideră că pragul minim al bugetelor apărării ţărilor NATO ar trebui crescut cel puţin cu 0,5%.
În ce priveşte propriile bugete ale apărării, Lituania, Letonia şi Estonia s-au angajat să aloce chiar aproximativ 3% din PIB. Şi alţi aliaţi „sunt bineveniţi să se alăture clubului de 3%”, a declarat miercuri ministrul eston al apărării, Hannu Pevkur, care s-a întâlnit în oraşul lituanian Palanga cu omologii săi lituanian şi leton.
Vorbind la o conferinţă de presă după reuniune, ministrul lituanian Laurynas Kasciunas a spus că pentru ţările baltice o temă importantă la summitul NATO va fi implementarea planurilor de apărare a acestor ţări elaborate după ultimul summit al Alianţei.
„Apărarea prin negare este esenţială”, a indicat ministrul lituanian, concept care, a explicat el, presupune existenţa unor trupe, echipamente şi alte măsuri suficiente pentru a împiedica inamicul (rus) să pătrundă şi să ocupe vreun teritoriu al celor trei state baltice.
În acest sens, Lituania va anunţa detaliile care privesc partea sa din „linia baltică de apărare comună” contra Rusiei convenită de cele trei ţări la începutul anului. Lituania are astfel în vedere construirea unor fortificaţii fixe, dar şi a unor aşa-numite „parcuri de contra-mobilitate”, unde trupe şi echipamente, inclusiv mine antitanc şi antipersonal, vor putea fi concentrate rapid în zonele ameninţate.
La rândul său, ministrul eston Hannu Pevkur a spus că ţara sa deja lucrează la primele poziţii defensive la graniţa cu Rusia, în timp ce ministrul leton Andris Spruds a menţionat că cele trei state baltice vor amenaja infrastructuri care să permită fiecăreia găzduirea unei brigăzi NATO complete.
Editor : C.L.B.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News