Live Text UE va trimite Ucrainei generatoare și transformatoare pentru energie și căldură în spitale. 6 milioane de locuințe nu au curent
Rușii au atacat cu rachete periferia orașului Zaporojie și au bombardat un spital. Unitatea sanitară a fost avariată, dar nu au fost persoane rănite. Atacul vine în contextul în care ucrainenii lucrează vineri pentru a repara infrastructura energetică deteriorată de loviturile masive rusești și pentru a reaproviziona milioane de ucraineni rămași fără căldură și lumină, pe măsură ce se apropie iarna. Sistemul energetic al Ucrainei este pe punctul de a se prăbuși și milioane de oameni au suferit întreruperi de urgență în ultimele săptămâni. Președintele Volodimir Zelenski a spus că noua strategie a Moscovei de a cufunda Ucraina în întuneric nu va slăbi hotărârea țării sale. Într-un interviu pentru BBC, soția lui, Olena Zelenska, a transmis că fără victorie nu poate fi pace și că Ucraina va lupta pentru eliberarea celor care sunt acum în teritoriile ocupate.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI
ACTUALIZARE 23:50 Peste şase milioane de locuinţe erau afectate de întreruperile de curent în Ucraina vineri, la două zile după lovituri masive ale Rusiei împotriva acestei ţări, a afirmat preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, citat de AFP.
„Vineri seara, întreruperile de curent continuă în majoritatea regiunilor şi la Kiev. Peste şase milioane de gospodării în total”, faţă de aproape 12 milioane de miercuri, ziua în care au avut loc bombardamentele masive, a spus Volodimir Zelenski în mesajul său zilnic, conform Agerpres.
Kievul - cu aproximativ 600.000 de locuinţe fără electricitate vineri seara - şi regiunea sa, precum şi provinciile Odesa (sud), Lvov, Viniţia (vest) şi Dnipro (centru-est), sunt cele mai afectate întreruperi, a adăugat el, făcând apel la ucraineni să economisească energia electrică în zonele în care curentul a fost restabilit.
Strategia Moscovei de a bombarda instalaţiile energetice ucrainene, urmată din octombrie pe fondul eşecurilor militare, reprezintă o „crimă de război” pentru aliaţii occidentali ai Ucrainei şi considerată „crimă împotriva umanităţii” de către preşedintele Zelenski care în cursul zilei a vizitat Vîşhorod, un oraş la circa 20 de kilometri nord de Kiev, unde loviturile au făcut şase morţi şi zeci de răniţi miercuri.
Von der Leyen: UE va trimite Ucrainei generatoare și transformatoare pentru energie și căldură în spitale
ACTUALIZARE 21:20 UE va intensifica eforturile de a acorda Ucrainei sprijinul de restabilire și menținere a furnizării cu energie și căldură, spune președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după o discuție telefonică cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Într-un comunicat de presă, ea spune că UE pregătește livrarea „cât de curând posibil” de mari donații pentru Ucraina din partea statelor membre UE și din rezervele Comisiei.
Von der Leyen a transmis că UE va furniza 200 de transformatoare de dimensiuni medii și un mare autotransformator din Lituania, un autotransformator de dimensiune medie din Letonia și 40 de generatoare grele din rezerva UE aflată în România.
Fiecare dintre aceste generatoare „poate oferi energie neîntreruptă pentru un spital de dimensiuni mici sau medii”, spune aceasta.
Șefa executivului european a adăugat că, în discuția cu Zelenski, a exprimat „deplina solidaritate” a UE cu poporul ucrainean în fața „bombamentelor intenționate și barbare” asupra infrastructurii civile din țară
Rusia include compania Meta, care deţine Facebook şi Instagram, în registrul organizaţiilor extremiste
ACTUALIZARE 16:37 Ministerul rus al Justiţiei a inclus vineri Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram şi WhatsApp, în registrul organizaţiilor extremiste, motivând că aceasta permite îndemnurile la violenţă împotriva ruşilor, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.
Compania Meta fusese deja declarată pe 21 martie organizaţie teroristă de un tribunal rus, iar pe 11 octombrie serviciul federal rus de monitorizare financiară a inclus-o în propria listă cu organizaţii care au legături cu terorismul şi extremismul. Acest lucru permite băncilor ruse să îngheţe fondurile companiei.
Cele două decizii nu privesc şi serviciul WhatsApp, întrucât acesta nu are funcţii de difuzare publică a informaţiei.
Germania discută cu aliaţii din NATO despre trimiterea de rachete Patriot în Ucraina. Stoltenberg a dat de înțeles că nu se opune
ACTUALIZARE 16:15 Germania a anunțat vineri că discută cu aliaţii din NATO propunerea Poloniei ca sistemele de apărare antiaeriană Patriot ale armatei germane să fie trimise în Ucraina. Secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, sugerase anterior că NATO nu s-ar opune unei astfel de măsuri.
„Discutăm cu aliaţii noştri despre cum să gestionăm (...) sugestia Poloniei”, le-a declarat un purtător de cuvânt al guvernului german reporterilor la Berlin, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
Guvernul german a oferit Varşoviei sistemul Patriot pentru a contribui la securizarea spaţiului aerian polonez după ce o rachetă a lovit teritoriul polonez săptămâna trecută, omorând două persoane. Ministrul apărării al Poloniei, Mariusz Blaszczak, a cerut însă ulterior Germaniei să trimită aceste unităţi de rachete Ucrainei.
Putin le-a dat mamelor soldaților ruși morți în Ucraina fursecuri și ceai: „Vă împărtășesc durerea”
ACTUALIZARE 15:56 Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat vineri, în cursul unei întâlniri cu mame ale soldaţilor trimişi să lupte în Ucraina, că „împărtăşeşte durerea” celor care şi-au pierdut fiii şi le invită să nu creadă „minciunile” care circulă despre „operaţiunea militară specială”, potrivit AFP şi Reuters, scrie Agerpres.
Stând cu un grup de mame în jurul unei mese cu ceai, prăjituri şi boluri cu fructe de pădure proaspete, Putin a spus că Kremlinul împărtăşeşte durerea celor care şi-au pierdut fiii.
„Vreau ca voi să ştiţi că eu, personal, şi întreaga conducere a ţării împărtăşim această durere. Ştim că nimic nu poate înlocui pierderea unui fiu”, a declarat Putin, cu o mină gravă, dregându-şi frecvent vocea. „Viaţa este mai complicată decât ceea ce se vede la televizor sau pe internet, există multe minciuni”, a adăugat preşedintele rus, în timp ce rudele militarilor denunţă pe reţelele de socializare condiţiile în care unii dintre aceştia sunt trimişi la luptă.
ONU consideră "autentică" filmarea în care 12 soldați ruși sunt executați. Totuși, cere o investigație criminalistică
ACTUALIZARE 15:50 În imagini se observă 12 soldați ruși care se predau ucrainenilor, însă filmarea se întrerupe imediat după ce un militar rus deschide focul. ''Este foarte probabil ca (imaginile) să fie autentice. Circumstanţele reale ale secvenţei complete a evenimentelor trebuie să fie investigate într-o manieră cât mai extinsă posibil'', a declarat, vineri, comisarul Volker Turk, responsabil ONU, relatează agenţia EFE.
Analize preliminare asupra imaginilor video au fost efectuate de specialişti ai Biroului ONU pentru Drepturile Omului. Concluzia acestora este că imaginile care arată o aparentă execuţie a unor soldaţi ruşi care s-au predat trupelor ucrainene nu sunt trucate.
Rusia a acuzat la vremea respectivă armata ucraineană de execuţia sumară a 12 soldaţi, după apariția unei înregistrări video care a circulat în social media ruse și în care se vede cum aceştia se predau în faţa trupelor ucrainene în satul Makiivka, Lugansk. Filmarea se întrerupe brusc când apare un alt militar rus și deschide focul asupra ucrainenilor. Filmarea continuă, apoi, cu câteva secunde după execuție în care se văd soldații ruși prăbușiți la pământ. „Uciderea deliberată şi metodică a peste zece soldaţi ruşi imobilizaţi de către soldaţi ucraineni degeneraţi, cu gloanţe trase direct în cap”, a scris la vremea respectivă Ministerul rus al Apărării.
România, Letonia, Lituania și Polonia, declarație împotriva încercărilor Rusiei de a „rescrie istoria” și de sprijin pentru Ucraina
ACTUALIZARE 15:38 Preşedinţii României, Klaus Iohannis, al Lituaniei, Gitanas Nauseda, al Letoniei, Egils Levits şi al Poloniei, Andrzej Duda, au adoptat vineri o declaraţie comună privind securitatea regională şi integrarea europeană, în care confirmă continuarea eforturilor de sprijinire a Ucrainei, dar și „nevoia comună de a contracara politica de revizionism a Rusiei și încercările de a rescrie istoria”.
Cei patru șefi de stat au participat la summitul dedicat întăririi Flancului Estic al NATO, susţinerii Ucrainei şi Republicii Moldova, care a avut loc la la Kaunas, în Lituania.
„Subliniind nevoia comună de a contracara politica de revizionism a Rusiei și încercările de a rescrie istoria”, cei patru preşedinţi au convenit „să îşi coordoneze îndeaproape eforturile de întărire a securităţii regionale şi consolidare a capacităţilor de apărare”, potrivit textului declarației comune, transmis de Administrația Prezidențială.
Ungaria se plânge la UE că Ucraina face legi „împotriva companiilor ungare”
ACTUALIZARE 15:25 Șeful diplomației ungare spune că se va plânge la Uniunea Europeană pentru că Ucraina adoptă legislație care „face probleme” companiilor din Ungaria care au activitate și în Rusia, relatează Reuters.
Peter Szijjarto a declarat la o conferință de presă că Ungaria va cere Uniunii Europene să ia măsuri pentru a se asigura că autoritățile ucrainene „nu fac operațiunile companiilor europene imposibile”.
„Aceste companii nu au încălcat nicio regulă, singurul lor «păcat» este că au o prezență și în Rusia”, a spus el.
Polonia vrea să transfere în Ucraina rachetele Patriot primite din Germania. Răspunsul Berlinului
ACTUALIZARE 14:50 Cea mai bună variantă pentru securitatea Poloniei este dislocarea lansatoarelor Patriot pe teritoriul Ucrainei, însă această decizie aparţine aliaţilor, a declarat, vineri, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda. Liderul de la Varșovia a participat la o conferinţă de presă comună cu preşedinții Lituaniei, Gitanas Nauseda, al Letoniei, Egils Levits, şi al României, Klaus Iohannis. Berlinul a transmis însă că sistemele de apărare antiaeriană Patriot trebuie folosite pe teritoriul NATO.
„Din perspectivă militară, cel mai bine, inclusiv pentru securitatea Poloniei, este să avem sistemul de lansatoare Patriot dislocat la distanţă de graniţa Poloniei, pe teritoriul Ucrainei. În acest caz, va asigura cea mai bună securitate posibilă pentru Ucraina şi pentru Polonia. În ceea ce priveşte decizia privind dislocarea rachetelor Patriot, dislocarea întregului sistem, aceasta aparţine Germaniei, depinde de aliaţii noştri din NATO, de partea germană. Această decizie este la latitudinea aliaţilor noştri, cei care au aceste sisteme. Ce pot spune eu, ca preşedinte al Poloniei, este că trebuie să mă asigur că întregul teritoriu al ţării mele este cât se poate de bine protejat. Este datoria mea, ca preşedinte al Poloniei, să apăr, înainte de toate, cetăţenii polonezi şi teritoriul polonez”, a declarat Andrzej Duda, potrivit traducerii oficiale, preluată de Agerpres.
Berlinul a transmis joi că unităţile de apărare antiaeriană Patriot pe care le-a oferit Poloniei sunt destinate utilizării pe teritoriul NATO, respingând astfel solicitarea Varşoviei ca sistemul să fie trimis Ucrainei, relatează Reuters.
Kievul confirmă că a ucis instructori iranieni care îi învățau pe ruși să folosească drone în Crimeea: Nu i-am invitat, îi omorâm
ACTUALIZARE 13:20 Un oficial de rang înalt de la Kiev a confirmat relatările din presa israeliană privind uciderea unui grup de instructori militari iranieni în Peninsula Crimeea, anexată de Rusia. Ei ar fi fost eliminați în urma unor atacuri ale Ucrainei. Oficialul a avertizat că iranienii de pe teritoriul Ucrainei care sprijină invazia Rusiei vor fi și ei vizați, scrie The Guardian.
Zece instructori militari iranieni au fost uciși în Crimeea în urma atacurilor armatei ucrainene, relatau în octombrie publicații din Israel.
Oleksii Danilov, secretar al Consiliului de Securitate al Ucrainei, Oleksii Danilov, a confirmat informația și a precizat că iranienii erau prezenți în Crimeea pentru a ajuta rușii să piloteze dronele Shahed-136 furnizate de guvernul de la Teheran. El nu a spus care este numărul celor uciși.
"Vine un nou val de refugiați ucraineni". Patru țări cer Comisiei Europene ajutoare suplimentare
ACTUALIZARE 12:41 Condițiile severe din Ucraina rămasă fără curent în urma bombardamentelor tot mai intense din ultimele săptămâni, vor declanșa o migrare masivă a ucrainenilor spre țări precum Republica Cehă, Polonia, Ungaria şi Slovacia. Cele patru state, membre ale Grupului de la Vişegrad (V4), au informat Comisia Europeană despre această situație și au cerut ajutoare suplimentare pentru a face față în lunile de iarnă, informează Agerpres.
''Vine un alt val de refugiaţi'', a dat asigurări şeful executivului polonez, Mateusz Morawiecki, într-o conferinţă de presă organizată în oraşul slovac Kosice, imediat după summitul Grupului de la Vişegrad (V4), din care fac parte cele patru ţări central-europene menţionate, dintre care trei au frontieră comună cu Ucraina. ''Cerem Bruxellesului să ia măsuri de prevenţie rapide şi să ajute mult mai mult ţările (care primesc refugiaţi - n.r.), ca urmare a costurilor ridicate ale găzduirii refugiaţilor'', a mai spus Morawiecki.
Vineri are loc reuniunea extraordinară privind migraţia a miniştrilor de interne ai Celor 27 de la Bruxelles, convocată de preşedinţia cehă a Uniunii Europene.
Stoltenberg: "Ce se întâmplă la masa negocierilor depinde de situația de pe câmpul de luptă". Șeful NATO vine luni în România
ACTUALIZARE 12.40 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat vineri, într-o cnferință de presă, că nu va exista o pace "durabilă" dacă Rusia câştigă războiul din Ucraina și a subliniat că negocierile depinde de ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă, motiv pentru care Alianţa va continua să fie alături de Ucraina, scrie The Guardian.
Mesajul este transmis cu trei zile înainte ca șeful NATO să ajungă în România. "NATO va continua să fie alături de Ucraina atâta timp cât va fi nevoie. Nu vom da înapoi", a declarat Jens Stoltenberg într-o conferinţă de presă susţinută înaintea reuniunii miniştrilor de externe din Alianţă care va avea loc săptămâna viitoare la Bucureşti.
El a anunţat că NATO îşi va spori ajutorul "neletal" pentru Ucraina. "Multe războaie se încheie prin negocieri, dar ceea ce se întâmplă la masa negocierilor depinde de ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă", a spus Stoltenberg.
Putin se întâlnește cu mamele soldaților ruși, selectate atent de Kremlin. Cele care se revoltă nu sunt invitate
ACTUALIZARE 11.50 Preşedintele rus Vladimir Putin se va întâlni cu mamele soldaților ruși care luptă pe frontul din Ucraina. Întâlnirea va avea loc vineri, iar prin aceasta, Putin vrea să marcheze Ziua Mamei care se sărbătoreşte în Rusia în ultima duminică din noiembrie.
Femeile sunt alese pe spânceană de Kremlin. Evenimentul a produs indignare printre mamele care critică neîntrerupt războiul lui Putin. Nicio femeie din Consiliul Soțiilor și Mamelor nu a fost invitată. „Vladimir Vladimirovici, ești bărbat?”, îl întreabă președinta organizației, citată Meduza.
"În ajunul Zilei Mamei, care se sărbătoreşte în Rusia în ultima duminică din noiembrie, Vladimir Putin se va întâlni cu mamele soldaţilor care participă la operaţiunea militară specială", arată comunicatul preşedinţiei ruse, care precizează că este vorba atât de rezervişti chemaţi sub arme, cât şi de militari profesionişti.
Tablou dramatic în Kiev. Un copil își încarcă inhalatorul într-o benzinărie, zeci de oameni stau la coadă pentru un bidon cu apă
ACTUALIZARE 11.30 Aproximativ 60% din capitala ucraineană Kiev nu are curent electric vineri dimineaţă în urma atacurilor ruse asupra infrastructurii critice, care au dus la întreruperi de curent pe scară largă, au declarat autorităţile ucrainene, relatează Sky News. Între timp, pe rețelele sociale apar imagini impresionate cu oamenii din Kiev, nevoiți să reziste acestei situații dramatice.
O fetiță a fost surprinsă într-o fotografie în timp ce își încarcă inhalatorul într-o benzinărie din Kiev. Imaginea a fost distribuită pe Twitter de Lesia Vasylenko, deputat în parlamentul Ucrainei. "Fetița aceasta a trebuit să meargă la o benzinărie pentru a-și încărca inhalatorul și a-l menține în funcțiune. Este o imagine la fel de impresionantă ca cea cu operația pe cord pe care medicii au făcut-o unui copil în timpul bombardamentelor. Viața continuă, dar cei mai vulnerabili sunt în cel mai mare pericol", a scris Lesia Vasylenko.
Citește continuarea și vezi galerie foto AICI
O mamă din Ucraina aflată în scaun cu rotile își caută unicul fiu, luat prizonier. "Unde e? M-aș duce până la capătul lumii să aflu"
ACTUALIZARE 10.40 Peste 15.000 de persoane sunt date dispărute de la începutul războiului, a declarat un oficial din cadrul Comisiei Internaționale pentru Persoane Dispărute. Nu se știe câte dintre ele au fost deportate, ținute în detenție în Rusia, sunt în viață sau au murit și sunt îngropate în gropi comune, scrie Sky News.
Publicația relatează povestea Annei Voskoboinik, o femeie ajunsă în scaun cu rotile după ce a rămas fără un picior. Femeia nu știe unde este fiul ei, Oleksii, în vârstă de 38 de ani. Fost soldat, el a fost arestat de forțele ruse la un punct de control din Herson în urmă cu trei luni și nu a fost eliberat. Trupele ruse s-au retras de atunci din oraș. "Unde este acum? Nu știu. M-aș duce până la capătul lumii să aflu. E singurul meu fiu. A fost mereu în apropiere. Acum...", spune femeia cu ochii în lacrimi.
Parlamentul European confirmă decizia UE de a nu accepta pașapoartele emise de Rusia în regiunile ucrainene ocupate
ACTUALIZARE 10.20 Parlamentul European a confirmat, joi, decizia Consiliului Uniunii Europene de a nu accepta paşapoarte şi alte documente de călătorie emise de Rusia în regiunile ocupate ilegal în Ucraina şi Georgia, se arată într-un comunicat al PE.
Cu 531 voturi pentru, şapte voturi împotrivă şi 34 de abţineri, legislativul european a aprobat acordul cu Consiliul UE cu privire la neacceptarea documentelor de călătorie emise de Rusia în regiunile ocupate din Ucraina şi în aşa-numitele teritorii separatiste din Georgia, cu scopul emiterii de vize sau al trecerii frontierelor externe ale UE.
Potrivit acordului, Comisia Europeană ar trebui să se consulte cu statele membre şi să elaboreze o listă a documentelor de călătorie ruseşti, în special paşapoarte, care nu trebuie să fie acceptate. Totuşi, persoanele care fug de conflictul din Ucraina încă pot intra în UE în scopuri umanitare.
VIDEO Putin, după ce a văzut un deepfake cu Olaf Scholz: „Spune adevărul”
ACTUALIZARE 10.10 Preşedintele rus Vladimir Putin a vizionat un discurs simulat (deepfake) al cancelarului german Olaf Scholz, creat cu ajutorul inteligenţei artificiale, la o conferință anuală dedicată acestui domeniu.
La finalul unui scurt videoclip difuzat de agenţia de presă de stat RIA, liderul de la Kremlin pare amuzat de deepfake-ul realizat - un fals avansat, posibil cu ajutorul tehnologiei informatice, scrie Agerpres.
Ministerul Apărării din Marea Britanie: Rezerviștii ruși sunt slab pregătiți și nu au echipamente
ACTUALIZARE 9.50 Ministerul Apărării din Marea Britanie remarcă în actualizarea sa zilnică privind situația de pe frontul din Ucraina, că rezerviștii ruși nu au pregătire de luptă și nici echipament adecvat.
Unii rezerviști au fost trimiși pe front deși au „afecțiuni cronice de sănătate”.
Potrivit ministerului britanic, soldații ruși ar fi suferit pierderi grele în timp ce săpau tranșee în apropierea orașului Svatove din regiunea Lugansk, aflat sub un puternic atac al artileriei ucrainene.
Totodată, rezerviștii ruși au fost uciși în număr mare în atacurile de lângă Bakhmut, în regiunea Donețk.
Apărarea antiaeriană a fost declanșată în Crimeea
ACTUALIZARE 9.30 Sistemul de apărare antiaeriană a fost declanșat în orașul Armiansk din Crimeea, a anunțat agenția de știri TASS, care îl citează pe primarul localității, scrie Sky News.
Şeful administraţiei locale, Vasili Telijenko, a anunţat pe Telegram că explozia care s-a auzit a fost în urma interceptării unei rachete. „Vă rugăm să rămâneţi calmi, sistemul de apărare aeriană funcţionează”, a transmis el. Telijenko a precizat pentru TASS că sistemul de apărare antiaeriană s-a declanşat în apropiere de oraş, după ce anterior în Armiansk se auziseră doar sunete îndepărtate de rafale. „M-am uitat la toate serviciile, am vorbit cu ei, totul este normal, toată lumea este la locul de muncă şi toată lumea lucrează. Există anumite persoane acolo (în Ucraina) care subminează această situaţie. O evacuare din Armyansk nu a avut loc şi nu este planificată”, a precizat Telijenko.
Regiunea din sudul Ucrainei a fost anexată de Rusia în 2014 și rămâne sub controlul Moscovei. Ucraina, înarmată cu mai multe arme cu rază lungă de acțiune, pare să fi efectuat atacuri asupra unor obiective militare din Crimeea în ultimele luni.
În octombrie, nava amiral a Rusiei din Marea Neagră a fost probabil avariată într-un atac cu drone în portul Sevastopol din Crimeea.
Moscova consideră că peninsula este rusească, dar Ucraina a semnalat că dorește să recupereze teritoriul.
Bombardamente la Zaporojie
ACTUALIZARE 9.10 Rusia a atacat cu rachete periferia orașului Zaporojie în noaptea de joi spre vineri, potrivit guvernatorului regional, citat de The Guardian.
Un spital a fost avariat în urma bombardamentului, dar nu au fost victime.
Oleksandr Starukh a scris pe Telegram: Inamicul a atacat din nou periferia Zaporojie. De data aceasta, rachetele au lovit lângă un spital. Din fericire, nu au fost răniți oameni, dar clădirea a fost avariată. Zeci de geamuri au fost sparte.
Ministrul de Externe britanic, în vizită la Kiev, pentru a reafirma sprijinul faţă de Ucraina
ACTUALIZARE 9.00 Ministrul britanic de Externe, James Cleverly, s-a întâlnit la Kiev cu conducerea ucraineană şi a promis sprijinul Regatului Unit atât timp cât este nevoie pentru a învinge Rusia, scrie The Guardian.
Words are not enough.
— James Cleverly🇬🇧 (@JamesCleverly) November 25, 2022
Words won't keep the lights on this winter. Words won't defend against Russian missiles.
The UK isn't just talking about Ukraine, we're providing concrete support for the defence of Ukraine.
Thank you @DmytroKuleba for welcoming me to Kyiv. pic.twitter.com/3LdgnXJKwo
În prima sa vizită în Ucraina de la numirea în funcţie, Cleverly a prezentat un pachet de sprijin care include bani pentru reconstrucţia şcolilor, ambulanţe, pentru victimele violenţei sexuale şi pentru vânzările de cereale pe cele mai sărace pieţe din lume, precum Sudanul şi Yemenul.
Cu Kievul sub bombardament constant, vizita sa, care urmează unei călătorii în capitala Ucrainei a lui Rishi Sunak sâmbătă, s-a desfăşurat cu un nivel ridicat de securitate.
Noua conducere conservatoare este dornică să-l asigure pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, că plecarea lui Boris Johnson nu va duce la scăderea nivelurilor de sprijin moral, militar şi financiar britanic.
„Pe măsură ce se apropie iarna, Rusia continuă să încerce să învingă determinarea ucraineană prin atacurile sale brutale asupra civililor, spitalelor şi infrastructurii energetice. Rusia va eşua (...) Sprijinul nostru va continua atât timp cât este nevoie pentru ca această ţară remarcabilă să se redreseze”, a afirmat oficialul britanic.
El a subliniat că cea mai mare parte a finanţării pentru infrastructură va merge către zonele nou eliberate din sudul Ucrainei, cum ar fi Herson.
ACTUALIZARE 8.45 Un balerin de la Teatrul de Operetă din Kiev a murit în luptele de lângă Bakhmut, a anunțat ministerul ucrainean al apărării.
Vadim Khlupyanets avea 26 de ani.
Vadym Khlupyanets, a ballet dancer of the Kyiv Operetta Theater, died in the battle for freedom and independence of Ukraine.
— Defense of Ukraine (@DefenceU) November 24, 2022
He traded the stage for trenches so that millions of people would never lose their free lives to authoritarianism.
Eternal glory! pic.twitter.com/29lleamnVG
Olena Zelenska, mesaj puternic la nouă luni de război: Nu-i putem trăda pe cei care așteaptă eliberarea. Fără victorie nu poate fi pace
ACTUALIZARE 8.35. Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, a declarat într-un interviu pentru BBC că ucrainenii vor rezista iernii grele care vine, în ciuda frigului și a întreruperilor de curent provocate de atacurile rușilor, și a subliniat că „fără victorie nu poate exista pace”.
La prima întrebare „Ce mai faceți?”, ea a răspuns că, pentru toți ucrainenii, răspunsul este unul singur: „Rezistăm”. Interviul a avut loc într-un moment în care rușii atacau rețeaua energetică a Ucrainei. „Suntem gata să suportăm asta”, a afirmat Olena Zelenska, care a vorbit cu reporterii BBC într-o clădire securizată, ascunsă într-un labirint de clădiri din Kiev.
„Am avut atât de multe provocări teribile, am văzut atât de multe victime, atât de multe distrugeri, încât întreruperile de curent nu sunt cel mai rău lucru care ni s-a întâmplat.”, a spus soția președintelui ucrainean.
Ea a făcut referire la un sondaj recent în care 90% dintre ucraineni au spus că sunt gata să suporte o lipsă de energie electrică timp de doi până la trei ani dacă ar putea vedea perspectiva aderării la Uniunea Europeană. Pare un drum îngrozitor de lung și greu și Olena Zelenska știe asta. „Este ușor să alergi la un maraton când știi câți kilometri sunt. Uneori poate fi foarte dificil”, spune ea.
Citește continuarea AICI
Publicarea unei liste roşii cu bunuri culturale ucrainene
ACTUALIZARE 8.10 Manuscrise din Evul Mediu, icoane străvechi sau produse de artizanat... Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM) a publicat joi o "Listă roşie de urgenţă a bunurilor culturale aflate în pericol" în Ucraina, pentru a lupta împotriva traficului ilicit, "amplificat de invazia rusă", scrie AFP.
Cu această listă, ICOM speră să servească drept referinţă eficientă pentru "identificarea obiectelor culturale jefuite şi furate din Ucraina, pe măsură ce acestea vor începe să circule în săptămânile, lunile şi anii următori", a explicat într-un comunicat.
Iniţativa sa "intervine la momentul potrivit în lupta împotriva traficului ilicit de patrimoniu cultural ucrainean - un fenomen care există de multă vreme în regiune şi care a fost amplificat de invazia rusă", a subliniat această reţea internaţională de profesionişti ai muzeelor care acoperă aproape 140 de ţări.
"Într-adevăr, rapoartele recente despre jefuirea masivă a Muzeului de Artă Oleksii Şovkunenko din Herson de către trupele ruse care se retrăgeau din oraş pe 11 noiembrie demonstrează că această ameninţare este prezentă şi realizată sistematic", a continuat ICOM.
Pe lista sa sunt în special manuscrise datând din secolele XIII-XIX, icoane religioase străvechi, dar şi desene şi picturi moderne, din mişcările naivă, de avangardă şi realism socialist, precum şi obiecte de artizanat, costume şi bijuterii.
Pentru a lupta împotriva traficului ilicit de patrimoniu cultural, ICOM, fondată în 1946, colaborează cu organizaţii internaţionale precum Interpol şi Organizaţia Mondială a Vămilor.
Zelenski: Am îndurat nouă luni de război la scară largă şi Rusia nu a găsit o cale să ne înfrângă. Şi nu o va găsi
ACTUALIZARE 8.00 Zelenski a afirmat, în mesajul video transmis la nouă luni de la începutul războiului, că lucrările pentru restabilirea alimentării cu electricitate, căldură, apă şi comunicaţii continuă.
Mai sunt probleme cu apa în 15 regiuni, cele mai dificile situaţii fiind în regiunile Kiev, Kirovohrad, Dnipropetrovsk, Liov, Poltava şi Harkov. Totodată, în ceea ce priveşte electricitatea, situaţia rămâne dificilă în aproape toate regiunile, în special în capitală şi în 15 regiuni: Viniţia, Dnipropetrovsk, Jitomir, Transcarpatia, Ivano-Frankivsk, Kiev, Kirovohrad, Liov, Nikolaiv, Odesa, Poltava, Ternopil, Harkov, Herson, Hmelniţkîi.
Zelenski a mulţumit Serviciului de Urgenţă şi administraţiilor regionale pentru activarea rapidă a reţelei de Puncte de Neînvins, fiind deschise 4.362 de astfel de puncte. El a îndemnat oamenii să meargă în aceste locuri dacă oraşul în care locuiesc nu are electricitate de mai mult de 12 ore.
Preşedintele Ucrainei a menţionat că partenerii din Uniunea Europeană, Parlamentul European şi o reţea de oraşe au lansat o iniţiativă numită ”Generatorii de Speranţă”, care ”permite să folosim oportunităţile cooperării orizonatale în Europa – cu oraşe, cu companii – şi să asigurăm Ucrainei echipamentele energetice de care are nevoie acum”.
”Indiferent ce plănuiesc teroriştii, trebuie să menţinem comunicaţiile. Rusia nu vrea doar ca ucrainenii să se vadă fără lumină şi căldură… Teroriştii vor să ne izoleze unii de alţii ca să nu ne simţim unii pe alţii. De aceea, aceasta este o chestiune fundamentală. Şi vor fi şi alte decizii legate de acest subiect. Le pregătim”, a detaliat Zelenski.
El a spus că s-a discutat şi despre situaţia de pe linia frontului, arătând că sunt păstrate poziţiile în toate direcţiile, iar în unele se pregăteşte un avans. Totodată, a afirmat Zelenski, se observă că ocupanţii încearcă să desfăşoare forţe suplimentare, iar ucrainenii fac totul pentru a ”reduce” aceste forţe.
Preşedintele ucrainean a adăugat că sunt atacuri foarte dese la Herson şi în împrejurimi. ”Această teroare a început imediat după ce armata rusă a fost obligată să fugă din regiunea Herson. Aceasta este răzbunarea celor care au pierdut. Ei nu ştiu să lupte. Singurul lucru pe care îl mai pot face este să terorizeze. Fie teroare energiei, fie teroarea artileriei sau teroarea rachetelor – la asta s-a redus Rusia sub conducătorii actuali. Doar eliberarea pământului nostru şi garanţii de securitate sigure pentru Ucraina pot proteja poporul nostru de orice escaladare a ruşilor”, a afirmat el.
Editor : G.M.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News