Live Text Război în Ucraina. Zelenski se așteaptă la intensificarea atacurilor rusești. „Nu vom preda sudul nimănui”
Luptele din Ucraina se concentrează în continuare pe Severodonețk. Rușii au ordin să cucerească orașul până miercuri, pentru ca toată regiunea Lugansk să se afle sub controlul Moscovei. Putin ar fi vrut ca acest lucru să se întâmple de la întâi iunie, dar apărătorii din Severodonețk nu au renunțat. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se așteaptă la o intensificare a atacurilor săptămâna aceasta, în condițiile în care Ucraina așteaptă o decizie a UE privind statutul de țară candidată.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Danemarca menține în zbor avioanele de luptă F-16 din cauza amenințării Rusiei
ACTUALIZARE 21.14 Danemarca își va menține flota de avioane de vânătoare F-16 operațională cu trei ani mai mult decât era prevăzut, pe fondul unei amenințări sporite la adresa securității din partea Rusiei, a declarat luni ministrul apărării, Morten Bodskov, citat de Reuters.
Danemarca, țară membră NATO, va cheltui 1,1 miliarde de coroane daneze (156 milioane de dolari) pentru a-și menține în funcțiune avioanele F-16 până în 2027.
Danemarca a convenit în 2016 să cumpere o flotă de avioane de luptă F-35 Lightning de la Lockheed Martin, cu un plan de retragere a avioanelor sale F-16 în 2024.
„Apărarea teritoriului NATO de la est este mai centrală decât în orice alt moment din istoria recentă. Acesta este motivul pentru care extindem capacitatea operațională a avioanelor F-16 în timp ce noile avioane F-35 sunt introduse treptat", a declarat Bodskov, într-un comunicat.
„Agresiunea lui Putin în Ucraina a schimbat Europa și amenințările cu care ne confruntăm”, a mai spus el.
Decizia va permite Danemarcei să își consolideze apărarea națională și să participe la misiuni NATO, cum ar fi poliția aeriană în țările baltice, a precizat Ministerul Apărării.
ONU: Aproape 350 de milioane de persoane se confruntă cu insecuritate alimentară
ACTUALIZARE 21.10 Până la 345 de milioane de persoane se confruntă cu insecuritate alimentară în 82 de ţări, de peste două ori nivelul înregistrat înainte de pandemia de coronavirus şi de războiul din Ucraina, a indicat luni Programul Alimentar Mondial (PAM), scrie Agerpres citând DPA.
Acest număr reprezintă o creştere cu peste 200 de milioane de oameni faţă de perioada dinainte de pandemie, a declarat organismul ONU cu sediul la Roma.
”Există un risc foarte real ca nevoile alimentare şi nutriţionale globale să depăşească în curând capacitatea PAM – sau a oricărei organizaţii – de a răspunde”, a subliniat organizaţia ONU.
Indicând Etiopia, Somalia, Yemen, Sudanul de Sud şi Afganistanul, PAM a menţionat că analizate împreună ”aceste cifre spun un lucru alarmant: lumea se află în mijlocul unei crize alimentare globale, cea mai mare în istoria recentă”. În răspuns, PAM a activat un plan de urgenţă globală pentru a preveni foametea şi moartea.
Agenţia ONU a spus că doreşte să sprijine un număr record de 151,6 milioane de oameni în 2022, faţă de 128 de milioane în 2021, de asemenea un record la acel moment.
Scăderea exporturilor de la marii producători de cereale Rusia şi Ucraina a dus la creşterea preţurilor, în timp ce războiul a perturbat de asemenea producţia agricolă din Ucraina.
PAM a subliniat rolul Rusiei ca mare producător de îngrăşăminte şi furnizor de energie şi a remarcat faptul că anumite ţări producătoare de alimente limitează sau interzic exporturile pentru a stabiliza preţurile pe plan intern.
Biden spune că este „puțin probabil” să viziteze Ucraina în timpul călătoriei sale din Europa
ACTUALIZARE 21.00 Președintele american Joe Biden a declarat luni că este „puțin probabil” să viziteze Ucraina atunci când se va deplasa în Europa, în acest weekend, relatează CNN.
„Depinde”, a spus Biden când a fost întrebat dacă mai plănuiește să viziteze Ucraina, adăugând că nu vrea să „creeze mai multe dificultăți pentru ucraineni”.
Întrebat din nou dacă este de așteptat ca el să călătorească și la Kiev, în timpul deplasării din Germania și Spania pentru summiturile G7 și NATO, Biden a spus: „În această călătorie, probabil că nu”.
Biden nu a vizitat Ucraina de când această țară a fost invadată de Rusia. În schimb, el i-a trimis acolo pe secretarul american de stat Antony Blinken și pe secretarul Apărării, Lloyd Austin, precum și pe prima doamnă a SUA, Jill Biden.
Ungaria se oferă ca rută alternativă pentru exporturile de cereale ale Ucrainei
ACTUALIZARE 18:45 Ungaria şi-a oferit teritoriul ca o rută posibilă pentru exporturile de cereale ale Ucrainei, din cauza perturbării rutelor obişnuite de export via Marea Neagră în contextul invaziei ruseşti, a declarat luni ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, transmite Reuters.
În perioade normale, Ucraina este un mare cultivator de cereale şi oleaginoase, însă exporturile sale au scăzut semnificativ după invazia declanşată de Rusia la 24 februarie. Din cauza blocadei instituite de Rusia asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, autorităţile de la Kiev încearcă să redirecţioneze exporturile de cereale pe calea ferată, rutieră şi fluvială.
Scăderea producţiei şi exporturilor de cereale ale Ucrainei a provocat temeri privind o criză alimentară mondială, care împreună cu sancţiunile occidentale impuse Rusiei, au dus la creşterea explozivă a preţurilor la cereale, ulei de gătit, îngrăşăminte şi energie, scrie Agerpres.
"Mai mult, am oferit să permitem trecerea pe teritoriul Ungariei, pentru a facilita tranzitul oricăror livrări de alimente destinate diverselor părţi ale lumii din Ucraina, în special către Africa de Nord şi Orientul Mijlociu", a spus Szijjarto.
Oficialul ungar, care a făcut această propunere la o reuniune a miniştrilor europeni ai Afacerilor Externe, nu a oferit alte detalii cu privire la cantitatea de cereale pe care Ucraina o va putea exporta via Ungaria dar a adăugat că două centre logistice de la graniţa de est a Ungariei ar putea fi folosite pentru tranzitul cerealelor ucrainene.
Pachetul financiar de 9 miliarde de euro pentru Ucraina, gata în zilele următoare (Bloomberg)
ACTUALIZARE 18:32 Uniunea Europeană ar urma să finalizeze, în zilele următoare, un pachet financiar de nouă miliarde de euro pentru Ucraina, pentru a ajuta ţara afectată de război, transmite Bloomberg.
Noul program de asistenţă macro-financiară pentru Ucraina va consta din împrumuturi pe 25 de ani, cu o perioadă de graţie de 10 ani la rambursarea principalului, au declarat pentru Bloomberg trei oficiali europeni, care au adăugat că plata dobânzilor va fi acoperită de la bugetul UE.
Este posibil va propunerea să fie gata la finele acestei săptămâni, au spus oficialii, în condiţiile în care liderii UE urmează să se întâlnească joi şi vineri la Bruxelles pentru a discuta planul de reconstrucţiei a Ucrainei precum şi cererea sa de aderare la blocul comunitar, potrivit sursei citate de Agerpres. Planul de ajutor destinat Ucrainei va trebui apropiat de toate de toate cele 27 de state membre UE.
Comisia Europeană a propus prima dată, la mijlocul lunii mai, cel mai recent pachet de ajutor pentru a acoperi o parte din nevoile financiare ale Ucrainei, care se ridică la aproximativ cinci miliarde de euro pe lună. Guvernul ucrainean a cerut partenerilor occidentali să transfere fonduri în regim de urgenţă, dar Comisia Europeană şi Germania nu au căzut de acord asupra designului pachetului financiar.
Jurnalistul rus care a câștigat Premiul Nobel pentru Pace își vinde medalia pentru copiii din Ucraina
ACTUALIZARE 16:55 Care este prețul păcii? Întrebarea ar putea să-și găsească răspunsul luni seara când jurnalistul rus Dmitri Muratov își va vinde la licitație medalia Premiului Nobel pentru Pace, încasările urmând să fie donate agenției UNICEF înspre ajutorarea copiilor din Ucraina strămutați de război, scrie Euronews.
Câștigătorul medaliei de aur decernată în octombrie 2021, Dmitri Muratov, este unul dintre fondatorii ziarului rusesc independent Novaya Gazeta și a fost editorul șef al publicației până când aceasta a fost închisă în luna martie din cauza măsurilor impuse de Kremlin pentru reprimarea jurnaliștilor și a opoziției publice în ajunul invaziei ruse a Ucrainei.
Ideea de a vinde la licitație medalia îi aparține lui Muratov, care a anunțat deja că a donat în scopuri caritabile cei 500.000 de dolari pe care i-a primit odată cu câștigarea Premiului Nobel pentru Pace. Potrivit lui Muratov, ideea „este de a le oferi copiilor refugiați o șansă la un viitor”.
Muratov a spus că este îngrijorat în special pentru copiii care au rămas orfani din cauza conflictului din Ucraina. „Vrem să le dăm înapoi viitorul”, a spus câștigătorul premiului Nobel.
Citește continuarea AICI
Iohannis, la Summitul Inițiativei celor Trei Mări: România va analiza toate posibilitățile prin care Inițiativa poate ajuta Ucraina
ACTUALIZARE 16:30 Președintele Klaus Iohannis a declarat, luni, la Riga, că la următorul summit al Inițiativei celor Trei Mări, România, ca țară gazdă, va analiza toate posibilitățile prin care Inițiativă va ajuta Ucraina: „Ne vom concentra asupra proiectelor de interconectare, la care Ucraina ar putea participa ca partener”. Totodată, președintele Iohannis a precizat că țara noastră va găzdui din nou în 2023 acest Summit.
Klaus Iohannis a participat, luni, la cea de a şaptea ediţie a Summitului Iniţiativei celor Trei Mări (I3M) şi la a patra ediţie a Forumului de Afaceri I3M, organizate de Letonia, la Riga.
Citește continuarea AICI
Ucraina acuză Israelul. „Ne așteptăm ca Guvernul din Israel să facă ceea ce trebuie moral”
ACTUALIZARE 15:42 Ambasada Ucrainei în Israel acuză statul evreu că refuză să furnizeze proteze pentru combatanţii răniţi în războiul de apărare împotriva Rusiei, transmite agenția israeliană de presă TPS, citată de Agerpres.
"Mulţi ucraineni şi-au pierdut membre în urma atacurilor ruse. Israelul este o putere internaţională în domeniul protezelor. Ne aşteptăm ca guvernul israelian să facă ceea ce este corect şi moral şi să îi ajute pe Dalil şi pe mulţi alţi ucraineni să îşi revină", arată reprezentanţa diplomatică într-o campanie online lansată duminică.
Mesajul este ilustrat cu o fotografie a lui Dalil, un tânăr de 19 ani care şi-a pierdut ambele picioare. "Guvernul israelian refuză să îl trateze doar fiindcă e ucrainean", susţine ambasada.
Citește continuarea AICI
Ucraina anunță că a pierdut controlul asupra unei localități din apropierea orașului Severodoneţk
ACTUALIZARE 14:45 Ucraina a anunţat luni că a pierdut controlul asupra localităţii Metiolkine, un sat de la periferia oraşului Severodoneţk, în estul ţării, oraş-cheie pe care forţele ruse încearcă de mai multe săptămâni să-l cucerească, informează AFP.
"Din nefericire, nu mai controlăm Metiolkine", a declarat guvernatorul regiunii Lugansk, Serghei Haidai, într-un comunicat difuzat pe reţelele sociale.
Cucerirea de către Rusia a acestei localităţi, care avea înainte de război circa 1000 de locuitori, este cea mai recentă avansare a ruşilor în interiorul şi în jurul oraşului Severodoneţk, unde armata Moscovei a întâmpinat o puternică rezistenţă ucraineană.
Trupele ruse au avansat lent în regiunea Donbas, formată din provinciile Lugansk şi Doneţk, unde ele îşi concentrează eforturile militare, după ce au fost alungate din zone situate în jurul capitalei Kiev, la începutul invaziei lor în Ucraina, în februarie.
Uzina chimică Azot din Severodoneţk, unde s-au refugiat sute de civili, este bombardată "în permanenţă" de forţele ruse, potrivit lui Haidai.
La rândul său, primarul oraşului Severodoneţk, Oleksandr Striuk, a afirmat luni la televiziunea ucraineană că armata Moscovei controlează majoritatea zonelor rezidenţiale din oraş.
"Dacă vorbim despre întreg oraşul, mai mult de o treime se află încă sub controlul forţelor noastre armate. Ruşii controlează restul", a precizat el. "Sunt lupte de stradă 24 de ore din 24", a adăugat el, precizând că trupele ucrainene sunt bombardate regulat.
Evacuările de civili din Severodoneţk sunt imposibil de realizat de mai multe zile, după ce un ultim pod ce lega acest oraş de oraşul vecin Lisiciansk a fost distrus, notează Agerpres.
Rusia dă un ultimatum Lituaniei după ce a fost oprit transportul de mărfuri către Kaliningrad: „Situaţia e mai mult decât gravă”
ACTUALIZARE 14:30 Kremlinul susține că decizia Lituaniei de a interzice tranzitul unor mărfuri către exclava rusă Kaliningrad este „fără precedent” şi avertizat că va reacţiona.
Reacția vine după ce autorităţile de la Vilnius au interzis tranzitul pe teritoriul lituanian al tuturor produselor supuse sancţiunilor Uniunii Europene, relatează Reuters, citată de Agerpres.
Unica linie ferată din Rusia către exclava rusă Kaliningrd de la Marea Baltică trece prin Lituania, iar printre mărfurile interzise se numără cărbunele, metalele, materialele de construcţie şi echipamentele cu tehnologie avansată.
Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat presei că decizia „încalcă totul”.
„Considerăm acest lucru ilegal. Situaţia e mai mult decât gravă (...) avem nevoie de o analiză serioasă în profunzime pentru a determina cum vom reacţiona”, a adăugat el.
Citește continuarea AICI
Medvedev: Nu discutăm cu SUA. Americanii să se târască înapoi și să ne ceară să negociem
ACTUALIZARE 13:30 Dmitri Medvedev, fost președinte rus și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, spune că Moscova nu ar trebui să mai negocieze cu Washingtonul în ce privește dezarmarea nucleară și că ar trebui să aștepte până ce SUA „o să se târască înapoi la masa negocierilor”, relatează Reuters.
„Nu mai avem nicio relație cu Statele Unite, acum”, a scris Medvedev pe Telegram.
„Relațiile noastre sunt la zero grade pe scala Kelvin. Nu mai avem niciun motiv să negociem cu ei în acest moment. Ar fi rău pentru Rusia. Să vină să se târască înapoi singuri și să ne ceară să negociem cu ei”, a continuat fostul președinte și premier rus.
Germania ajută Polonia şi România să-și îmbunătățească transportul feroviar, pentru a crește exporturile de cereale ale Ucrainei
ACTUALIZARE 13:15 Germania sprijină Polonia şi România în vederea adaptării căilor ferate ale celor două ţări pentru a permite exportul milioanelor de tone de cereale blocate în Ucraina, din cauza blocadei maritime a Rusiei, afirmă ministrul german de Externe, Annalena Baerbock.
„Şinele de cale ferată trebuie să fie modernizate, trebuie să avem vagoane de transport marfă adecvate, iar Guvernul german lucrează pentru remedierea problemei cu multe alte părţi”, a declarat oficialul german înaintea reuniunii de la Luxemburg a miniştrilor de Externe din ţările UE.
„Este clar că, în final, cu certitudine nu vom putea scoate din Ucraina toate acele cereale, dar dacă reuşim să trimitem la export o parte din ele, pe diverse rute, va reprezenta un ajutor în această provocare globală”, a mai Annalena baerbock, potrivit Reuters, prelaută de Agerpres.
De la pierderea dramatică a veniturilor din export şi până la câmpurile înţesate cu mine şi maşini agricole distruse, invazia rusească a avut un impact semnificativ asupra sectorului agricol din Ucraina. Acum, porturile de la Marea Neagră sunt închise, în pofida eforturilor internaţionale de a ajunge la un acord, recoltarea este pe cale să înceapă, iar silozurile sunt încă pline cu recolta de anul trecut.
Rusia a devenit cel mai mare furnizor de petrol al Chinei, după ce a rămas fără piața europeană
ACTUALIZARE 12:25 Rusia a devenit cel mai mare furnizor de petrol al Chinei, în condițiile în care regimul Putin rămâne cu tot mai puțini clienți după sancțiunile impuse de Occident, relatează BBC. Rusia a început să vândă Chinei petrol nerafinat la prețuri tot mai reduse.
Exporturile de petrol rusesc în China au crescut cu 55% față de anul trecut, fapt ce aduce Rusia pe primul loc în topul furnizorilor Chinei, înlocuind Arabia Saudită.
China crește achizițiile de petrol rusesc, în ciuda faptului că economia sa încetiniște iar cererea este tot mai scăzută ca urmare a frecventelor lockdown-uri impuse pentru a opri noile focare de Covid.
În februarie, China și Rusia declarau că prietenia lor „nu are limite”.
Companiile chineze, inclusiv rafinăria de stat Sinopec și Zhenhua Oil, și-au crescut achizițiile de petrol nerafinat din Rusia în ultimele luni, după ce au primit reduceri masive de preț. În condițiile în care europenii și americanii au renunțat la combustibilii din Rusia, regimul Putin nu are de ales, acum, decât să vândă la prețuri reduse în China.
Exporturile de petrol către China, transportate prin gazoductul siberian și pe cale maritimă, au însumat aproape 8,42 milioane de tone luna trecută, conform informațiilor făcute publice de autoritățile chineze.
Citește continuarea AICI
Bilanțul zilnic al autoproclamatei Republici Populare din Donețk
ACTUALIZARE 11:30 Autoproclamata Republică Populară Donețk (RPD) a susținut, într-un mesaj publicat luni dimineață pe Telegram, că în ultimele 24 de ore, 32 de locuințe și 8 „facilități de infrastructură civilă” au fost avariate de bombardamentele forțelor ucrainene asupra a 13 din cele 238 de așezări pe care RPD le controlează în regiune. Rusia este singurul stat ONU care recunoaște legitimitatea RPD.
Afirmațiile biroului de presă al RPD nu au putut fi verificate în mod independent, notează The Guardian.
Mike Tyson este alături de Ucraina
ACTUALIZARE 11:05 Legendarul boxer american, Mike Tyson, și-a exprimat sprijinul pentrupoporul ucrainean în fața agresiunii ruse, notează canalul independent Nexta TV.
Legendary boxer @MikeTyson expressed his support for #Ukraine. pic.twitter.com/OZSme1hiMP
— NEXTA (@nexta_tv) June 20, 2022
Josep Borrell: Blocada rusă asupra cerelelor ucrainene „este o crimă de război”
ACTUALIZARE 11:00 Blocada rusă asupra exportului de cereale din Ucraina este crimă de război, a declarat Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe al Uniunii Europene, Josep Borrell.
„Cerem Rusiei să deblocheze porturile (ucrainene). Este de neconceput, inimaginabil că milioane de tone de grâu rămân blocate în Ucraina, în timp ce oameni din alte părți ale lumii suferă de foame”, a declarat Josep Borrell, citat de Reuters.
„Este o crimă de război, nu pot să cred că va mai dura foarte mult”, a mai adăugat Borrell, la sosirea la întâlnirea miniștrilor de Externe din țările UE, de la Luxemburg.
Ministerul britanic al Apărării: Performanța forțelor aeriene rusești a fost una slabă. Cauza: Echipajele au fost insuficient instruite
ACTUALIZARE 10:50 În analiza frontului de luni dimineață, Ministerul britanic al Apărării transmite că operațiunile terestre și aeriene tactice ale Rusiei au rămas concentrate pe sectorul central din Donbas în weekend.
Londra spune că, de la debutul războiului (24 februarie) și până în prezent, performanța forțelor aeriene rusești a fost una slabă, ceea ce explică și lipsa unui succes al campaniei militare a Rusiei în Ucraina.
Rusia nu poate câștiga deplină superioritate aeriană și a operat fără să își asume riscuri, pătrunzând rareori adânc în spatele liniilor ucrainene. Acest fapt a avut ecou asupra trupelor sale terestre, notează britanicii.
Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine - 20 June 2022
— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) June 20, 2022
Find out more about the UK government's response: https://t.co/HLNJBEbcJV
🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/FwRvFrbyLb
De ani de zile, mare parte din antrenamentul forțelor aeriene din Rusia a fost conceput pentru a impresiona oficialii înalți, mai degrabă decât pentru a dezvolta inițiativa dinamică în rândul echipajelor aeriene, potrivit raportului realizat de Ministerul britanic al Apărării.
Citește continuarea AICI
Noi atacuri ale rușilor în Harkov
ACTUALIZARE 10:05 Noi atacuri ale rușilor au fost lansate în noaptea de duminică spre luni, fiind răniți trei copii și distrusă infrastructură civilă în localitatea Ivanivka, conform șefului Poliției regionale Harkov, Volodimir Timoșko, citat de The Kyiv Independent.
⚡️ Police: Russian shelling injures 3 children in Kharkiv Oblast.
— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) June 20, 2022
Head of the Kharkiv Oblast Police Volodymyr Tymoshko said Russian forces attacked communities across the region overnight, destroying civilian infrastructure and injuring three children in Ivanivka.
Institutul pentru Studiul Războiului: Rusia folosește așa-numitele „procese pentru crime de război” pentru a alimenta propaganda de război
ACTUALIZARE 09:32 Rusia folosește așa-numitele „procese pentru crime de război” pentru a propulsa narațiuni false despre războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, avertizează Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) în evaluarea de duminică noapte spre luni dimineață.
Experții ISW susțin că este posibil ca autoritățile ruse să încerce să folosească procesele înscenate împotriva militarilor ucraineni, în special a luptătorilor de la combinatul de la Mariupol, reluând teoria potrivit căreia războiul este o „operațiune specială de denazificare”.
Citând Ministerul Apărării din Regatul Unit, ISW a spus în evaluarea sa că decizia Rusiei de a-și numi invazia o „operație militară specială”, mai degrabă decât un război, îi poate limita capacitatea de a găsi „mijloace legale de a pedepsi dizidenții militari și cei care refuză să se mobilizeze”.
ISW mai spune că puterea concentrată a artileriei ruse, asociată cu unitățile de infanterie probabil slăbite, rămâne insuficientă pentru a permite avansurile rusești în Severodonețk.
The UK Ministry of Defense assesses that the #Kremlin’s continued framing of its invasion of #Ukraine as a “special military operation” rather than a war is actively hindering #Russian force generation capabilities.
— ISW (@TheStudyofWar) June 19, 2022
Read the latest: https://t.co/g76fQLkk4k pic.twitter.com/CCjjFT7nZ8
Forțele ruse au continuat să se pregătească să avanseze spre Sloviansk de la sud-est de Izium și vest de Lîman, mai notează ISW.
Forțele ruse se concentrează pe întărirea pozițiilor defensive de-a lungul Axei de Sud din cauza recentelor contraatacuri de succes ucrainene de-a lungul graniței dintre Herson și Nicolaev. Totodată, contraatacuri ucrainene de succes în zona Zaporojie forțează armata rusă să trimită întăriri în acest sector slăbit al liniei frontului.
Forțele ruse desfășoară probabil atacuri de artilerie sub steag fals împotriva teritoriului stăpânit de Rusia pentru a descuraja sentimentul ucrainean și a încuraja mobilizarea forțelor proxy, mai notează ISW.
Una dintre cele mai teribile fotografii ale războiului din Ucraina
ACTUALIZARE 09:21 Un bărbat din Lisichansk, oraș situat în regiunea Lugansk, a descoperit trupul fiului mort în bombardamentele rușilor, chiar în ajunul Zilei Tatălui. Tragedia sa a fost surprinsă într-una dintre cele mai teribile fotografii care documentează războiul din Ucraina, relatează canalul independent Nexta TV.
Fotografia a fost făcută în ajunul Zilei Tatălui, care a fost sărbătorită în Ucraina pe 19 iunie.
Probably one of the most horrible photo of this war
— NEXTA (@nexta_tv) June 20, 2022
This picture shows a resident of Lisichansk, who has just seen body of his son killed as a result of shelling of the city.
Photo was taken on eve of Father's Day, which is celebrated in Ukraine on June 19.
📸Aris Messinis/AFP pic.twitter.com/1fkmhIQ25P
Orașul Lisichansk, situat în estul Ucrainei, se află în linia întâi a războiului, iar civilii au rămas să trăiască într-un oraș care a fost aproape complet distrus.
Interceptări. Separatiștii proruși se plâng de tancurile rusești: Numai rebuturi! Fie trag, dar nu se mișcă, fie se mișcă, dar nu trag
ACTUALIZARE 09:10 Serviciile de informații ale Ucrainei au surprins conversația a doi soldați separatiști proruși care se plâng de condițiile în care luptă: nu sunt suficienți oameni, cei care sunt în tranșee sunt obosiți, ucrainenii îi atacă mereu, iar armata rusă este dotată doar cu vechituri. Ei confirmă astfel cea mai recentă evaluare a ministerului britanic al Apărării, care vorbește despre probleme serioase de moral printre invadatori.
Citește continuarea AICI
Reacție nervoasă a Mariei Zaharova la întrebările unui jurnalist CNN: „De ce folosiți acest ton când ne puneți nouă întrebări?”
ACTUALIZARE 08:45 Un jurnalist de la CNN a confruntat-o direct pe Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt al ministerului rus de Externe. Întrebată despre invazia din Ucraina, aceasta s-a enervat și a refuzat să răspundă. A căutat, în schimb, justificări și a invocat acțiunile militare ale Statelor Unite în Irak, Afganistan și Siria.
Citește continuarea AICI
Kirill, sancționat de Londra. Propagandistul-șef al Kremlinului, înfuriat: Liz Truss e o „creatură analfabetă care-și spune ministru”
ACTUALIZARE 08:25 Includerea patriarhului Kirill pe lista de sancțiuni a Londrei i-a înfuriat pe propagandiștii ruși de la televiziunea Rossia-1. Celebrul Vladimir Soloviov, considerat omul de casă al Kremlinului și care figurează și el pe lista persoanelor sancționate, s-a dezlănțuit în emisiunea lui și a trimis-o pe Liz Truss, ministrul britanic de externe, direct în iad, folosind cuvinte grele la adresa șefei diplomației britanice: creatură analfabetă, prost educată, care îi persecută religios pe ruși.
Citește continuarea AICI
Miniştrii de externe ai statelor UE caută soluţii pentru transportarea cerealelor ucrainene
ACTUALIZARE 07:35 Miniştrii de externe din statele membre ale Uniunii Europene discută luni, la Luxemburg, despre modalităţile de a scoate din Ucraina milioane de tone de cereale blocate din cauza blocadei impuse de Rusia porturilor la Marea Neagră, relatează Reuters.
Ucraina este unul dintre cei mai importanţi furnizori de grâu la nivel global. În prezent, peste 20 de milioane de tone sunt blocate în silozuri ca urmare a invaziei ruse.
Moscova neagă orice responsabilitatea pentru criza alimentară provocată şi dă vina pe sancţiunile occidentale pentru penuria care a dus la o creştere a preţurilor la alimente la nivel mondial şi pentru avertismentele ONU privind spectrul foametei în ţările mai sărace, care se bazează foarte mult pe cereale importate, potrivit Agerpres.
UE sprijină eforturile ONU de a negocia un acord de reluare a exporturilor maritime ale Ucrainei în schimbul facilitării exporturilor ruseşti de alimente şi îngrăşăminte, dar pentru asta ar fi nevoie de acordul Moscovei.
Turcia are relaţii bune atât cu Kievul, cât şi cu Moscova, şi a declarat că este pregătită să îşi asume un rol în cadrul unui mecanism de observare cu sediul la Istanbul, în cazul convenirii unui acord.
Nu este însă clar dacă UE s-ar implica în securizarea militară a unui astfel de acord.
„Dacă va fi nevoie în viitor de escortarea acestor nave comerciale, aceasta este un semn de întrebare şi nu cred că suntem încă acolo”, a spus un oficial al UE.
Zelenski: Rusia ar putea intensifica atacurile în timp ce Kievul aşteaptă decizia UE
ACTUALIZARE 07:25 Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se aşteaptă ca Rusia să îşi intensifice atacurile asupra Ucrainei în timp ce Kievul aşteaptă o decizie a Uniunii Europene privind acordarea statutului de ţară candidată.
„Evident că săptămâna aceasta ar trebui să ne aşteptăm de la Rusia o intensificare a activităţilor sale ostile, ca exemplu”, a spus Zelenski în intervenţia sa video din fiecare seară.
„Şi nu numai împotriva Ucrainei, ci şi împotriva altora ţări europene. Ne pregătim. Noi suntem gata”, a continuat el.
Zelenski a promis de asemenea că va recuceri zonele din sudul Ucrainei aflate în prezent sub ocupaţie rusă, relatează dpa, citată de Agerpres.
„Nu vom preda sudul nimănui”, a spus liderul de la Kiev după ce s-a întors dintr-o vizită pe frontul sudic.
El a adăugat că Ucraina îşi va restabili accesul în siguranţă la Marea Neagră şi Marea Azov în acest proces.
Preşedintele Ucrainei a promis, de asemenea, că țara sa va face tot posibilul pentru a relua exporturile de alimente de îndată ce acest lucru va putea fi realizat cu ajutor internaţional.
Von der Leyen este încrezătoare în şansele Ucrainei de a primi statutul de ţară candidată la UE
ACTUALIZARE 07:20 Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a exprimat duminică încrederea că Ucrainei i se va acorda statutul de candidat oficial la aderare.
"Cred cu tărie că vom obţine o decizie pozitivă, că vom obţine sprijin, că de acum cursul a fost stabilit", a declarat duminică seară von der Leyen pentru postul public german ARD.
„Desigur, aceasta este şi o decizie istorică pe care Consiliul European trebuie să o ia acum, dar pregătirile sunt bune”, a spus ea, adăugând că este încrezătoare în perspectivele existente.
Declaraţiile preşedintei Comisie Europene survin după ce vineri instituţia pe care o conduce s-a declarat în favoarea desemnării oficiale a Ucrainei şi a Republicii Moldovei drept ţări candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană, amintește Agerpres.
Cele 27 de state membre ale UE urmează să discute recomandarea Comisiei la un summit care va avea loc la Bruxelles, joi şi vineri. De asemenea, pe ordinea de zi se va afla şi cererea Georgiei de aderare la UE, care, în opinia Comisiei, ar trebui să fie supusă îndeplinirii unor condiţii diferite.
Statele membre nu au adoptat până acum o linie comună cu privire la aderarea Ucrainei şi a R. Moldova.
Guvernul Austriei a susţinut să i se acorde statutul de candidat Bosniei şi Herţegovina, în timp ce România a făcut lobby pentru Georgia.
Von der Leyen a subliniat că decizia Comisiei de a sprijini statutul de ţară candidată în cazul Ucrainei a fost luată pe baza datelor, faptelor şi a pregătirilor pe care Kievul le-a făcut în ultimii opt ani.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News