Război fiscal între SUA și Europa. Cu ce efecte
Reforma fiscală din Statele Unite, prin care se urmăreşte repatrierea banilor pe care companiile americane îi ţin peste hotare, s-ar putea resimţi în Europa. O taxare blândă peste ocean ar putea eroda baza impozabilă de pe bătrânul continent, arată Banca Centrală Europeană. Americanii reduc impozitele, devin mai atractivi printr-o taxare mai blândă. Iar asta pune presiune pe modul în care în care ţările din zona euro gândesc reformele fiscale de aici încolo.
Cum îl descrie Sylvester Stallone pe Donald Trump
Motivul pentru care România vrea ca ridicarea vizelor pentru SUA să fie anunțată înainte ca Trump să-și preia mandatul
Putin l-a felicitat pe Trump „pentru alegerea în funcția de președinte” al SUA
Joe Biden, discurs către națiune după victoria lui Trump
Corespondență Digi24 de la Washington
Alegeri SUA 2024. S-a deschis prima secție de votare
Sumele uriașe cheltuite de candidații la alegerile prezidențiale din SUA
Nou derapaj marca Donald Trump: Joe Biden și Kamala Harris au probleme mintale
Cât costă ceasul Trump, noua afacere a republicanului candidat la Casa Albă
Reforma fiscală din Statele Unite - graţie căreia impozitele pe profit scad de la 35% la 21% - intensifică, de fapt, competiţia globală, arată specaliştii Băncii Centrale Europene. Efectele asupra economiei zonei euro sunt, în acest moment, foarte incerte şi complexe, dar ar putea include o erodare a bazei impozabile. Aşa se întâmplă când ţările din întreaga lume concurează între ele pentru a reduce taxele ca să atragă companiile.
„Chemarea acasă" a Administraţiei Trump la adresa companiilor americane care îşi ţin acum banii în străinătate face ca taxele să scadă la un nivel similar cu cel întâlnit în multe economii din zona euro. Companiile îşi vor schimba modul în care decid să investească sau să transfere profiturile. Iar asta pune presiune pe baza de impozitare a zonei euro care, până de curând, era mai atractivă decât cea de peste ocean.
Experţii BCE susţin că, pe termen scurt, reforma fiscală reprezintă un element pozitiv pentru economia americană. Pe termen lung, însă, ar putea duce la deficite bugetare mai mari în Statele Unite.
Astfel de decizii au efecte mai mici în perioade de creştere decât în perioade de recesiune. Iar studiile arată că cheltuielile guvernamentale tind să aibă un impact stimulativ mai mare decât reducerile de taxe.
Pe de altă parte, măsurile fiscale din Statele Unite s-ar putea înscrie însă într-o formă specifică unui război al valutelor. Dolarul s-a depreciat puternic în raport cu euro. Iar o monedă americană slabă face ca exporturile americane să fie mai ieftine şi, astfel, mai competitive pe piaţa internaţională.
La sfârşitul lui 2016, companiile americane declarau sume uriaşe pe care le ţin în Europa. Doar zece dintre ele aveau peste o mie de miliarde de dolari în numerar.
În topul firmelor care au declarat că îşi vor repatria profitul se numără Apple. Gigantul condus de Tim Cook se pregăteşte să se întoarcă acasă cu peste 200 de miliarde de dolari. Dar în Europa mai sunt prezente nume mari precum Microsoft, Cisco sau Oracle.
Citiți și: Împrumut de 1.000 de miliarde de dolari
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News