Preşedintele Ucrainei spune că a început „numărătoarea inversă” pentru ieşirea de sub ocupaţie a Crimeei
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus luni că a început „numărătoarea inversă pentru dezocuparea” peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014. Declarația a fost făcută la summitul de lansare a Platformei Internaţionale Crimeea, la care participă reprezentanţi din 46 de ţări, inclusiv premierul Florin Cîțu. Summit-ul a fost descris de Moscova drept „antirusesc”.
„Anunţăm astăzi începerea numărătorii inverse pentru ziua în care Crimeea va fi dezocupată. Trebuie să începem să scriem o nouă pagină în istoria Ucrainei şi în istoria Crimeei ucrainene”, a spus Zelenski.
Pentru a-şi atinge obiectivul prin metode politice, Kievul a dezvoltat o „strategie de dezocupare” a peninsulei, dar „Ucraina singură nu va putea niciodată să readucă înapoi Crimeea, vom avea nevoie de un sprijin eficient la nivel internaţional” în vederea „eliberării” peninsulei, a spus Volodimir Zelenski, care a cerut „consolidarea sancţiunilor” împotriva Moscovei, relatează agențiile internaționale de presă citate de Agerpres.
El a acuzat Rusia că, după ce a anexat Crimeea în 2014, a transformat această peninsulă dintr-un loc paşnic de relaxare într-o „bază militară” şi că în Crimeea sunt încarceraţi peste 100 de deţinuţi politici.
În acest timp, Kremlinul a calificat drept „antirusesc” summitul organizat de Ucraina.
„Considerăm că acest eveniment este extrem de inamical faţă de ţara noastră. (...) Percepţia noastră este absolut fără echivoc, îl tratăm ca pe un act antirusesc”, a spus purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
La rândul ei, purtătoarea de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, a afirmat că Rusia va lua notă de poziţia statelor participante la summitul Platformei Crimeea şi va trage '„concluziile corespunzătoare”.
Dintre cele 46 de state participante la summit, aproximativ 15 sunt reprezentate la nivel de preşedinte sau prim-ministru, printre acestea fiind Republica Moldova, Polonia, România, Suedia, Ungaria sau statele baltice, în timp ce altele, precum Franţa, Germania, SUA sau Turcia au trimis la Kiev miniştri sau preşedinţi ai parlamentelor.
Editor : M.B.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News