Președintele Cataloniei promite că referendumul pentru independența regiunii „va deveni realitate”
Președintele regiunii spaniole Catalonia, Pere Aragones, a reluat retorica secesionistă la ani de zile de la fiasco-ul ultimei „declarații de independență”, încheiat cu dosare penale și plecarea în exil a mai multor lideri ai partidelor și comunității catalane. Liderul catalan a spus că un nou referendum pentru independență „va deveni realitate” și că negociază un astfel de scrutin cu guvernul central.
Aragones a declarat, în cadrul unui eveniment organizat miercuri, la Madrid, de agenţia de presă Europa Press că urmăreşte organizarea unui vot cu caracter constrângător, convenit cu guvernul central, şi că este convins că acesta va avea loc într-o bună zi.
El s-a declarat pregătit să discute „despre absolut orice” cu guvernul central de la Madrid, întrebând retoric: „Dacă într-o democraţie nu poate fi rezolvat un conflict legat de suveranitate, unde poate fi rezolvat?”.
Guvernul central de stânga de la Madrid, condus de premierul Pedro Sanchez, le-a promis separatiştilor o amnistie pentru toţi aşa-zişii „catalanişti” intraţi în conflict cu legea, inclusiv în timpul tentativei eşuate de secesiune din 2017.
Proiectul de amnistie, adoptat pe 14 martie de deputaţii spanioli, este încă în dezbatere în parlament, urmând să fie aprobat definitiv la sfârşitul lui mai sau începutul lui iunie, dar Sanchez continuă să excludă un referendum cu privire la independenţă.
Declarându-şi convingerea că referendumul „va deveni o realitate”, Aragones a amintit că multă vreme şi amnistia a fost calificată drept „imposibilă” de către guvernul central. „Majoritatea catalanilor vor să decidă asupra viitorului lor, iar instituţiile spaniole i-au împiedicat până acum”, a mai spus el.
Pe 12 mai, Catalonia va organiza alegeri regionale anticipate, după ce guvernul separatist minoritar nu a reuşit să treacă prin parlamentul regional proiectul de buget. Alegerile erau programate iniţial să se desfăşoare în februarie 2025, după încheierea actualei legislaturi.
Scrutinul anticipat ar putea avea implicaţii la nivel naţional având în vedere că prim-ministrul socialist Pedro Sanchez se bazează pe partidele separatiste catalane în parlamentul de la Madrid.
Pe lângă Stânga Republicană (ERC) a lui Aragones, şi alte partide din Catalonia urmăresc separarea ei de Spania. Între ele se numără formaţiunea Junts a lui Carles Puigdemont, fugit în exil în Belgia în 2017 pentru a scăpa de urmărirea penală de către sistemul de justiţie spaniol în legătură cu tentativa de secesiune.
Puigdemont a anunţat, săptămâna trecută, prin intermediul avocatului său, că intenţionează să se întoarcă în Spania pentru prima dată pentru aceste alegeri şi va candida din partea Junts, acceptând inclusiv să fie arestat în cazul în care amnistia nu va fi votată până atunci.
Editor : Adrian Dumitru
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News