Furtul miliardului, legalizat? Aministie fiscală adoptată în grabă de Parlamentul de la Chișinău. SUA, UE și FMI reacționează
Parlamentul de la Chișinău a votat joi, pe repede înainte, un proiect de lege care prevede posibilitatea declarării bunurilor și surselor financiare care nu au fost anterior declarate, astfel fiind posibilă legalizarea acestora, relatează agora.md. Liberalii, care au boicotat votul, acuză că în felul acesta se deschide calea legalizării furtului miliardului de dolari dispărut în urmă cu patru ani din trei bănci ale Republicii Moldova, un scandal care a aruncat țara într-o gravă criză economică și politică.
Inițiativa legislativă, care aparține câtorva deputați democrați și popular-europeni, a fost aspru criticată de deputații și politicienii de opoziție, potrivit cărora noile reglementări vor duce la legalizarea furturilor, și nu a capitalului onest. În plus, și instituțiile internaționale au reacționat imediat: Ambasada SUA, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, dar și Fondul Monetar Internațional au condamnat în termeni duri această mișcare a deputaților moldoveni, făcută cu puțin timp înainte de a intra în vacanță.
Proiectul de lege - despre care se mai discutase anterior, dar la care puterea părea să fi renunțat - a fost anunțat marți de premierul Pavel Filip după ședința Partidului Democrat (de guvernământ), apoi textul a trecut prin Guvern miercuri, iar joi a fost votat deja în două lecturi în Parlament.
Noile reglementări oferă persoanelor fizice posibilitatea să-şi declare bunurile nedeclarate sau care au fost declarate la valoare redusă fie că este vorba de mijloacele băneşti sau de bunurile imobile, valorile mobiliare, cotele de participare la capitalul social, mijloacele de transport rutier atât din ţară, cât şi de peste hotare.
Doritorii au termen pentru aceasta până la 1 februarie 2019, iar cel care face acest pas va achita la bugetul de stat o taxă de „declarare voluntară” de numai 3% din sumă, valoare sau diferenţă, scrie agora.md.
Legea prevede că o serie de oficiali ai Republicii Moldova nu pot beneficia de aceste prevederi. Este vorba, între alții, de preşedinte, membrii Guvernului, deputații, judecătorii, procurorii, directorii serviciilor de informații, guvernatorul și viceguvernatorul băncii centrale și alții.
Legea a fost votată în două lecturi, iar opoziția a plecat în cele din urmă din sală, acuzând că i-au fost ignorate obiecțiile față de legi controversate, legate de amnistie, dezincriminarea infracţiunilor economice şi reforma fiscală.
Există temerea că persoanele implicate direct sau indirect în 2014 în sustragerea unei sume-record din sistemul bancar moldovenesc vor putea legaliza prin interpuşi aceste mijloace financiare, după ce le-au plimbat prin zeci de firme din zone offshore, menționează Radio Europa Liberă.
„Acest miliard poate fi legalizat: încetişor, de unul, de al doilea, de al treilea… Fiindcă nu au fost doar Şor şi Filat. Dacă nu era cineva din guvernare implicat în furtul miliardului, eu sunt sigur că până astăzi s-ar fi găsit şi banii, iar dosarul ar fi ajuns în judecată”, a declarat președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, citat de Radio Europa Liberă.
A rămas totuşi o anumită neclaritate. Ce va face preşedintele Igor Dodon când va primi pachetul de legi spre promulgare. Socialiştii, care au boicotat şi ei şedinţa de joi, au făcut-o din alte motive decât celelalte grupuri parlamentare, ceea ce ar putea însemna că i-au lăsat preşedintelui o portiţă deschisă pentru a promulga fără mare disconfort iniţiativele majorităţii, observă Europa Liberă.
Reacțiile FMI, UE și SUA
Fiind o idee mai veche a puterii democrate de la Chişinău, amnistia a fost anterior criticată nu doar de oponenţii tradiţionali ai actualei puteri de la Chişinău, ci şi de organizaţii financiare internaţionale cu care guvernarea de la Chişinău obişnuieşte să afişeze relaţii bune, mai notează Europa Liberă.
Și de data aceasta, reacția FMI, de pildă, a fost fermă.
„Opinia preliminară a experților FMI este că pachetul legislativ de modificări bugetar-fiscale și măsuri de amnistie a capitalului, aprobat de curând, nu se aliniază la obiectivele programului susținut de FMI. Concret, măsurile adoptate vor spori caracterul regresiv al sistemului fiscal, vor reduce gradul de conformare fiscală și vor expune sistemul bugetar-fiscal unor riscuri semnificative. Experții FMI analizează implicațiile pachetului de măsuri adoptat, în baza informațiilor ce parvin”, se arată într-un comunicat al FMI, semnat de Volodimir Tulin, reprezentantul permanent al FMI în Republica Moldova.
La rândul său, șeful Delegației UE în Republica Moldova, Peter Michalko, a scris pe Facebook că legea adoptată în grabă și în mod netransparent, dacă va fi aplicată, ar constitui o încălcare a angajamentelor europene asumate de Republica Moldova și ar merge împotriva direcției de reformă și asigurare a statului de drept, de combatere a corupției, spălării de bani și crimei organizate și de îmbunătățire a climatului de afaceri. „Ne așteptăm ca autoritățile moldovene să oprească procesul adoptării acestei legi și să o aducă în conformitate cu standardele internaționale”, a punctat Peter Michalko.
Deja pe rețelele de socializare oamenii au început să se întrebe cu îngrijorare dacă nu cumva Uniunea Europeană va impune din nou Republicii Moldova regimul obligatoriu de vize. UE a ridicat vizele pentru cetățenii moldoveni în 2014.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News