Reacțiile liderilor lumii după ce Donald Trump a oprit finanțarea OMS în plină pandemie de coronavirus
Decizia administraţiei americane de a îşi suspenda contribuţia financiară la bugetul OMS în plină pandemie de coronavirus a stârnit consternare pe plan internaţional în contextul în care chestiunea ieşirii din starea de izolare la domiciliu rămâne una spinoasă chiar şi în ţările care au reputaţia de a fi gestionat cel mai bine această criză sanitară, informează AFP, potrivit Agerpres.
Prima ţară din Europa care a impus izolarea populaţiei la domiciliu, Danemarca, şi-a redeschis, timid, şcolile miercuri, o experienţă urmărită cu mare atenţie de multe state, care încearcă să îşi relanseze economiile sufocate de pandemia de coronavirus.
În pofida alertelor sanitare, preşedintele american Donald Trump şi-a pus în practică, în noaptea de marţi spre miercuri, ameninţarea de a suspenda contribuţia financiară a ţării sale la bugetul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), agenţie a ONU, pe care a acuzat-o de "gestionare proastă" şi de "disimulare" în timpul acestei pandemii, care a izbucnit în China la sfârşitul anului 2019.
Reacţii la decizia americană
Secretarul-general al ONU, Antonio Guterres, a criticat ferm această iniţiativă, considerând că "nu este momentul pentru o reducere a finanţării" organizaţiilor ce luptă împotriva pandemiei.
Reacţionând pe Twitter, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat la rândul său că "nu e timp de pierdut" în astfel de polemici.
"Singura preocupare a OMS este să ajute toate popoarele să salveze vieţi şi să pună capăt pandemiei de COVID-19", a scris el, fără să menţioneze explicit decizia preşedintelui american.
De la UE la China şi Uniunea Africană, numeroase ţări şi organizaţii au criticat la rândul lor iniţiativa administraţiei de la Washington, primul finanţator al OMS, care alocă agenţiei pentru sănătate din cadrul ONU peste 400 de milioane de dolari pe an.
China şi-a exprimat "profunda preocupare", estimând că această decizie "va slăbi capacităţile OMS şi va mina cooperarea internaţională împotriva epidemiei". Un purtător de cuvânt al diplomaţiei chineze, Zhao Lijian, a cerut Statelor Unite "să îşi asume cu seriozitate responsabilităţile şi obligaţiile şi să susţină acţiunea internaţională împotriva epidemiei, coordonată de OMS".
Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, "regretă profund" decizia americană şi consideră că eforturile OMS "sunt mai necesare ca oricând pentru a contribui la limitarea şi reducerea pandemiei"."Doar prin unirea forţelor vom putea să depăşim această criză, care nu are graniţe", a adăugat el.
Marea Britanie "nu intenţionează să îşi stopeze finanţarea către OMS, care are un rol important de jucat în coordonarea reacţiei sanitare mondiale", a declarat purtătorul de cuvânt al prim-ministrului britanic Boris Johnson, el însuşi infectat cu noul coronavirus. "Este esenţial ca ţările să colaboreze pentru a contracara această ameninţare comună", a adăugat el.
Bill Gates, unul dintre principalii finanţatori privaţi ai OMS prin intermediul fundaţiei sale, consideră că decizia administraţiei americane este "periculoasă (...) în timpul unei crize sanitare mondiale" şi că "dacă activitatea OMS este oprită, nicio altă organizaţie nu poate să o înlocuiască, lumea are nevoie de OMS".
Preşedintele Comisiei Uniunii Africane (UA), Moussa Faki Mahamat, consideră decizia americană "profund regretabilă". "Mai mult ca oricând, omenirea depinde de capacitatea de leadership a OMS pentru a dirija lupta împotriva pandemiei de COVID-19", a adăugat acest diplomat din Ciad.
"Trebuie să lucrăm în strânsă colaborare împotriva COVID-19. Una dintre cele mai bune investiţii este să consolidăm ONU şi, în special, OMS", a subliniat şeful diplomaţiei germane, Heiko Maas.
Rusia a denunţat "abordarea foarte egoistă" a Washingtonului.
Planuri de ieşire progresivă din starea de izolare în Europa
Departe de aceste polemici, aproape jumătate din elevii danezi, purtând mici drapele în mâini, au fost chemaţi să revină în unităţile lor şcolare miercuri, la aproape o lună după închiderea acestora. În Danemarca au fost raportate până în prezent 299 de decese cauzate de COVID-19 şi aproape 6.700 de cazuri de infectare.
"Trebuie să ne întoarcem la viaţa noastră de zi cu zi", a declarat fericită Caroline, mama a doi copii din Copenhaga. Sălile de cursuri au fost amenajate pentru a respecta o distanţă de doi metri între băncile elevilor. Însă redeschiderea şcolilor primare a fost considerată prematură de unii dintre părinţii danezi, potrivit cărora "copiii nu sunt iepuri de laborator".
După exemplul Danemarcei şi cel al Austriei - care şi-a redeschis marţi micile magazine neesenţiale -, mai multe ţări din Europa schiţează planuri de ieşire progresivă din starea de izolare.
Plasată în carantină de peste o lună, Italia (21.000 de morţi) a autorizat redeschiderea localizată şi limitată a anumitor magazine.
În Spania, care ocupă locul al treilea în clasamentul ţărilor cu cele mai multe victime (peste 18.500 de decese), o parte a angajaţilor şi-au reluat activitatea în fabrici şi pe şantiere, după două săptămâni de oprire aproape totală a economiei.
Franţa a fost prima dintre ţările industrializate cele mai grav afectate (cu peste 15.700 de decese) care au anunţat o dată exactă, 11 mai, pentru o eventuală începere a ieşirii progresive din starea de izolare.
La rândul ei, Germania, relativ scutită (aproximativ 2.800 de morţi) în raport cu alte ţări comparabile în ceea ce priveşte populaţia, a decis miercuri să prelungească până pe 3 mai măsurile coercitive, care variază de la un land la altul.
Comisia Europeană, care a prezentat miercuri o foaie de parcurs în această chestiune, insistă asupra necesităţii unei "acţiuni coordonate", evidenţiind în absenţa acesteia un risc de apariţie a "unor efecte negative asupra tuturor statelor membre".
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat de altfel şi o conferinţă a donatorilor, pe 4 mai, în vederea impulsionării cercetărilor necesare pentru dezvoltarea unui vaccin.
Situaţia în afara Europei
Peste 126.000 de morţi au fost recenzaţi la nivel global, iar Statele Unite au devenit principalul focar al pandemiei de COVID-19. Această ţară a confirmat peste 2.200 de decese în ultimele 24 de ore şi peste 25.700 de victime în total.
În America Latină, autorităţile din Guayaquil (Ecuador), oraşul cel mai grav afectat din regiune, nu mai ştiu cum să gestioneze criza generată de numărul mare de cadavre. "Nu există locuri nici pentru vii, nici pentru morţi", a declarat, alarmată, Cynthia Viteri, primarul acestui oraş portuar cu 2,7 milioane de locuitori, unde "două cimitire suplimentare" sunt în curs de amenajare.
În partea opusă a globului, cetăţenii din Coreea de Sud s-au prezentat în număr mare la urne, miercuri, pentru a vota în cadrul alegerilor legislative. Prezenţa masivă reprezintă un semn de rezistenţă a populaţiei din această ţară, una dintre primele afectate de pandemie după China, dar care a ştiut să o limiteze graţie unui sistem de depistare în masă.
Autorităţile locale au adoptat o serie de măsuri speciale: măsurători ale temperaturii votanţilor, cabine izolate pentru alegătorii cu febră, birouri de votare dedicate persoanelor în carantină. "Alegerile sunt foarte bine organizate. Oamenii respectă distanţa dintre ei şi toată lumea poartă mănuşi", a declarat Kim Gwang-woo, în vârstă de 80 de ani.
Consecinţele economice ale pandemiei
În pofida izolării la domiciliu a mai mult de jumătate din populaţia lumii şi a unei scăderi a presiunii puse asupra spitalelor din cele mai multe ţări din Europa, pandemia de coronavirus continuă să ucidă în masă şi provoacă o "considerabilă" incertitudine economică, afirmă Fondul Monetar Internaţional (FMI).
În timp ce criza ameninţă să continue timp de mai multe luni sau chiar mai mulţi ani, FMI încearcă să estimeze consecinţele sale economice, pe care le-a comparat deja cu cele generate de Marea Criză Economică din 1929. Pentru moment, FMI mizează pe o scădere cu 3% a PIB-ului mondial în acest an.
În acest context, preşedintele francez Emmanuel Macron consideră "indispensabil" un moratoriu în ceea ce priveşte datoriile ţărilor africane, pentru a ajuta "continentul negru" să treacă cu bine peste criză, înainte de reuniunea de miercuri seară a miniştrilor de Finanţe din G20.
Editor: I. I.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News