Pregătiri de război la graniţele Siriei. Trump a luat decizia!
ACTUALIZARE. Președintele Trump a luat decizia și a ordonat atacul asupra Siriei. Toate detaliile le găsiți aici.
ACTUALIZARE. Toate opţiunile sunt pe masă în ceea ce priveşte Siria. O spune din nou Casa Albă, care a anunţat că sunt evaluate toate opţiunile, iar Donald Trump a avut numeroase convorbiri cu partenerii internaţionali.
Rusia folosește cele mai mari avioane din lume pentru a-și retrage tehnica militară din Siria
Donald Trump a deschis Bursa de Valori din New York
Nemulțumiri la USR după decizia Elenei Lasconi de a-i trimite o scrisoare lui Donald Trump
Legăturile oamenilor lui Călin Georgescu cu Rusia
Ambasadorul Ucrainei la București, la 1.000 de zile de la război: Nu putem lăsa Rusia să ajungă la granița României, la gurile Dunării
„Următoarele două luni sunt periculoase. Este un risc de război mondial”. Avertismentul ministrului de Externe al Ungariei
Cum îl descrie Sylvester Stallone pe Donald Trump
„Pălăriile Patriei”. Profesoare din Rusia, păcălite să facă și să poarte coifuri din staniol. Motivul invocat de cel care a făcut farsa
Motivul pentru care România vrea ca ridicarea vizelor pentru SUA să fie anunțată înainte ca Trump să-și preia mandatul
„În acest moment, nu sunt schimbări ale politicii şi opţiunilor ce privesc Siria. Toate opţiunile sunt pe masă, continuăm să le evaluăm şi vom face un anunţ atunci. Suntem convinşi că Siria este responsabilă în acest atac cu arme chimice, dar considerăm responsabilă şi Rusia, pentru că a eşuat în a împiedica acest atac”, a declarat Sarah Sanders, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.
Statele Unite au „dovada” că forţele lui Bashar al-Assad au utilizat arme chimice în atacul de la Douma, a afirmat, pe de altă parte, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Heather Nauert. Presată de jurnalişti care o întrebau dacă se poate spune că Statele Unite au dovada că regimul Assad a efectuat atacul, ea a răspuns: „Da”. Nauert a explicat că SUA nu au făcut publice dovezile pe care le au, pentru că „unele lucruri sunt clasificate”.
Întârzierea luării unei decizii ar putea veni, potrivit unor surse de la Casa Albă citate de The Wall Street Journal, de la faptul că preşedintele american nu este mulţumit de opţiunile care i-au fost prezentate până acum. Potrivit acestor surse, Donald Trump vrea o acţiunea militară de amploare împotriva regimului de al Damasc, şi nu una chirurgicală cum s-a întâmplat anul trecut.
Până la un anunţ concret, pregătirile de război sunt în toi. Două nave de război ruse au fost văzute trecând prin strâmtoarea Bosfor în Mediterană.
Zeci de nave de luptă, avioane de vânătoare şi mii infanterişti americani aşteaptă în estul Mediteranei ordin pentru a ataca. Rusia şi armata siriană s-au repoziţionat şi ele şi există chiar informaţii că preşedintele Bashar al-Assad s-ar fi ascuns într-un buncăr, undeva în zona Damascului.
Sunt, în momentul de față, două tabere foarte bine delimitate.
Americanii au 10 nave de luptă, două submarine și peste 6.500 de pușcăși marini care sunt, deja, foarte aproape de coasta siriană. Privim și spre Marea Britanie, aliat al SUA. Şase avioane de luptă au adus britanicii în Cipru. Pot bombarda poziţii strategice din Siria în mai puțin de 40 de minute.
De cealaltă parte, Rusia și-a repoziționat și ea forțele militare. O altă bază aeriană, de această dată de la Hmeimim, ar putea fi lovită. Aici sunt avioane siriene. Ruşii au în Siria bateriile antiaeriene S-400 și S-300 care pot proteja, la nevoie, întreg teritoriul sirian.
În aprilie anul trecut americanii au atacat Siria cu rachete trase de pe nave, tot în urma unui atac chimic care a şocat mapamondul prin cruzimea sa. Atunci, forțele ruse au fost avertizate din vreme și și-au retras echipamentele militare înainte ca navele de război americane să dezlănţuie iadul asupra bazei siriene din Shayrat, de lângă Homs. 59 de rachete Tomahawk au transformat locul într-un uriaş crater.
Riscurile unei intervenții militare în Siria
Acum, atacarea Siriei este o chestiune de ore, cel mult de zile. Potrivit experţilor, am trecut deja de la etapa „dacă va avea loc un atac”, la „când” se va întâmpla asta. O dovedesc şi deplasările de trupe şi tehnică militară, şi retorica tot mai apăsată folosită atât de Occident, cât şi de Rusia, aliata Siriei. Preşedintele rus Vladimir Putin l-a avertizat pe omologul său francez să nu recurgă la acţiuni „necugetate şi periculoase”. În aceste condiţii, lumea întreagă priveşte cu teamă către Orientul Mijlociu. Iar atunci când situaţia e atât de tensionată, nici accidentele nu sunt excluse și competiţia pentru influenţă poate degenera într-un conflict real. Unul care ar putea implica întreaga planetă.
„Totul depinde de amploarea atacului american cu rachete, de ţintele avute în vedere şi de potenţialul unor victime în rândurile trupelor ruseşti. În martie, şeful Statului Major al Armatei ruse a spus că în cazul în care SUA vor lovi Siria şi dacă ruşii vor avea pierderi umane, Rusia va riposta prin doborârea rachetelor americane, dar şi a platformelor de lansare”, reamintește Steve Rosenberg, corespondent BBC la Moscova.
„Când se vorbeşte de platforme de lansare, vorbim de încercarea de scufundare a unor nave de război şi de doborâre a unor avioane, iar asta înseamnă război”, subliniază Sir Richard Barrons, general britanic.
Accidentală sau nu, o astfel de perspectivă îi îngrijorează pe mulţi, pentru că lucrurile pot porni într-o spirală greu de controlat.
„Ceea ce ar putea începe ca un răspuns direct la folosirea armelor chimice, ar deveni brusc o intervenţie americană într-un război civil care oricum durează de prea multă vreme, împotriva unui regim susţinut de Iran, Rusia şi Hezbollah. Dacă ruşii şi iranienii răspund cu aceeaşi monedă, atunci mai bine nu te mai retragi, pentru că vei arăta mai rău decât dacă nu interveneai”, este de părere Philip Gordon, fost consilier al lui Barack Obama.
Oricât de complicate sunt, în acest moment, raporturile de forţe din Orientul Mijlociu, analiştii de politică externă dau asigurări că marile puteri nu vor lăsa lucrurile să degenereze până la confruntare directă.
„Cred că vestea bună este că nici Rusia, nici America nu vor război. Sunt două puteri nucleare şi amândouă înţeleg că nu poate exista un învingător. Vestea proastă este că vedem prea multă retorică şi instigare de ambele părţi şi de aceea există întotdeauna riscul unei ciocniri accidentale, al unei confruntări accidentale care se poate transforma într-un conflict mult mai amplu”, spune Steve Rosenberg, corespondentul BBC la Moscova.
Şi mai există un risc, fluturat de şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, în faţa Vestului. El a spus că atacul sau atacurile occidentale ar putea declanşa un nou val de migraţie din Siria spre Europa, aidoma celui din 2015.
Mai multe știri pe această temă citiți aici.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News