Live

Foto Încă o țară a intrat în zodia haosului și a violenței. Criză socială fără precedent în Ecuador după un împrumut de la FMI

Data publicării:
Foto: Guliver/Getty Images

Capitala Ecuadorului, Quito, era cuprinsă de haos, sâmbătă, în pofida intrării în vigoare a stării de asediu şi controlului militar, în cea de-a 11-a zi a unei crize sociale fără precedent provocate de reforme economice legate de un împrumut din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), relatează Agerpres. În fața valului de nemulțumiri, președintele a mutat temporar sediul administrației într-un alt oraș și a decretat starea de urgență pentru 60 de zile.

De mai bine de o săptămână protestatarii se confruntă cu forțele de ordine. Totul a început în momentul în care guvernul a anulat subvențiile pentru combustibil. Prețurile ar urma să se dubleze. Măsura este necesară după ce statul s-a împrumutat 4,2 miliarde de dolari de la FMI.

Foto: Guliver/Getty Images

Inițiate de camionagii, protestele au adunat, însă, în capitala țării oameni din toate categoriile sociale. La ele participă acum inclusiv membri ai triburilor amazoniene, nemulțumiți că teritoriul lor e distrus de defrișările masive și exploatările petroliere. De altfel, măsura eliminării subvenției la combustibil ar lovi cel mai tare în populația indigenă, care este și cea mai săracă.

Violențele și grevele au paralizat, practic, țara. Manifestanții au vandalizat magazine și mașini, iar de la 3 octombrie, de când au început tulburările, bilanţul confruntărilor este de şase morţi, 937 de răniţi şi 1.121 de arestări, potrivit biroului Avocatului Poporului.

Foto: Guliver/Getty Images

Atacuri asupra instituțiilor statului și sediilor media, în pofida stării de urgență

Sâmbătă, la prânz, nori de fum pluteau deasupra oraşului Quito, situat la 2.850 de metri altitudine. Erau consecința tirurilor încrucişate cu rachete artizanale şi grenade lacrimogene dintre manifestanţi şi forţe de ordine.

În plus, manifestanţi purtând cagule au incendiat sediul Inspecţiei Generale a Finanţelor, în nordul capitalei Quito. Clădirea a fost atacată cu cocteiluri Molotov şi la, scurt timp, un grup de indivizi, cei mai mulţi cu măşti pe faţă sau căşti de protecţie, au pătruns în interior, provocând distrugeri. Potrivit procuraturii, 34 de persoane au fost arestate.

Alte atacuri au vizat sediile din Quito ale canalului de televiziune Teleamazonas şi ziarului El Mercurio. Imagini difuzate au arătat ferestre sparte, o maşină incendiată şi o puternică prezenţă poliţienească la faţa locului. Mişcarea indigenă, vârful de lance al contestării, a dezminţit imediat orice implicare în aceste atacuri, la câteva ore după ce a acceptat public oferta de dialog a preşedintelui Lenin Moreno.

Foto: Guliver/Getty Images

Președintele Lenin Moreno a mutat sediul administrației în alt oraș

Confruntat cu cea mai gravă criză a mandatului său, preşedintele Lenin Moreno, ales în 2017, a transferat la începutul săptămânii sediul guvernului la Guayaquil (sud-vest). Starea de urgenţă a fost decretată pentru 60 de zile, precum şi starea de asediu în jurul instituţiilor puterii, fiind mobilizați 74.000 de militari şi poliţişti.

„Vom restabili ordinea în întreg Ecuadorul”, a promis sâmbătă preşedintele Moreno, un liberal ales sub etichetă socialistă. El i-a invitat pe locuitori „să meargă acasă”.

Confederaţia Naţionalităţilor Indigene din Ecuador (CONAIE) a acceptat un dialog propus de președinte despre „retragerea sau revizuirea decretului” care a generat tot acest haos. Indigenii - care reprezintă 25% dintre cei 17,3 milioane de locuitori ai țării - resping eliminarea subvenţiilor la carburanţi, care îi loveşte din plin: reprezentând 68% dintre săracii din ţară, ei lucrează mai ales în agricultură şi văd scăpate de sub control cheltuielile cu transportul produselor lor.

Foto: Guliver/Getty Images

Editor: Luana Păvălucă

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Republica Moldova declară stare de urgență în sectorul energetic. Cum explică guvernul de la Chișinău decizia

Kelemen Hunor exclude prelungirea mandatului lui Iohannis în caz de stare de urgenţă

Republica Moldova instituie stare de urgență energetică. Premierul preia funcția de ministru al Energiei

Tensiuni în Coreea de Sud: președintele a decretat legea marțială de urgență, Parlamentul a răsturnat decizia. Ce se întâmplă

Partenerii noștri