Fost guvernator american: Funcția publică „nu este o carieră. Este ceva ce faci şi te retragi”

Politică sau afaceri? În Statele Unite ale Americii politicienii care vor să facă afaceri părăsesc viaţa publică şi intră în mediul privat. Pentru că la ei, să fii funcţionar public înseamnă să lucrezi în slujba cetăţeanului, nu pentru buzunarul propriu. Iar cei care fac altfel sunt rapid sancţionaţi. O spune fostul guvernator al Carolinei de Sud, James Hodges, într-un interviu pentru Pașaport diplomatic.

Sistem de stat sau sistem privat? Pentru politicienii din SUA este de multe ori o alegere la îndemână să se apuce de afaceri. Atunci când se hotărăsc să treacă de la puterea politicii la cea a banului, oamenii de stat americani cântăresc bine şi întotdeauna pe termen lung. Funcţia publică amestecată cu afacerile se sancţionează grav în ţara în care slujbele în administraţie sunt făcute strict în interesul cetăţeanului.

Balazs Barabas: Aţi fost copreşedintele campaniei Obama for President în 2008. Aţi sprijinit un preşedinte democrat, iar acum aveţi un preşedinte republican. În această situaţie, nu v-aţi gândit să vă reîntoarceţi în politică?

Jim Hodges: Nu.

Balazs Barabas: De ce nu?

Jim Hodges: Aşa cum am spus, m-am simţit foarte bine în politică, dar în viziunea mea, serviciul public nu este o carieră. Este ceva ce faci şi te retragi. Am avut noroc în viaţă, pentru lucrurile pe care le-am putut face, dar cred că vine un timp când o personalitate publică trebuie să părărească scena publică şi să facă altceva. Unul din lucrurile mai palpitante pe care le-am făcut a fost... am fost un suporter al preşedintelui Obama încă de la începuturi. Noi doi am fost prieteni şi l-am cunoscut când era senator. L-am văzut ca pe o figură foarte convingătoare pe plan intern şi internaţional. L-am sprijinit pe el în locul lui Hillary Clinton, şi partidul meu la fel, iar în 2008 s-a dovedit a fi decizia bună. Cred că a fost un foarte bun preşedinte, campania a fost una din cele mai palpitante la care am participat, şi cred că preşedintele nostru a făcut schimbări foarte importante în ţară. Am avut colegi suporteri Trump şi colegi suporteri Clinton. Noi avem clienţi care au nevoie să-i ajutăm indiferent ce partid este la putere. Am găsit metoda prin care să cooperăm, indiferent că suntem republicani, democraţi sau independenţi în SUA.

SUA sunt într-un război comercial cu toată lumea, iar lumea rispostează la rândul ei, după principiul „ochi pentru ochi”. Cei care se pricep la economie spun că America va suferi pierderi pe termen lung, pentru că dacă pui taxe mai mari pe ceva, automat creşte şi preţul. Iar preţuri mai mari înseamnă locuri de muncă mai puţine.

Balazs Barabas: Dar sunt evoluţii iniţiate de administraţia SUA, ca taxele vamale asupra oţelului şi aluminiului. Iar un raport recent al Băncii Mondiale afirmă că pot fi consecinţe grave pentru comerţul internaţional şi creşterea economică, dacă acestea vor continua. Cum vedeţi aceste evoluţii, ce aţi recomanda partenerilor dvs pe acest plan?

Jim Hodges: Din fericire lucrăm în multe domenii, atât în România, cât şi în SUA şi aproape toţi clienţii noştri sunt interesaţi în menţinerea comerţului liber. Avem nevoie de relaţii foarte bune şi de relaţii comerciale foarte bune cu România, cu UE şi cu alte zone ale lumii. Lucrăm foarte strâns cu clienţii, cu oficialităţile şi cu administraţia, fie că sunt membri în Congres sau guvernatori din toată ţara, lucrăm cu ei să împărtăşim avantajele comerţului liber cu clienţii noştri şi ale accesului liber la diferite pieţe. Una din activităţile unei firme bune de consultanţă, cum este a noastră, este că putem să oferim dovezi despre impactul restricţiilor asupra comerţului.

Balazs Barabas: Atunci cum este posibil ca preşedintele Trump să nu vadă avantajele comerţului liber şi practic împiedică creşterea economică prin impunerea acestor taxe?

Jim Hodges: În mod evident preşedintele face pe placul diferitelor grupuri care erau importante în campania electorală - şi dacă vorbim despre aceste chestiuni este de datoria noastră, cred, să arătăm că există şi o altă latură a lor. Dacă impui restricţii accesului, atunci alte ţări şi alte regiuni vor face acelaşi lucru. Noi vrem să ne asigurăm clienţii pe care îi reprezentăm şi sunt dezavantajaţi de acest lucru că îşi vor face auzită vocea şi că impactul restricţiilor va fi tocmai invers asupra companiilor americane. Cred că este un mesaj foarte important de transmis şi că, în general, creşterea economică puternică în România, în Uniunea Europeană, este benefică pentru SUA, că avem nevoie de parteneri puternici ca să ne cumpere produsele. La rândul ei, UE are nevoie de relaţii bune cu SUA, care cumpără produse din UE. Aşa funcţionează comerţul. Consumatorii profită din asta, companiile profită din asta.

Economia României era lăudată la începutul acestui an pentru creşterea spectaculoasă pe care a avut-o. Însă, la foarte scurt timp după, autorităţile de la noi primeau recomandări să schimbe modelul în baza căruia au crescut economia. Adică să renunţe la încurajarea consumului şi să susţină investiţiile în domenii cheie. Complicaţiile politice interne şi atragerea slabă a fondurilor europene sunt factori care influenţează la rândul lor dezvoltarea.

Balazs Barabas: Acelaşi raport al Băncii Mondiale preconizează, după o creştere economică de 7% anul trecut în România, 5,1% anul acesta şi 4,5% pentru anul viitor, ceea ce arată o scădere a creşterii economice. Deci, dacă aveţi un potenţial client care ar vrea să investească în România şi ar vedea aceste cifre, şi ar spune: nu vreau România, are o creştere slabă, ce i-aţi spune?

Jim Hodges: Că este o creştere foarte bună. Eu mi-aş da braţul stâng pentru o creştere de 5% sau 7%. Cred că mesajul pe care l-aş avea pentru un client interesat să investească în România ar fi că ar fi bine să vină acolo unde se întâmplă lucrurile, pe plan economic. 5 sau 7% creştere economică este fenomenal. Mesajul ar fi: vrei să faci parte dintr-o regiune care în mod clar este concentrată pe afaceri şi pe crearea de condiţii bune pentru afacerile din SUA interesate să investească în Europa? Iar faptul că aveţi o creştere economică atât de mare indică faptul că climatul de afaceri este bun aici. Şi acesta este mesajul pe care l-aş transmite. Sunteţi parte din ce caută afacerile americane: parteneriate în Europa. Dar dacă nu aveţi infrastructură bună, dacă forţa de muncă educată devine o problemă, dacă stabilitatea economică, a guvernului sunt puse sub semnul întrebării, toate acestea vor afecta ţara. Noi suntem oprimişti în privinţa României. Credem că este un loc bun să facem afaceri, este bun pentru clienţii noştri să facă afaceri, şi credem că avem perspective bune pe plan economic, iar România va fi un element important pentru afacerile noastre.

Balazs Barabas: Aţi întâlnit şi probabil veţi întâlni politicieni importanţi în România. Ce le veţi spune?

Jim Hodges: Ne-am întâlnit cu demnitari români şi au fost câteva mesaje importante pe care am vrut să le transmit. Unul este că suntem fericiţi să fim aici. Compania noastră este prezentă în România de peste 10 ani, am avut multe succese, reprezentăm companii române şi companii americane importante care fac afaceri aici. Am avut succese, suntem mândri de echipa de consultanţi foarte talentată de aici, de munca pe care o fac.

Infrastructură, infrastructură şi din nou infrastructură. Toată lumea care vrea să facă afaceri în România, dar şi românii care vor doar să trăiască normal în ţara lor, spun de câte ori au ocazia, în toate modurile posibile, că lipsa unei reţele funcţionale de transporturi, nu ajută pe nimeni. Autorităţile încă nu au descifrat mesajul.

Balazs Barabas: Şi care ar fi domeniile pe care România ar trebui să le îmbunătăţească?

Jim Hodges: Eu cred că nu doar în România, dar şi în SUA şi în orice ţară din lume, pentru mine cel mai important lucru este educaţia, o forţă de muncă calificată. Să fie luate măsuri pentru a avea forţa de muncă înalt calificată şi pentru a educa generaţiile următoare să fie forţă de muncă bine pregătită. Oamenii de afaceri privesc lucrurile nu doar cum sunt acum. Oamenii de afaceri buni se gândesc şi cum vor fi lucrurile în 10-20 de ani de acum. Infrastructura este un element despre care vorbesc clienţii noştri. Trebuie îmbunătăţită reţeaua de drumuri, operaţiunile portuare, căile ferate, care ne dau un acces mai bun la diferite regiuni ale ţării şi la pieţele europene. Cred că şi acesta este un factor foarte important. Acestea sunt cele două aspecte importante. Dar le aud peste tot unde merg. Pe măsură ce şomajul scade, găsirea de forţă de muncă de calitate, la un preţ acceptabil, devine o provocare. Iar în aceast situaţie trebuie să ne concentrăm pe ridicarea calificării celor care nu sunt calificaţi la un nivel suficient.

Balazs Barabas: Este evident că pentru România este important să atragă investitori americani. Dar ar fi la fel de important pentru companiile române să intre pe piaţa americană. Ce aţi recomanda guvernului român şi companiilor care încearcă din greu, pe cont propriu, să facă pentru a reuşi?

Jim Hodges: Este o întrebare foarte bună. Cred că sunt câteva lucruri importante. Companiile şi oficialităţile române trebuie să meargă în SUA şi în alte locuri decât New York, Washington, Los Angeles, Chicago. Ar trebui să meargă şi în alte localităţi unde ar putea să facă parteneriate cu firme locale. De exemplu, dacă vă uitaţi la industria de automobile, atunci ar trebui să mergeţi în Georgia, Carolina de Sud, Alabama şi Michigan. Este important ca oficialităţile să meargă în aceste locuri, dar este la fel de important ca grupuri române să meargă în SUA, să investească timp şi să încerce să construiască relaţii cu companii de acolo, să aibă o privire strategică despre cum ar putea lucra împreună, şi să coopereze cu reprezentanţi comerciali din diferite state. Cred că asta este foarte important. Efortul, educaţia şi dezvoltarea economică sunt esenţiale. Efortul de a face cunoştinţă cu factorii de decizie şi de afaceri şi oamenii din conducerea statelor care se ocupă de pieţele de export sau chiar de import. Apoi, analizarea sectoarelor în care sunteţi competitivi, agricultura, industria automobilelor într-o anumită măsură, industria tehnologică, toate acestea sunt pieţe importante în SUA, unde se pot lega parteneriate profitabile. Acestea sunt lucrurile pe care le-aş face dacă aş fi un oficial guvernamental român sau un om de afaceri important.

Balazs Barabas: Dar dacă o companie română v-ar contacta şi ar spune că am vrea să intrăm pe piaţa americană, ne va costa mult dar ne asumăm acest risc. Însă suntem descurajaţi de administraţia Trump, de politica lui izolaţionistă şi protecţionistă. Am fi probabil împiedicaţi să intrăm pe piaţa americană din cauza acestei politici. Ce le-aţi spune?

Jim Hodges: Le-aş spune că preşedinţii sunt aleşi pe 4 ani. Şi dacă ne uităm la istoria Statelor Unite, ne-am orientat spre pieţele deschise în ultimii 50 de ani şi anticipăm că ne vom întoarce la această poziţie. Companiile române trebuie să privească pe termen lung atunci când investesc în aceste relaţii. Pe termen scurt, probabil că ar fi bine să se partenerieze cu firme americane care vor să vină în UE. La fel, poate că există firme române care vor să meargă în SUA şi să înceapă operaţiuni acolo. Sunt oportunităţi de afaceri care există, care vor continua să existe şi cred că comerţul liber va exista în continuare. Companiile române n-ar trebui să fie descurajate de un anume preşedinte, pentru că pe termen lung lumea noastră devină tot mai unită. Cred cu adevărat că, comunităţile, ţările care au oameni harnici, bine educaţi, care se pricep la ceea ce fac şi sunt productivi, vor avea succes pe termen lung. Şi aş încuraja oamenii să nu se preocupe prea mult de ce se întâmplă anul acesta în Statele Unite şi să se uite la relaţiile pe termen lung care pot fi benefice.

Toţi alegătorii sunt importanţi, inclusiv şi cei care nu sunt de acord cu tine. Politicienii din Statele Unite ştiu acest lucru prea bine şi ca să-şi atragă electoratul muncesc mult, călătoresc prin ţară şi vorbesc cu oameni cât mai diferiţi. De aceea campaniile electorale sunt costisitoare şi obositoare pentru candidaţi.

Balazs Barabas: În România, ca în alte părţi ale lumii politicienii fac promisiuni în campaniile electorale, spun multe lucruri frumoase, dar după ce au câştigat alegerile tind să uite multe dintre acestea. Aţi fost guvernator ales în Carolina de Sud. Ce se întâmplă în SUA dacă politicienii nu-şi ţin promisiunile?

Jim Hodges: În primul rând, nu am făcut niciodată promisiuni pe care nu le-am ţinut.

Balazs Barabas: Atunci sunteţi un politician special.

Jim Hodges: Sunt un politician special. Sistemul nostru electoral permite o durată limitată în post, 4 ani în cazul guvernatorilor. Responsabilitatea cea mai mare este dacă guvernatorul vrea să fie reales şi multe se pot întâmpla. Cred că oamenii ţin cont de ce a promis un guvernator şi de ce a realizat. Dar foarte multe depind în zilele noastre, în SUA, şi probabil în alte părţi ale lumii de conjunctura politică. Politicienii sunt mai puţin traşi la răspundere pentru promisiunile făcute şi cele respectate, în schimb oamenii se uită mai mult dacă partidul la nivel local este acelaşi cu cel la putere la nivel naţional. Am văzut asta la ultimele alegeri, unde partidul preşedintelui Trump a avut rezultate mai bune, lucrurile au mers mai bine şi pentru preşedintele Trump. Şi cred că la alegerile intermediare din 2018 vom vedea rezultate mai bune pentru candidaţii democraţi, pentru că preşedintele este mai puţin popular. Există responsabilitate, până la urmă oamenii sunt evaluaţi pe baza a ceea ce au făcut, dar câteodată performanţele au la bază factori pe care politicienii nu le pot controla. De exemplu, situaţia economică sau anumite chestiuni care generează discuţii la nivel naţional, pe care policitianul în speţă nu le poate influenţa.

Balazs Barabas: Cum aţi gestionat responsabilitatea, cum aţi ţinut legătura cu alegătorii dvs?

Jim Hodges: Am petrecut mult timp în statul în care trăiesc, în Carolina de Sud. Statul are o populaţie de 5 milioane. Pe vremea când eram guvernator, numărul era în jur de 4,3 milioane. Am petrecut mult timp călătorind, discutând cu oameni de afaceri. Personal cred că era foarte important ca oamenii să fie sinceri. Câteodată, când cu persoane în funcţii publice întreabă oamenii cum merg treburile, ei vor spune ceea ce cred că politicienii vor să audă. Iar eu am vrut întotdeauna să aud dacă sunt probleme, ce trebuie rezolvat ca statul să devină mai bun. Dacă facem ce trebuie pentru educaţie, pentru crearea de locuri de muncă. Îmi place să pun aceste întrebări şi să am un grup de oameni diverşi să discutăm: profesori, muncitori, oameni de afaceri, lideri de comunităţi, să cunosc o mare varietate de puncte de vedere ca să văd cum merg lucrurile în stat. Cred că asta este foarte important pentru un politician ca să-şi facă bine treaba, să cunoască adevărul din cât mai multe puncte de vedere. Pentru că aşa cum ia o decizie bună un om de afaceri, la fel va lua o bună decizie un lider politic.

Banii publici cheltuiţi fără prea multe rezultate în favoarea cetăţenilor sunt o problemă în toată lumea. Iar unul dintre domeniile care suferă cel mai mult din această cauză este sistemul de sănătate.

Balazs Barabas: În România şi în Europa de Est sănătatea este un subiect foarte sensibil. Plătim contribuţii sociale, de sănătate, dar serviciile sunt văzute ca mai puţin bune, sau în anumite cazuri foarte proaste. Ce aţi recomanda, pe scurt, cum ar trebui să fie un sistem de sănătate funcţional?

Jim Hodges: Ei bine, când veţi avea răspunsul la asta, să-mi spuneţi şi mie.

Trebuie să fim mai eficienţi în modul în care gestionăm sistemul de sănătate. Cred că indiferent dacă vorbim de România sau SUA vedem o schimbare dramatică în sistemul sănătăţii. Este nevoie de o coordonare mai bună. Dar un lucru pe care nimeni nu l-a făcut destul de bine este prevenţia, să ţinem oamenii sănătoşi. Cel mai bun mod de a asigura un sistem de sănătate bun este să avem servicii care minimalizează timpul spitalizării, să asigurăm accesul rapid la medicamente bune, şi să ţinem oamenii sănătoşi pe termen lung. Când eram guvernator, în jurul anului 2000, între 1999 şi 2003, alocam cam 8% din cheltuielile statului, din buget, pentru sănătate.

Balazs Barabas: Opt la sută?

Jim Hodges: Opt la sută, cam aşa ceva, pe sănătate, pentru muncitori şi oameni săraci, care aveau acces la servicii de sănătate finanţate de stat şi la nivel federal.

Balazs Barabas: Şi era gratuit pentru ei?

Jim Hodges: Pentru cei săraci era gratuit. Acum guvernul de stat cheltuie aproape o treime din bugetul anual pe servicii de sănătate. Deci am ajuns de la 8% la 33%. Ce înseamnă asta? 33% înseamnă că nu avem bani suficienţi pentru educaţia copiilor şi asigurarea altor servicii de bază care aparţin de stat. În politică, termenul folosit este cel de evicţiune, iar problema este că cheltuielile pe sănătate suprimă posibilităţile noastre de a construi drumuri, poduri, operaţiuni portuare, infrastructură, educaţie. Ştim că viitorul pentru România, Carolina de Sud sau orice loc din lume depinde de investiţiile în educaţie de bună calitate, să pregătim următoarea generaţie. Deci, cu cât cheltuim mai mult pe un element consumabil ca sănătatea, cu atât mai puţin vom avea de investit în viitor.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei