Live Text Xi Jinping l-a sunat pe Zelenski: „Negocierea, singura cale de ieșire din conflictul cu Rusia”

Președintele Chinei, Xi Jinping, a avut miercuri o convorbire telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prima discuție de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Ministrul de Externe Serghei Lavrov a declarat, în timpul unei conferințe de presă de la New York, că eforturile ONU de a ajunge la un acord privind transportul cerealelor ucrainene nu au dat niciun rezultat și acuză țările occidentale pentru crearea unui impas, relatează The Guardian. Între timp, pe front, rușii sunt speriați de contraofensiva Kievului, așa că au trecut la poziții defensive în toate zonele de luptă, potrivit șefului serviciilor ucrainene de informații. În mesajul de marți seara, președintele Zelenski a anunțat că două persoane au fost ucise și alte zece au fost rănite într-o lovitură asupra unui muzeu din Kupiansk, în regiunea Harkov, potrivit The Guardian.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Comisia Europeană apreciază convorbirea dintre Xi și Zelenski

ACTUALIZARE 22:15 Comisia Europeană a salutat discuţia telefonică dintre președinții Xi Jinping şi Volodimir Zelenski, apreciind că elementul pozitiv al convorbirii este că sunt menținute deschise canalele de comunicare.

"UE a încurajat întotdeauna China, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, să împărtăşească responsabilitatea mondială de a face să fie respectate Carta Naţiunilor Unite şi principiile dreptului internaţional", a declarat un oficial european.

"Ne bucurăm de această discuţie. Preşedinta (Comisiei Europene, Ursula) von der Leyen şi preşedintele (Franţei, Emmanuel) Macron i-au transmis preşedintelui Xi la Beijing cererea din partea preşedintelui Zelenski pentru o discuţie telefonică", a declarat la rândul său purtătorul de cuvânt-şef al Comisiei Europene, Eric Mamer, informează Agerpres.

Potrivit acestuia, liderii chinezi "trebuie să-şi folosească propria influenţă pentru a determina Rusia să-şi încheie războiul de agresiune, să restabilească integritatea teritorială a Ucrainei şi să-i respecte suveranitatea, ca bază pentru o pace justă".

În urma acestei discuţii, Beijingul a anunţat că ambasadorul chinez la Moscova, Li Hui, urmează să fie desemnat reprezentant special pentru "desfăşurarea unei comunicări profunde cu toate părţile asupra soluţionării politice a crizei".

Doi cetățeni ruși au fost arestaţi după ce au încercat să se înroleze în armata ucraineană

Doi cetățeni ruși au fost arestați, săptămâna aceasta, după ce au încercat să se înroleze în armata ucraineană, au anunțat forțele de securitate ruse, informează Agerpres.

Mierecuri, un cetăţean rus a fost arestat în regiunea rusă Belgorod, învecinată cu Ucraina, după ce a încercat să intre în această ţară pentru a se alătura armatei ucrainene. Bărbatul, în vârstă de 20 de ani, "a încercat să intre pe teritoriul ucrainean pentru a participa la acţiuni militare împotriva Forţelor Armate ale Rusiei", se arată într-o notă a Serviciului Federal de Securitate din Belgorod.

Luni a fost arestat la Moscova un alt cetăţean rus care intenţiona să lupte alături de armata ucraineană împotriva Rusiei. Acesta este angajat al unei companii private de servicii de securitate şi hotărâse să se înroleze în armata ucraineană "pentru a-şi îmbunătăţi situaţia financiară", potrivit comunicatului autorităţilor ruse. El recruta şi alţi prieteni în acelaşi scop.

Conform legislaţiei ruse, pentru astfel de tentative de a se alătura armatei ucrainene cetăţenii ruşi riscă între 12 şi 18 ani de închisoare.

Un jurnalist italian a fost împușcat în umăr de un lunetist rus, în Herson. Interpretul său ucrainean a fost ucis

Jurnalistul italian Corrado Zunino, trimis special în Ucraina al cotidianului La Repubblica, a fost rănit în urma unei ambuscade a lunetiştilor ruşi în zona oraşului Herson din sudul Ucrainei iar interpretul ucrainean care-l însoţea, Bogdan Bitik, a fost ucis, informează Agerpres.

"Acum merg dinspre Herson către Odessa. Sunt bine, am o rană la umărul drept, atins de glonţul care l-a lovit pe marele meu prieten Bogdan. Cred că a murit, la începutul podului Herson. O durere infinită. Avea jacheta inscripţionată cu cuvântul «Press»", a scris jurnalistul italian pe Twitter.

Acesta a relatat apoi telefonic desfăşurarea atacului.

"Am fost atinşi (de glonţ), l-am văzut pe Bogdan la pământ, nu se mişca, eu m-am târât în afara liniei de foc. Am alergat până când m-am prăbuşit pe un automobil civil. Aveam sânge pe mine, m-au dus la un spital din Herson".

La Repubblica a anunţat că interpretul ucrainean a fost ucis, dar corpul său nu a fost recuperat din cauza prezenţei lunetiştilor ruşi în zonă.

Puteți citi știrea completă AICI:

Casa Albă salută discuţia dintre Xi şi Zelenski, dar rămâne rezervată privind rezultatele

ACTUALIZARE 19:30 John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională din SUA, a salutat convorbirea telefonică dintre preşedintele chinez Xi Jinping şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.

"Considerăm că este un lucru bun", a spus John Kirby. "Acestea fiind spuse, dacă aceasta poate conduce la o iniţiativă, o propunere sau un plan de pace serios, nu ştim deocamdată", a adăugat el.

Orice iniţiativă de pace "nu va fi viabilă sau credibilă dacă ucrainenii şi preşedintele Zelenski, personal, nu vor fi implicaţi în ea şi nu o vor susţine", a mai spus purtătorul de cuvânt.

În cursul discuţiei, Xi Jinping l-a asigurat pe Volodimir Zelenski că China "a fost mereu de partea păcii" şi a făcut apel la "negocieri".

La rândul său, Zelenski a transmis că a avut o convorbire "lungă şi semnificativă" cu Xi.

Kiev: Moscova colonizează teritoriile ocupate în Ucraina cu cetățeni ruși din regiunile defavorizate

ACTUALIZARE 17:10 Moscova transferă cetăţeni ruşi din minorităţi şi regiuni defavorizate în teritoriile pe care le ocupă în Ucraina pentru a schimba compoziţia etnică şi socială a acestora şi a-şi stabili dominaţia asupra acestor zone, a denunţat miercuri, pe contul său de Telegram, ministrul adjunct ucrainean al Apărării, Hanna Maliar, transmite EFE.

„Ţara agresoare încearcă să schimbe compoziţia etnică a populaţiei din teritoriile ucrainene ocupate temporar”, a scris aceasta, precizând că cea mai susţinută campanie de colonizare are loc în provincia estică Lugansk, ocupată aproape în întregime de Rusia.

Pentru a atinge acest obiectiv, a explicat Maliar, „guvernul rus a iniţiat relocarea pe scară largă a unui număr semnificativ de persoane de diferite etnii”, provenind în special din „grupuri cu venituri mici” şi din „regiuni îndepărtate ale Rusiei”.

Aceşti noi colonişti primesc locuinţe, locuri de muncă, credite şi asistenţă financiară din partea autorităţilor pentru a le permite să se stabilească şi să înceapă o viaţă nouă în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, de unde populaţia originară a fugit în masă.

Kievul a denunţat în repetate rânduri practicile de colonizare ale Rusiei în teritoriile pe care aceasta, direct sau prin intermediul miliţiilor sale separatiste de tip marionetă, le controlează în Ucraina de la anexarea Crimeii şi proclamarea republicilor populare pro-ruse din Donbas în 2014.

Potrivit guvernului de la Kiev, Rusia încearcă, prin aceste înlocuiri de populaţie, să elimine identitatea ucraineană din aceste zone.

Slovenia a trimis Ucrainei 20 de vehicule blindate

ACTUALIZRE 17:00 Guvernul sloven a trimis în Ucraina 20 de vehicule blindate pe roţi de tip Valuk, într-o operaţiune secretă, relatează miercuri cotidianul sloven 24ur, citat de agenţia EFE.

Este vorba de o versiune slovenă a vehiculului blindat Pandur, fabricat sub licenţa companiei austriece Steyr Daimler, înzestrat cu lansatoare automate de grenade de 40 mm sau mitraliere de 12,7 mm şi potrivit pentru transportul infanteriei.

Cele 20 de vehicule au fost mai întâi transportate cu avionul în Polonia sau Slovacia, cu destinaţia Ucraina, pentru ca aceasta să le poată folosi în următoarea sa ofensivă, a indicat ziarul, precizând că ministerul sloven al Apărării nu a confirmat, dar nici nu a infirmat aceste informaţii, ci s-a limitat să comenteze că deciziile pe astfel de teme nu sunt publice.

De la începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei în februarie 2022, Slovenia a trimis către ţara atacată, între alte arme, un număr de 28 tancuri M55S, 35 vehicule blindate cu şenile M80A, 16 obuziere M2A1 şi 20 vehicule HMMWV (Humvee), aminteşte ziarul.

În prima convorbire telefonică după invazie, Xi îl asigură pe Zelenski că este „de partea păcii” şi invită la „negocieri”

ACTUALIZARE 15:58 „China a fost întotdeauna de partea păcii” , i-a transmis miercuri preşedintele chinez Xi Jinping omologului său ucrainean Volodimir Zelenski, în prima lor convorbire telefonică de la începutul ofensivei ruse în Ucraina, lansând un apel la „negocieri”, a relatat televiziunea de stat chineză CCTV, potrivit AFP şi Reuters.

„Cu privire la criza ucraineană, China a fost întotdeauna de partea păcii, iar poziţia sa fundamentală este de a promova un dialog al păcii”, a afirmat Xi, potrivit postului de televiziune citat. „Dialogul şi negocierea” sunt „singura cale de ieşire” din conflictul cu Rusia, a mai dat asigurări liderul chinez, conform aceluiaşi post de televiziune.

China îşi va trimite reprezentanţi speciali în Ucraina şi va avea convorbiri cu toate părţile pentru rezolvarea crizei în această ţară, i-a mai spus Xi Jinping lui Volodimir Zelenski. 

China se va concentra asupra promovării convorbirilor de pace şi va face eforturi pentru o încetare a focului cât mai curând posibil, a declarat preşedintele chinez în cursul acestei convorbiri telefonice, notează Agerpres.

China a publicat în februarie un document în 12 puncte în care îşi prezenta poziţia asupra conflictului din Ucraina. Iniţiativa, percepută uneori drept un plan de pace, cerea în special Moscovei şi Kievului să se aşeze la masa tratativelor. Textul se opune de asemenea oricărei recurgeri la arma nucleară şi invită la respectarea integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor, subînţelegând de asemenea pe cea a Ucrainei, din care o parte a teritoriului este sub control rusesc.

China, care nu a condamnat public războiul în Ucraina, şi-a accentuat puternic în ultimele luni cooperarea politică şi economică cu Rusia.

Rusia expulzează 10 diplomaţi norvegieni, anunţă Norvegia

ACTUALIZARE 15:50 Rusia a decis să expulzeze 10 diplomaţi de la ambasada Norvegiei de la Moscova, cerându-le să părăsească ţara în scurt timp, a anunţat miercuri Ministerul de Externe norvegian, citat de Reuters.

Decizia survine ce Norvegia a anunţat la 13 aprilie că expulzează 15 oficiali ai ambasadei ruse despre care guvernul norvegian a spus că erau ofiţeri de informaţii operând sub acoperirea posturilor diplomatice.

"Ambasadorul nostru (...) a fost informat astăzi de către Ministerul rus de Externe că 10 dintre diplomaţii noştri de la Moscova au fost declaraţi nedoriţi", a precizat Ministerul de Externe norvegian într-un comunicat. "Autorităţile ruse spun că aceasta este o reacţie la decizia Norvegiei", a adăugat ministerul norvegian.

Kremlinul ameninţă că ar putea extinde sechestrările de active occidentale în Rusia

ACTUALIZARE 15:20 Kremlinul a avertizat miercuri că ar putea sechestra şi alte active occidentale, ca represalii la deciziile străine împotriva companiilor ruseşti, după ce a preluat temporar controlul asupra activelor aparţinând companiilor Fortum din Finlanda şi Uniper din Germania, transmite Reuters. 

Marţi seara, preşedintele Vladimir Putin a semnat un decret prin care aprobă preluarea controlului asupra activelor ruseşti ale celor două companii energetice europene. Decretul precizează că Rusia trebuie să ia măsuri urgent ca răspuns la acţiunile SUA şi altor ţări care sunt "neprietenoase şi contrare dreptului internaţional". Acţiunile celor două entităţi au fost plasate sub controlul temporar al Agenţiei federale care gestionează proprietăţile guvernului Rosimushchestvo. 

"Decretul adoptat este un răspuns la acţiunile agresive ale ţărilor neprietenoase. Iniţiativa copiază atitudinea guvernelor occidentale faţă de activele din străinătate ale companiilor rueşti", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.  

Potrivit acestuia, decretul semnat de Putin "nu vizează aspectele ce ţin de dreptul de proprietare şi nici nu deposedează proprietarii de activele lor, pentru că managementul extern este doar temporar şi înseamnă numai că proprietarul original nu mai are dreptul de a lua decizii manageriale", a continuat Peskov. 

Grupul Uniper deţine 83,73% din acţiunile Unipro, care operează cinci centrale electrice cu o capacitate totală de peste 11 Gigawaţi şi aproximativ 4.300 de angajaţi în Rusia. La rândul său, divizia din Rusia a grupului Fortum are mai multe termocentrale în regiunea Ural şi în Siberia Occidentală şi, de asemenea, un portofoliu de centrale eoliene şi fotovoltaice, împreună cu parteneri locali din Rusia. Valoarea contabilă a acestor active se situa la 1,7 miliarde de euro la finele lui 2022. 

Acţiunile Moscovei creează o nouă bătaie de cap pentru companiile care încearcă să găsească o modalitate pentru a ieşi de pe piaţa din Rusia. Companiile care au participaţii la mai multe proiecte energetice sau bănci importante se confruntă deja cu numeroase obstacole în încercarea de a pleca din Rusia. 

În paralel, în ultimul an, occidentalii au îngheţat active de peste 300 de miliarde de euro aparţinând Băncii Centrale a Rusiei, iar Bruxelles-ul a imobilizat, în Uniunea Europeană, active în valoare de 2,15 miliarde de euro aparţinând oligarhilor şi entităţilor ruseşti vizate de sancţiuni. Însă, opţiunea confiscării acestor active ruseşti pentru a reconstrui Ucraina şi a despăgubi victimele războiului constituie o problemă juridică spinoasă pentru occidentali. 

Xi Jinping l-a sunat pe Zelenski

ACTUALIZARE 14:45 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțată că a avut o convirbire telefonică cu președintele chinez Xi Jinping pentru prima dată de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, scrie CNN. Convorbirea a fost confirmată și de oficialii chinezi pentru televiziunea publică din China.

„Am avut un apel telefonic lung și semnificativ cu președintele chinez Xi Jinping. Cred că acest apel, precum și numirea ambasadorului Ucrainei în China, vor da un impuls puternic dezvoltării relațiilor noastre bilaterale”, a precizat Zelenski.

În martie, Xi Jinping s-a întâlnit la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin.

China s-a declarat neutră în conflictul dintre Ucraina și Rusia, Beijingul cerând pacea. Dar a refuzat, de asemenea, să condamne invazia Rusiei sau să facă vreun apel public ca Rusia să-și retragă trupele. Oficialii săi au spus în schimb în mod repetat că preocupările „legitime” de securitate ale tuturor țărilor trebuie luate în considerare și au acuzat NATO și SUA că alimentează conflictul.

Viktor Orban insistă că nu sprijină integrarea euroatlantică a Ucrainei în lipsa recunoașterii drepturilor minorității maghiare

ACTUALIZARE 14:30 Guvernul ungar a avertizat miercuri că nu va sprijini niciun fel de integrare euroatlantică a Ucrainei până când ţara vecină nu va recunoaşte drepturile minorităţii maghiare care locuieşte pe teritoriul său, transmit agențiile EFE și Agerpres.

"Guvernul nu va sprijini niciunul dintre eforturile de integrare ale Ucrainei până când ţara nu va reda drepturile anterioare anului 2015 deţinute de minoritatea maghiară din oblastul Transcarpatia, din sud-vestul Ucrainei", a anunţat într-un mesaj postat pe Facebook executivul condus de ultranaţionalistul Viktor Orban.

Citește continuarea AICI.

Ministrul ceh de externe spune despre Lavrov că este un „clovn”

ACTUALIZARE 14:20 Ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, l-a numit pe Serghei Lavrov „un clovn” și a afirmat că liderii Rusiei teroriste ar trebui să fie judecați, ca răspuns la comentariile diplomatului rus legate de președintele ceh.

„Declarațiile clovnului Lavrov la adresa președintelui nostru Petr Pavel sunt de râs. Rusia este un stat terorist și conducerea sa ar trebui să fie judecată de un tribunal internațional”, a scris ministrul ceh de externe, pe Twitter.

Navalnîi spune că regimul Putin vrea să îi adauge 30 de ani le sentință: „Spun că eu, din închisoare, comit acte teroriste”

ACTUALIZARE 13:20 Disidentul rus Aleksei Navalnîi, încarcerat de regimul Putin, a anunţat, miercuri, că este anchetat sub acuzaţii de terorism care i-ar putea aduce o nouă condamnare la 30 de ani de detenţie, relatează Reuters.

Asistenţii lui Navalnîi au publicat pe Twitter comentarii în care cel mai cunoscut lider al disidenţilor din Rusia afirmă: „Mi-au prezentat afirmaţii absurde care mă ameninţă cu 30 de ani de închisoare (...) conform cărora eu, în timp ce sunt în închisoare, comit acte teroriste”.

Navalnîi a fost încarcerat într-un lagăr în Rusia în 2021, imediat după ce a revenit în țară. Anterior, el fusese otrăvit de regimul Putin cu o substanță neurotoxică și a stat mai multă vreme într-un spital din Germania pentru a fi tratat. La revenirea în Rusia, el a fost condamnat la doi ani și jumătate de închisoare, pedeapsă care a mai fost suplimentată cu încă 9 ani în 2022. 

Citește continuarea AICI

Kievul critică Polonia pentru interzicerea importului de cereale ucrainene: E ilegal. Rusia se uită, mănâncă floricele și profită

ACTUALIZARE 13:00 Kievul consideră că decizia Varşoviei de a interzice vânzarea produselor agricole ucrainene în Polonia este „nejustificată” şi „ilegală” şi avertizează că Rusia profită deja de această situaţie pentru a creşte presiunea asupra economiei ucrainene prin blocarea exportului de cereale ucrainene prin coridorul Mării Negre, transmite miercuri EFE.

„Pentru noi aceste măsuri sunt nejustificate şi ilegale”, a declarat într-un interviu acordat EFE responsabilul pentru comerţ al guvernului ucrainean, Taras Kacika, care a explicat că Ucraina lucrează cu Comisia Europeană pentru „revenirea la normalitate” şi pentru ca produsele agricole ucrainene să poată fi vândute din nou în întregul bloc comunitar. Kacika, care este şi ministru adjunct al economiei, a legat blocada rusă a navelor care folosesc coridorul pentru exporturile de cereale ucrainene convenit cu Kievul de controversa comercială cu Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria şi România, care au luat măsuri similare.

Citește continuarea AICI

Evaluarea de miercuri dimineață a ministerului britanic al apărării:

ACTUALIZARE 12:28 Luptele grele, de la mică distanță, continuă în cartierele vestice ale orașului Bahmut din regiunea contestată Donețk, se arată în evalarea de miercuri a Ministerului britanic al Apărării.  

O evoluție cheie în ultima săptămână a fost lupta de la periferia orașului, în special în apropierea satului Khromove, în condițiile în care Ucraina încearcă să mențină controlul asupra rutei sale de aprovizionare 0506.

Celelalte rute de reaprovizionare ale Ucrainei în Bahmut sunt probabil complicate de condițiile noroioase de pe drumurile neasfaltate. Având în vedere că orașul este atacat de peste 11 luni, apărarea ucraineană din Bahmut a fost integrată acum ca un element al unei zone defensive mult mai ample, care include orașul Ceasiv Yar, mai spun britanicii. 

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine - 26 April 2023.

Find out more about Defence Intelligence's use of language: https://t.co/wtiXllWpl9

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/olhe70Sfw5

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) April 26, 2023

A început procesul lui Evgheni Roizman, unul din ultimii oponenți ai lui Putin rămași în Rusia. E acuzat de discreditarea armatei ruse

ACTUALIZARE 12:20 Opozantul rus Evgheni Roizman, unul dintre ultimii critici importanţi ai Kremlinului care încă se mai află în Rusia, a pledat miercuri nevinovat în deschiderea unui proces în care este acuzat de discreditarea armatei ruse.

Evgheni Roizman a denunţat cu fermitate ofensiva rusă la scară mare împotriva Ucrainei, de la declanşarea ei pe 24 februarie 2022, relatează AFP, citată de Agerpres.

Întrebat de judecător dacă îşi recunoaşte vinovăţia în acest dosar, Evgheni Roizman a răspuns „nu”, adăugând că îşi va exprima mai detaliat opinia asupra subiectului după ce Parchetul va prezenta capetele de acuzare.

Citește continuarea AICI

FBI colaborează cu companii americane pentru a aduna dovezi despre crimele de război din Ucraina

ACTUALIZARE 11:30 Autoritățile ucrainene colaborează cu Biroul Federal de Investigații al SUA și cu firme americane pentru a aduna dovezi despre crimele de război comise de forţele ruse în Ucraina, au afirmat marţi oficialităţi citate de agenţia Reuters, potrivit Agerpres.

Agentul special Alex Kobzanets din FBI a explicat că ucrainenii colectează informaţii digitale de pe câmpul de luptă şi din oraşele din Ucraina distruse de războiul declanşat de Rusia în februarie anul trecut, iar „colectarea acestor date, analiza acestor date, prelucrarea acestor date este ceva ce ţine de experienţa FBI”.

Kobzanets, care a lucrat anterior ca ataşat legal al FBI în Ucraina, a precizat la o conferinţă de securitate informatică din San Francisco că munca presupune parcurgerea informaţiilor din telefoanele mobile, analize de laborator ale unor probe de ADN şi analiza unor fragmente de corpuri adunate de pe câmpul de luptă.

Citește continuarea AICI

Avioane de vânătoare ale NATO au interceptat trei avioane militare ruseşti deasupra Mării Baltice

ACTUALIZARE 10:40 Avioane de vânătoare germane şi britanice au interceptat trei avioane de recunoaştere ruseşti în spaţiul aerian internaţional de deasupra Mării Baltice, au anunţat miercuri Forţele aeriene germane.

Cele trei avioane ruseşti - două model Su-27 şi unul model Iliuşin-20 - nu au transmis semnale prin transponder. Ele au fost interceptate de avioane Eurofighter din forţele aeriene germane şi britanice, relatează DPA, citată de Agerpres.

Aufklärungsflieger abgefangen. 🇩🇪 und 🇬🇧 #Eurofighter wurden alarmiert, um 3 Militärmaschinen zu identifizieren. Die zwei SU-27 Flanker und eine IL-20 aus 🇷🇺 flogen erneut ohne Transpondersignal im int. Luftraum über der Ostsee. #SecuringTheSkies #VAPB @NATO @GermanyNATO… pic.twitter.com/sOY4CPkrbe

— Team Luftwaffe (@Team_Luftwaffe) April 26, 2023

Estonia, Letonia şi Lituania - cândva foste republici componente ale Uniunii Sovietice şi în prezent membre ale NATO - nu deţin avioane de vânătoare şi se bazează pe Alianţa Nord-Atlantică pentru asigurarea protecţiei spaţiului lor aerian.

Citește continuarea AICI

Rușii anunță că au adus bombardiere capabile să transporte arme nucleare să patruleze în mările Norvegiei și Barenț

ACTUALIZARE 10:05 Două bombardiere strategice rusești de tip Tu-160 au efectuat o misiune de patrulare în apele neutre ale mărilor Barenţ şi Norvegiei, a anunțat, miercuri, ministerul rus al apărării.

Potrivit sursei citate, misiunea a durat 14 ore, timp în care bombardierele au alimentat în zbor. Aeronavele strategice au fost escortate de luptători MiG-31 din Flota de Nord a Marinei Ruse, potrivit raportului militar citat de Agerpres. Aeronavele strategice au fost escortate de avioane de vânătoare MiG-31 din Flota de Nord a forţelor navale ruse.

Tu-160, proiectat de Biroul de proiectare Tupolev la sfârşitul anilor 1970, sunt bombardiere grele supersonice cu geometrie variabilă capabile să transporte rachete de croazieră cu încărcătură nucleară.

Citește continuarea AICI

Ucraina întețește atacurile asupra rușilor

ACTUALIZARE 09:35 Rușii sunt speriați de contraofensiva Kievului, așa că au trecut la poziții defensive în toate zonele de luptă, potrivit șefului serviciilor ucrainene de informații. Și trupele lui Zelenski își consolidează pozițiile, prin atacuri cu rachete, dar și psihologice. Au lovit ținte rusești de pe linia frontului din Herson și Zaporojie, în timp ce bloggerii pro-ucraineni au început să distribuie imagini cu unitățile Kievului, echipate cu arme occidentale și gata de atac.

Lavrov: Eforturile ONU de a ajunge la un acord pentru transportul cerealelor ucrainene „nu au dat niciun rezultat”

ACTUALIZARE 09:25 Moscova nu vede „practic niciun rezultat” în urma acordului cu Națiunile Unite privind transportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră, susține ministrul de Externe Serghei Lavrov, într-o conferință de presă a ONU la New York, potrivit The Guardian. Lavrov afirmă că eforturile secretarului general al ONU, Antonio Guterres, de a ajunge la un acord cu țările care au anunțat sancțiuni împotriva Federației Ruse nu au dus la niciun rezultat și acuză țările occidentale pentru crearea unui impas.

Anterior, Rusia avertiza că, dacă nu va fi îndeplinită o listă de cerințe pentru a elimina obstacolele din calea exporturilor respective, nu va fi de acord să prelungească un acord aferent după 18 mai, care să permită exportul sigur de cereale în timpul războiului din porturile Ucrainei de la Marea Neagră.

Rusia a semnat un acord pe trei ani în iulie anul trecut, prin care Națiunile Unite au fost de acord să încerce să înlăture orice obstacol în calea exporturilor sale de cereale și îngrășăminte. Deși aceste exporturi nu fac obiectul sancțiunilor occidentale impuse în urma invaziei Ucrainei din februarie 2022, Moscova spune că restricțiile privind plățile, logistica și asigurările sunt o barieră în calea transporturilor.

Biden merge la summitul G7 de la Hiroshima, în Japonia

ACTUALIZARE 09:10 Preşedintele american, Joe Biden, va participa la următorul summit al G7 între 19 şi 21 mai la Hiroshima, în Japonia, a anunţat marţi Casa Albă, notează AFP, potrivit Agerpres. 

Liderul administraţiei de la Washington şi şefii de stat din G7 vor discuta, printre altele, despre „sprijinul neclintit acordat Ucrainei”, „crizele alimentare şi climatice”, modalitatea de a „garanta o creştere economică incluzivă şi rezilientă” şi eforturile pentru o „tranziţie spre o energie curată”, a indicat purtătoarea de cuvânt executivului, Karine Jean-Pierre, într-un comunicat.

Preşedintele democrat va merge, de asemenea, pe 24 mai la Sydney pentru summit QUAD, care reuneşte Statele Unite, Australia, Japonia şi India.

Şefii de stat şi de guvern din aceste patru ţări vor discuta despre modalitatea de a-şi „aprofunda cooperarea în domeniul noilor tehnologii avansate”, „infrastructurii”, „sănătăţii globale”, „schimbările climatice” şi alte subiecte esenţiale pentru regiunea Indo-Pacific, a precizat Karine Jean-Pierre, reluând o formulă a executivului american desemnând regiunea Asia-Pacific.

Statele Unite au obiectivul declarat de a reînnoi legăturile cu această regiune strategică pe fondul unei rivalităţi tot mai mari cu China.

Doi morți în urma bombardamentelor rusești în Kupiansk. Zelenski: Nimeni nu e în siguranță dacă Rusia nu pierde războiul din Ucraina

ACTUALIZARE 09:00Președintele Volodimir Zelenski a anunțat, , în mesajul de marți seară, că două persoane au fost ucise și alte zece au fost rănite într-o lovitură asupra unui muzeu din Kupiansk, în regiunea Harkov, relatează The Guardian.

„Cheița Apocalipsei”. Cum l-au trolat americanii pe Putin cu imagini de la ultimul test de lansare a unei rachete nucleare

ACTUALIZARE 08:10 Forțele aeriene ale SUA au publicat o înregistrare video cu momentul în care militarii americani lansează, de la bordul unui așa-numit „avion al Apocalipsei”, o rachetă intercontinentală balistică nucleară Minuteman, în cadrul unui exercițiu militar. Racheta testată nu a fost prevăzută cu un focos nuclear.

Armata americană a publicat înregistrarea în contextul amenințărilor și retoricii nucleare tot mai frecvente făcute în ultima perioadă de oficialii Kremlinului ori de persoanele din anturajul lui Vladimir Putin, în special din partea vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

În înregistrarea video sunt prezentați membri ai forțelor aeriene ale SUA, din cadrul escadronului 625 de Operațiuni Strategice, care inițiază lansarea unei rachete nucleare de la bordul unui avion E-6B Mercury, supranumit „Avionul apocalipsei”. Forțele aeriene ale SUA au lansat racheta (fără focos nuclear) în cooperare cu marina americană într-un „test de rutină” desfășurat pe data de 19 aprilie.

Citește continuarea AICI

Sfârșitul zilelor pentru biserica Rusiei în Ucraina. „Preoții proruși sunt doar niște spioni în sutane”

ACTUALIZARE 08:00 Decizia președintelui rus Vladimir Putin de a invada Ucraina a avut mai multe consecințe neintenționate - de la convingerea unor state ca Suedia și Finlanda să se alăture alianței NATO, până la transformarea Rusiei într-un stat paria, scrie Politico.

La această listă se poate adăuga acum și distrugerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UOC) aliniate Moscovei, care a fost un instrument de influență foarte util Kremlinului. Autoritățile ucrainene au luat în considerare interzicerea bisericii, iar partidele de opoziție au pregătit deja un proiect de lege în acest sens.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat să facă un anunț în curând despre viitorul bisericii. Acesta ar putea lua decizia de a interzice complet biserica asociată cu Moscova sau le-ar putea permite preoților să se reorganizeze sub o altă formă așa încât să rupă orice legătură cu Biserica Ortodoxă Rusă și liderul ei, Patriarhul Kiril, un suporter foarte vocal al invaziei.

Dar chiar și în absența unei interdicții, UOC se află într-un declin rapid. Mulți dintre preoții și credincioșii lor sunt pregătiți să treacă de partea rivalei sale independente, Biserica Ortodoxă a Ucrainei (OCU). De la începutul războiului, peste 200 de parohii au trecut sub umbrela OCU și multe altele plănuiesc să plece din UOC, însă procesul este îngreunat de autoritățile Bisericii care are legături cu Moscova.

Citește continuarea AICI

Cele mai importante informații din ziua precedentă:

• Armata ucraineană anunță „rezultate impresionante” în Herson
• Zelenski s-a întâlnit cu generalii săi. Ucraina întețește atacurile asupra rușilor
• Patriarhul Kirill spune că rușii care nu își servesc țara sunt „dușmani interni”: „Dragostea de patrie e cea mai mare virtute”
• VIDEO Ce soluție au găsit rușii pentru a deveni „invizibili” pe linia frontului
• Cum trimite Iranul armament în Rusia fără ca americanii să poată interveni (WSJ)
• TASS: Rusia s-ar putea retrage din tratatul privind rachetele nucleare cu rază intermediară de acţiune
• Medvedev propune „împărțirea liniștită” a Ucrainei pentru a evita un război nuclear. Ce spune despre România
• Preşedintele ceh Petr Pavel spune că Beijingul nu vrea pace în Ucraina. „China trage învăţăminte din acest conflict în fiecare zi”
• Rusia expulzează un diplomat moldovean, după ce un angajat al ambasadei ruse la Chişinău a fost declarat persona non-grata
• Numărul victimelor pe care le suferă Rusia în fiecare zi scade semnificativ  în luna aprilie
• Moscova acuză Ucraina că a încercat să-i atace navele pe Marea Neagră, „punând astfel în pericol acordul cu cereale”
• ISW: Kievul îşi asigură un cap de pod peste râul Dnipro
• Zelenski: Pregătim deja sectorul energetic pentru iarna viitoare 
• Rusia a început să folosească tancul T-4 Armata pe frontul din Ucraina
• Riscurile unei confruntări nucleare între Rusia și Statele Unite sunt în creștere, avertizează un înalt diplomat rus
• Cum se pregătesc de luptă cele mai vulnerabile state NATO de teamă că Putin le va invada după ce termină cu Ucraina
• Peskov neagă că Vladimir Putin ar avea o sosie şi susține că acesta nu se află într-un buncăr

Editor : C.L.B.

• Etichete:
• vladimir putin
• rusia
• ucraina
• razboi
• volodimir zelenski
• live text razboi

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei