Kremlinul continuă să amenințe cu un război nuclear, deși doar 7% din arsenalul său ar fi operațional. Totuși, ceva s-a schimbat
Oficialii ruși continuă să amenințe Occidentul cu arme nucleare. Cu toate acestea, retorica a trecut de la avertismente privind o lovitură directă asupra națiunilor occidentale la sugestii de reluare a testelor nucleare în interiorul granițelor Rusiei, arataă un comentaru al Institutului Robert Lansing.
Andrey Kolesnik, un parlamentar din partidul de guvernământ, a propus recent efectuarea unui test nuclear public în Rusia. El a sugerat că Rusia ar putea fi nevoită să ia în considerare o astfel de demonstrație, speculând în același timp cu privire la posibilitatea ca Ucraina să desfășoare o „bombă murdară”. Această afirmație falsă, care a circulat pe scară largă în Rusia înainte de invazia Ucrainei, a fost utilizată pentru a justifica necesitatea de a ataca țara.
„Credem că amenințările nucleare ale Rusiei au întotdeauna un context politic intern. De exemplu, în cazul fostului președinte Dmitri Medvedev, retorica sa pare să provină dintr-o profundă frustrare personală, exacerbată de abuzul de alcool și de deziluzia legată de diminuarea influenței sale politice. În ceea ce îl privește pe Kolesnik, discursul său privind reluarea testelor nucleare reflectă o tendință mai largă în politica rusă contemporană, unde radicalismul este la mare căutare. În rândurile inferioare ale politicii ruse, competiția se concentrează adesea în jurul celui care poate propune cele mai extreme măsuri, care astăzi sunt echivalate cu patriotismul”, comentează Institutul Robert Lansing.
Dominația teoriilor conspiraționiste care acuză Occidentul pentru războiul din Ucraina - și care prezintă Rusia ca fiind în luptă cu NATO - determină politicienii ruși să facă declarații și să întreprindă acțiuni care demonstrează disponibilitatea lor de a se opune puterilor occidentale.
Propaganda rusă și amenințările nucleare
Acesta este și motivul pentru care propaganda de stat rusă recurge în mod regulat la amenințări nucleare, care sunt menite să compenseze deficiențele tehnologice, militare și economice ale țării.Anterior, Margarita Simonian, șefa centrului de operațiuni de influență al televiziunii de stat „Russia Today”, a sugerat detonarea unui dispozitiv nuclear deasupra Siberiei pentru a dezactiva sateliții și sistemele electronice - atât străine, cât și rusești - ceea ce ar face ca lumea să se întoarcă în 1993 din punct de vedere tehnologic. În acest fel, Kremlinul își semnalează dorința de a-și sacrifica propriul progres tehnologic pentru a priva Occidentul de avantajele sale militare și economice.
Există o corelație clară: cu cât situația Rusiei se înrăutățește pe scena mondială, cu atât politicienii săi recurg mai frecvent la retorica nucleară. Kremlinul crede probabil că șantajul nuclear, așa cum s-a văzut în timpul crizei rachetelor cubaneze, rămâne o modalitate eficientă de a influența puterile occidentale, în special în timpul perioadelor electorale.
Din 2014, Kremlinul a folosit în mod repetat amenințarea cu cel de-al Treilea Război Mondial ca răspuns la sancțiuni. În prezent, această formă de intimidare este legată de sprijinul internațional pentru Ucraina. Oprirea ajutorului militar pentru Kiev a fost o prioritate absolută pentru Kremlin începând din 2023. Acest lucru a devenit cu atât mai critic cu cât Occidentul pare tot mai deschis să permită Ucrainei să își folosească armele pentru a lovi ținte din Rusia.
De asemenea, credem că amenințările nucleare ale Rusiei sunt parțial determinate de îndoielile cu privire la pregătirea propriului arsenal nuclear. Începând cu 2023, rapoartele Consiliului de Securitate al Rusiei au indicat că doar 12-14 % din arsenalul nuclear al țării era pe deplin operațional.Această cifră a fost ulterior revizuită în scădere la 7%. O astfel de incertitudine ar putea determina Rusia să efectueze teste pe propriul său teritoriu pentru a verifica fiabilitatea arsenalului său și pentru a-și demonstra capacitățile în fața Occidentului.
În concluzie, reluarea testelor nucleare ar putea avea scopul de a risipi îndoielile cu privire la statutul operațional al armelor nucleare ale Rusiei.
Institutul Robert Lansing
Robert Lansing a fost un avocat și diplomat american care a ocupat funcția de consilier al Departamentului de Stat la izbucnirea Primului Război Mondial, iar apoi pe cea de secretar de stat al Statelor Unite în timpul președintelui Woodrow Wilson între 1915 și 1920. Democrat conservator pro-business, a fost un susținător puternic al democrației și al rolului Statelor Unite în stabilirea dreptului internațional. A fost un dușman declarat al autocrației germane și al bolșevismului rus.
Institutul care îi poartă numele promovează o înțelegere în cunoștință de cauză a provocărilor globale cauzate de amenințările la adresa societăților democratice, a afacerilor politice și diplomatice prin cercetare fiabilă, analiză de încredere și educație inovatoare. "Ne-am angajat să îmbunătățim capacitatea euro-atlantică de a contracara operațiunile hibride și de a răspunde amenințărilor emergente pentru a atinge obiectivele strategice. Robert Lansing Institute for Global Threats and democracies Studies este o organizație nepartizană și non-profit de cercetare a politicilor publice. Înțelegerea noastră a geopoliticii este că aceasta transpune lecțiile trase din istorie și geografie în instrumente operaționale", scrie RL Institute în prezentarea sa.
Editor : S.S.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News