Ieșirea din umbră a grupului Bilderberg. Fostul șef NATO va fi la conducerea uneia dintre cele mai controversate organizații din lume
Fostul șef al NATO, Jens Stoltenberg, a fost numit noul copreședinte al influentului grup Bilderberg, care organizează o conferință anuală de politică transatlantică și a fost mult timp subiectul teoriilor conspirației cu privire la amploarea puterii sale de a modela evenimentele globale, scrie The Guardian.
După un deceniu turbulent la conducerea NATO, Stoltenberg preia acum conducerea forumului său proeminent de discuții: un eveniment extrem de privat de patru zile frecventat de prim-miniștri, comisari UE, șefi de bănci, directori generali de corporații și șefi de servicii secrete.
Prima participare Bilderberg a lui Stoltenberg a avut loc în 2002, cu câțiva ani înainte de al doilea mandat al său ca prim-ministru al Norvegiei. În calitate de secretar general al NATO a continuat participările și chiar a ținut discursul principal la banchetul grupului de la Torino, în 2018. Numirea sa ca copreședinte al Bilderberg cimentează rolul grupului în centrul strategiei transatlantice.
În februarie, Stoltenberg va prelua și funcția de președinte al Conferinței de securitate de la München, un alt simpozion important de apărare și diplomație. Cu un coleg veteran al Bilderberg, fostul premier olandez Mark Rutte, care îl înlocuiește pe Stoltenberg la NATO, marchează o concentrare a controlului în vârful alianței atlantice într-un moment critic.
Mandatul lui Stoltenberg la NATO a fost dominat de conflictul Rusia-Ucraina, care a început cu mult înainte de a prelua mandatul în 2014. Stoltenberg a supravegheat ceea ce el a descris recent drept „cea mai mare întărire a apărării noastre colective dintr-o generație”, menționând cu mândrie că „cheltuielile pentru apărare sunt pe o traiectorie ascendentă în întreaga alianță”.
Câțiva dintre noii săi colegi de la Bilderberg au beneficiat de această creștere.
Axa dintre grupul Bilderberg și industria de apărare
Câteva dintre comitetele directoare ale grupului de 31 de membri au roluri de conducere în industria de apărare. Miliardarul fost șef al Google, Eric Schmidt, a prezidat recent Comisia Națională de Securitate pentru AI și este acum ocupat să lanseze o companie de drone kamikaze care vizează piața profitabilă din Ucraina. Între timp, industriașul suedez Marcus Wallenberg este președintele producătorului de apărare Saab, care s-a bucurat de o creștere de 71% a comenzilor în primele nouă luni ale anului 2024, în mare parte ca urmare a războiului cu Rusia.
Apropiatul lui Donald Trump, Peter Thiel, a fondat compania de robotică în creștere rapidă Anduril și gigantul în plină expansiune de supraveghere și inteligență artificială Palantir. Locotenentul său loial, Alex Karp, CEO-ul Palantir, a fost votat în consiliul de administrație al Bilderberg în urmă cu câțiva ani. Karp, care susține că compania sa este „responsabilă pentru cea mai mare parte a țintirii în Ucraina”, a declarat recent pentru New York Times că „foarte probabil” SUA vor duce în curând un război pe trei fronturi cu China, Rusia și Iran.
Starea politică din prezent, asemănătoare cu cea când a fost înființat grupul Bilderberg
În unele privințe, starea geopolitică de astăzi nu este atât de diferită de cea din anii 1950, când s-a născut Bilderberg.
Pe ordinea de zi la prima întâlnire din 1954 a fost „atitudinea față de comunism și Uniunea Sovietică”, raportul conferinței „strict confidențial” făcând referire în mod repetat la „amenințarea comunistă”. 70 de ani mai târziu, la cel mai recent summit de la Madrid, principala amenințare este „Rusia”, care a stat sumbru la finalul agendei conferinței, imediat sub „Ucraina și lumea” și „viitorul războiului”.
În 1954, alianța se confrunta cu „apariția imperialismului comunist”. În 2024, se confruntă cu ceea ce Stoltenberg numește „axa emergentă a autocraților”, condusă de Rusia, China și Coreea de Nord.
Stoltenberg și succesorul său ca secretar general, Rutte, au fost amândoi la întâlnirea din această vară la Madrid. Li s-au alăturat în sala de conferințe un grup de înalți oficiali ai Pentagonului și al doilea cel mai înalt lider militar al NATO, generalul american Chris Cavoli, Comandantul Suprem Aliat în Europa.
Bilderberg a avut întotdeauna legături strânse cu armata: fondatorii săi au inclus membri seniori ai serviciilor secrete britanice și americane, iar un fost lider NATO, Lord Carrington, a condus grupul din 1990 până în 1998.
Chiar și demisia rușinoasă a președintelui său fondator, Prințul Bernhard al Țărilor de Jos, a avut o întorsătură militară: a fost prins în scandalul de mită Lockheed din 1976, singurul an (pre-Covid) în care conferința a fost anulată. Și este grăitor că, probabil, cea mai dominantă figură de la Bilderberg în ultimele decenii a fost marele strateg Henry Kissinger, care a fost lăudat ca un geniu al politicii externe de unii și disprețuit ca un criminal de război de alții.
Bilderberg prosperă pe diplomație discretă, rețele de elită și informații: un fost șef al MI6, Sir John Sawers, este membru al comitetului de conducere al grupului, iar actualul șef al CIA, William Burns, a fost membru înainte de a demisiona în liniște când a preluat mandatul.
Jens Stoltenberg ar putea semnala o schimbare majoră în comunicarea grupului Bilderberg
Dar sosirea lui Stoltenberg ar putea semnala o schimbare majoră: este o numire de profil înalt și urmează alegerii recente a intervievatorului CNN de mare profil Fareed Zakaria în comitetul de conducere al grupului, semnalând probabil o ieșire din umbră pentru grupul înconjurat de secretomanie.
Bilderberg nu a susținut o conferință de presă de zeci de ani, dar politicianul urban Stoltenberg este mult mai obișnuit cu briefing-urile media și întrebările și răspunsurile decât omul pe care îl înlocuiește: economistul olandez și consilierul Goldman Sachs Victor Halberstadt, care a murit în septembrie.
De fapt, Stoltenberg a făcut deja o declarație de presă despre noul său rol, spunând ziarului norvegian Dagens Näringsliv că Bilderberg, „împreună cu Conferința de securitate de la München, este o platformă bună pentru cooperarea între liderii din arena politică, afaceri și lumea academică”.
Dacă Stoltenberg speră să orienteze Bilderberg către un angajament puțin mai mare cu presa, ar putea spera să primească o mână de ajutor de la copreședinta sa, Marie-Josée Kravis, care face parte din consiliul de administrație al Publicis, una dintre cele mai mari companii de relații publice și comunicare din lume.
Cu toate acestea, este foarte posibil ca Kravis însăși să se retragă destul de curând: ea participă cu asiduitate la Bilderberg de la sfârșitul anilor 80. Tânăra generație de miliardari din cercul intim, în special cei din Silicon Valley, tind să fie mai în largul lor vorbind la microfon, în timp ce alții din corpul de conducere al grupului, cum ar fi politicianul Stacey Abrams și membrul consiliului Starbucks, Mellody Hobson, sunt vorbitori publici consacrați.
Jens Stoltenberg se va concentra pe întărirea legăturilor transatlantice în era Trump 2.0
Prima conferință a lui Stoltenberg în calitate de co-președinte al Bilderberg va fi, în mod adecvat, în Suedia. În timp ce se afla la NATO, Stoltenberg a primit patru noi membri în alianță: iar Suedia a fost cel mai recent.
Negociatorul-șef pentru aderarea Suediei la NATO, Oscar Stenström, a fost văzut în marja conferinței Bilderberg de anul acesta de la Madrid: el ajută la organizarea summitului de anul viitor de la Stockholm în numele noului său șef, miliardarul Wallenberg. Familia Wallenberg deține convenabil locația: magnificul hotel Grand, care va fi izolat la mijlocul lunii iunie pentru eveniment.
Ceea ce știm sigur este că Stoltenberg, în noul său rol, se va concentra asupra întăririi legăturilor transatlantice – ceea ce poate să nu fie complet simplu cu Trump înapoi la Casa Albă și politica externă a SUA modelată de Agenda „America First”.
Scriind luna trecută în Financial Times, Stoltenberg a remarcat că „retorica de campanie a lui Trump a stârnit îngrijorări legitime cu privire la angajamentul său față de securitatea europeană”. Acestea fiind spuse, Stoltenberg știe că, oricât de dificile ar fi lucrurile cu Trump, el are o linie telefonică directă la Casa Albă prin Peter Thiel: viitorul vicepreședinte, JD Vance, obișnuia să lucreze pentru Thiel la Mithril Capital.
Editor : Ș.R.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News