Germania se opune planului UE susținut de România și Franța de a eticheta energia nucleară și gazul drept „verzi”
Guvernul german a criticat sâmbătă, în prima zi din 2022, planurile Comisiei Europene de a include energia nucleară și gazele naturale în mult așteptatul său sistem de etichetare ecologică pentru investițiile în sectorul energetic european, notează Politico Europe.
Robert Habeck, ministrul Economiei și Protecției Climei din Germania, alături de ministrul Mediului, Steffi Lemke, ambii din Partidul Verzilor, au criticat aspru inițiativa Comisiei Europene, iar Habeck, care este și vicecancelar al guvernului condus de Olaf Scholz, a declarat că Berlinul nu poate sprijini schema propusă.
Controversatul efort al Comisiei face parte din așa-numita listă a taxonomiei, care va fi esențială pentru direcționarea a miliarde de euro în investiții către tehnologiile necesare pentru construirea de centrale electrice curate și decarbonizarea economiei Uniunii.
Comisia Europeană a aprins dezbaterea
Un draft al proiectului trimis în ultima săptămână de Comisie către țările UE subliniază că „este necesar să se recunoască faptul că sectoarele gazelor fosile și ale energiei nucleare pot contribui la decarbonizarea economiei Uniunii”.
Proiectul de taxonomie prevede că centralele nucleare ar trebui considerate „verzi” dacă țara care alege să le construiască are o strategie, găsește finanţare pentru investiție şi o locaţie pentru neutralizarea deşeurilor radioactive. Scopul principal este de a provoca „daune semnificative” mediului. Prevederile ar urma să se aplice tuturor centrale nucleare care ar trebui să primească autorizaţiile de construcţie înainte de 2045.
Producţia de energie pe bază de gaze naturale va fi considerată verde dacă aceasta are caracter de tranziţie. Ea este caracterizată de UE ca nefiind total sustenabilă, dar în proiect se prevede că emisiile de carbon sunt mai mici decât în ceea ce privește cărbunele.
În text se mai precizează că producătorii de gaze naturale trebuie să îndeplinească anumite criterii, cum ar fi un nivel de emisie de dioxid de carbon de 270 g de CO2 per kilowatt generat.
După publicarea oficială documentului, spre finalul lunii ianuarie, ţările membre îl vor putea consulta, iar proiectul va fi supus spre aprobare în Parlamentul European.
Germania lansează primul atac
Ministrul german al Economiei și Protecției Climei, Robert Habeck, a declarat sâmbătă că propunerea Comisiei Europene „reduce calitatea etichetei de durabilitate”. „Din punctul nostru de vedere, nu ar fi fost nevoie de această adăugare la regulile taxonomiei UE. Nu cred că vor fi aprobate noile propuneri”, a adăugat acesta.
De asemenea, Habeck a spus că nu crede că piețele financiare vor accepta „acest greenwashing” (formă de marketing în care PR și marketingul verde sunt utilizate în mod înșelător pentru a convinge publicul că produsele, obiectivele și politicile unei organizații sunt ecologice).
Ministrul german al Mediului, Steffi Lemke, a fost și mai direct în criticile sale. „Cred că este absolut greșit faptul că Comisia Europeană intenționează să includă energia nucleară în taxonomia UE pentru activități economice durabile”, a declarat în presa germană.
Ea a susținut că energia nucleară ar putea duce la dezastre de mediu devastatoare și ar putea lăsa în urmă cantități mari de deșeuri radioactive. Prin urmare, spune aceasta, energia nucleară „nu poate fi sustenabilă”.
Franța, România și Polonia vor energie nucleară
Totuși, țări precum Franța și Polonia au făcut eforturi puternice pentru includerea energiei nucleare în lista taxonomiei, deoarece susțin că este o tehnologie esențială cu emisii scăzute de carbon, necesară pentru a asigura securitatea energetică în timp ce UE s-a angajat să treacă la energie regenerabilă în următoarele decenii și să devină neutră din punct de vedere al emisiilor nete de dioxid de carbon până în 2050.
Alături de Germania, alte țări precum Austria sau Luxemburg se opun cu înverșunare unei astfel de mișcări pe fondul preocupărilor legate de accidentele nucleare și deșeurile radioactive. Reprezentanții acestor state ar dori ca energia nucleară să dispară din UE în loc să fie încurajată construirea de noi centrale prin etichetarea ca fiind verzi.
Promotorii gazelor naturale susțin că energia electrică produsă de acestea este mai curată decât cea produsă prin utilizarea cărbunelui. Actorii importanți din sectorul gazelor nucleare spun că gazul ar trebui folosit ca combustibil de tranziție, dar oponenții consideră că subminează țintele ecologice ale UE.
Textul Comisiei Europene este deosebit de problematic din punctul de vedere al Partidului Verde din Germania. De altfel, Verzii sunt cunoscuți ca adversari de multă vreme ai energiei nucleare.
„Propunerea președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, este un pas înapoi. Credibilitatea ei cu privire la politica climatică a suferit crăpături semnificative”, a declarat Rasmus Andresen, europarlamentarul german din partea Verzilor.
„Gazele nucleare și fosile nu sunt durabile. Există alternative mai realiste și mai bune pentru a face Europa neutră din punct de vedere climatic. Propunerea președintei Ursula von der Leyen stabilește stimulente greșite pentru investitori”, a mai spus Andresen, avertizând că reglementarea taxonomiei riscă să devină un instrument pentru „greenwashing”.
Dezbaterea privind etichetarea energiei nucleare și cea care folosește gaze naturale ca „energie verde” evidențiază divergența dintre Germania și Franța în ceea ce privește obiectivele energetice ale blocului comunitar. Franţa, ţară care îşi asigură 70% din electricitate din centrale nucleare, este unul din cei mai importanţi susţinători ai energiei nucleare şi susţine că emisiile reduse de CO2 ale centralelor nucleare fac acest tip de energie crucial pentru tranziţia la energia verde. Însă Germania şi alte state se opun şi au început deja să îşi închidă propriile lor centrale nucleare.
Taxonomia nu interzice investiţiile în activităţile care nu sunt etichetate drept „verzi” dar limitează această etichetă la acele activităţi considerate cu adevărat prietenoase cu mediul, în ideea de a direcţiona fondurile spre proiecte cu emisii reduse de carbon. Modul în care va fi conceput viitorul sistem european de clasificare a investiţiilor verzi este urmărit cu atenţie de investitorii din întreaga lume şi este posibil să atragă finanţare privată în valoare de mai multe miliarde de euro, finanţare care ar putea ajuta la tranziţia ecologică.
La mijlocul lunii octombrie, 10 state membre UE, inclusiv România, au cerut în mod public includerea energiei nucleare pe lista investiţiilor verzi. Toate ţările semnatare, în frunte cu Franţa, subliniază că avansul preţurilor la energie a scos în evidenţă importanţa reducerii dependenţei de terţele ţări, în cel mai scurt timp posibil. Energia nucleară este o sursă de energie accesibilă şi independentă şi ar trebui să fie inclusă pe lista investiţiilor verzi până la finele acestui an.
UE respinge acuzațiile că ar fi încercat să își prezinte pe furiș planurile privind investițiile „verzi”
Comisia Europeană a respins luni acuzaţiile că ar fi aşteptat, în mod intenţionat, până în ajunul Anului Nou pentru a da publicităţii o propunere controversată privind clasificarea anumitor proiecte din domeniul gazelor naturale şi energiei nucleare drept investiţii sustenabile, oficialii Executivului comunitar subliniind că „nu au încercat să facă acest lucru pe furiş”, transmite Reuters.
„În afară de a săpa o groapă, Comisia Europeană s-a străduit din răsputeri să îngroape această propunere”, a apreciat Henry Eviston, purtător de cuvânt la ONG-ul de mediu WWF. „La întrebarea dacă energiile regenerabile sunt verzi, Comisia le-a dat cetăţenilor trei ocazii pentru a-şi exprima opinia. Pentru gaze nucleare şi energie atomică avem un document scris în spatele uşilor închise şi publicat în ajunul Anului Nou”, a adăugat Eviston. Potrivit acestuia, dacă Executivul comunitar ar fi avut încredere în propunerea sa ar fi trebuit să organizeze o consultare publică.
În replică, principalul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, a declarat luni, la un briefing de presă, că Executivul comunitar s-a angajat să prezinte, până la finele anului 2021, poziţia sa cu privire la ceea ce constituie „un subiect foarte complex şi sensibil”.
„Nu am încercat să o facem pe furiş, optând în mod intenţionat pentru 31 decembrie. Colegii noştri, pot să vă asigur, ar fi preferat să se relaxeze în vacanţă, dar au decis să continue să lucreze în timpul vacanţei de Crăciun pentru a fi siguri că va fi gata până la finalul anului”, a spus Eric Mamer, citat de Agerpres.
Cu prilejul mai multor luni de dezbateri cu privire la includerea centralelor pe gaze naturale pe lista investiţiilor „verzi”, unele state membre au subliniat că au nevoie de aceste centrale pentru a putea renunţa la termocentralele pe cărbune, mai poluante. În schimb, alte ţări membre susţin că etichetarea gazelor naturale drept investiţii „verzi” ar submina credibilitatea taxonomiei UE, într-un moment în care blocul comunitar vrea să fie lider global în combaterea schimbărilor climatice.
Citește și: Criza gazelor din Europa. De ce crește factura la energie și cum șantajează Gazprom UE
Editor : Marco Badea
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News