Live Text Care sunt țintele probabile ale contraofensivei ucrainene. Rușii, nevoiți să se regrupeze la Liman, unde au suferit pierderi grele

Ucrainenii ar fi lansat atacuri cu drone asupra portului Sevastopol din Crimeea. Guvernatorul prorus al oraşului, Mihail Razvojaev, a transmis luni dimineața că rușii au respins loviturile ucrainenilor, relatează The Guardian. În aceste zile, atenția se îndreaptă în mod special spre frontul ucrainean în condiţiile în care este aşteptată o contraofensivă. Semne incipiente au fost observate în sudul ţării, iar potrivit preşedintelui Volodimir Zelenski obiectivul este recucerirea tuturor teritoriilor ocupate de ruşi, inclusiv Crimeea. Șeful forțelor terestre ucrainene a anunțat că rușii au suferit pierderi grele în regiunea orașului Liman, în timp ce la Bahmut ucrainenii continuă să „distrugă cele mai bune unități” ale Moscovei.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Reportaj: Sat izolat, pentru că ruşii atacă toate maşinile care intră şi ies din localitate 

ACTUALIZARE 23:58 Locuitorii unui sat din Nord-Estul Ucrainei se află în imposibilitatea de a părăsi zona, din cauza atacurilor foarte dese lansate de armata rusă. Maşinile care circulă pe drumul care leagă satul respectiv de restul regiunii sunt ţinte ale militarilor ruşi, transmite Agerpres. 

Satul Pokrovka din comuna Krasnopillea, care are puţin peste 1.000 de locuitori, se află la mai puţin de zece kilometri de graniţa cu Rusia. Din acest motiv, distanţa dintre poziţiile militarilor ruşi şi principala cale de acces în localitate este foarte mică. Astfel, ambulanţele, maşinile de transport pâine, maşinile militare sau cele civile sunt luate la ţintă de forţele militare ruseşti. 

„Avem probleme ce ţin de transportul produselor alimentare către acei locuitori, dar şi cu funcţionarea reţelelor de apă sau electricitate, mai ales atunci când au loc atacuri”, a afirmat primarul comunei Krasnopillea, Iurie Iaremciuc. 

Informaţiile privind atacurile asupra căii de acces către satul Pokrovka au fost confirmate de ofiţerul de presă al Detaşamentului de Grăniceri de la Sumî, Roman Tcaci. 

„Inamicul cinic trage asupra localităţilor. Am avut cazuri când se deplasau grăniceri, când se transporta pâinea sau alte mijloace de transport, iar duşmanul deschidea focul asupra acestora”, a precizat Tcaci. 

Sumî are o graniţă comună cu Rusia pe o lungime de peste 500 de kilometri. Regiunea ucraineană se învecinează cu trei regiuni ruseşti, şi anume Breansk, Kursk şi Belgorod. 

Pe 24 februarie 2022, cea mai mare parte a regiunii Sumî a fost ocupată de forţele militare ruse, care însă s-au retras pe 4 aprilie. 

Sumî avea o economie bazată în special pe industria producătoare de îngrăşăminte chimice şi utilaje agricole. 

Rușii, forțați să se regrupeze în zona Liman, unde au suferit pierderi grele

ACTUALIZARE 20:30 Forţele ruse care atacă în zona oraşului Lîman (regiunea Doneţk, estul Ucrainei) au fost nevoite să se regrupeze după ce au suferit pierderi grele, a declarat luni comandantul forţelor terestre ucrainene, Oleksandr Sîrski, în cursul unei vizite pe frontul de est, transmite EFE, preluată de Agerpres.

„După mai multe încercări nereuşite de a străpunge apărarea noastră în zona Lîman, inamicul a suferit pierderi semnificative şi a fost forţat să îşi regrupeze unităţile”, a declarat Sîrski, citat pe contul Telegram al Centrului de presă al armatei ucrainene, care relatează într-un comunicat despre vizita sa de pe front.

Pe lângă vizita la soldaţii din Lîman, comandantul ucrainean s-a întâlnit şi cu trupele din oraşul asediat Bahmut, situat tot în regiunea Doneţk (est), unde armata ucraineană apără în continuare partea din oraş care nu a fost încă cucerită de forţele ruse.

Sîrski a declarat că luptele continuă în Bahmut, epicentrul luptelor de pe frontul de est, precizând că acţiunile ofensive ale inamicului au eşuat în unele suburbii ale oraşului. „Cu toate acestea, inamicul nu renunţă la obiectivul său de a încercui Bahmut şi îşi foloseşte toate forţele şi mijloacele în acest scop”, a adăugat el.

Rezistenţa ucraineană la Bahmut a permis Ucrainei să zădărnicească ofensiva rusă timp de mai multe luni şi să împiedice extinderea frontului, a afirmat generalul Sîrski. În plus, a adăugat el, Ucraina „câştigă timp” şi „distruge cele mai bune unităţi ruseşti” prin apărarea oraşului Bahmut.

Rusia produce și acumulează rachete în așteptarea contraofensivei ucrainene (Budanov)

ACTUALIZARE 17:49 Rusia continuă să producă şi să acumuleze rachete pentru a le utiliza odată ce va începe contraofensiva ucraineană cu scopul de a zădărnici încercările Kievului de a-şi recuceri teritoriile ocupate de inamic, a declarat luni şeful Direcţiei principale de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării, Kirilo Budanov într-un amplu interviu acordat unei publicaţii ucrainene, transmite EFE, preluat de Agerpres.

„Acumulează rachete pentru a perturba operaţiunea noastră ofensivă”, a declarat Budanov, întrebat de publicaţia locală RBK de ce Rusia a încetat să mai lanseze atacuri masive cu rachete asupra oraşelor ucrainene, aşa cum începuse să facă în toamna anului trecut pentru a distruge sistemul de electricitate ucrainean.

Pe lângă economisirea de rachete, a declarat Budanov în interviu, „Rusia produce noi rachete, dintre care cele mai multe ar putea fi utilizate în ostilităţi active”, a prezis şeful serviciilor de informaţii militare de la Kiev.

Citește continuarea AICI

Cum au planificat ucrainenii să bombardeze Moscova. Atacul a fost oprit de americani care s-au temut că Putin va folosi arma nucleară

ACTUALIZARE 17:40 Ucrainenii au planificat un atac masiv asupra Moscovei, în ziua în care se împlinea un an de la invazia Rusiei în Ucraina. Atacul a fost amânat la solicitarea americanilor, scrie The Washington Post.

Atacul ucrainenilor ar fi trebuit să aibă loc pe 24 februarie 2023, la un an de la invazia Rusiei. Generalul Kirilo Budanov, șeful Direcției de informații militare a Ucrainei, i-a transmis unuia dintre ofițerii săi „să se pregătească pentru bombardamente masive pe 24 februarie... cu tot ce are la dispoziție”, potrivit unui raport clasificat al SUA, citat de Washington Post.

Potrivit raportului, oficialii ucraineni s-au gândit chiar și la atacuri pe mare în orașul-port Novorossiisk la Marea Neagră, o operațiune în mare măsură simbolică dar care ar fi demonstrat capacitatea Ucrainei de a lovi adânc în interiorul teritoriului inamic.

Citește continuarea AICI

Kuleba: Trimiterea de avioane F-16 în Ucraina, cea mai bună investiție în securitatea Europei

ACTUALIZARE 16:30 Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a declarat luni că trimiterea de avioane de luptă F-16 ţării sale ar fi o investiţie imbatabilă, care ar avea rezultate pozitive pentru securitatea Europei pe termen lung, potrivit EFE şi Unian.

„Nu există niciun argument raţional pentru ca Ucraina să nu primească avioane de luptă moderne de tip occidental şi sunt convins că decizia va fi luată în cele din urmă”, a declarat Kuleba, citat într-un comunicat al Ministerului ucrainean de Externe remis presei.

„"Furnizarea de avioane F-16 Ucrainei va fi cea mai bună investiţie a acestui deceniu în securitatea continentului european”, a subliniat el într-o intervenţie la Consiliul miniştrilor de externe din UE luni la Bruxelles, pe agenda căruia s-a aflat pe lângă alte probleme şi chestiunea livrărilor de muniţii către Ucraina.

Kuleba s-a arătat încrezător că ţările UE sunt în măsură să joace un rol de prim-plan în adoptarea deciziei de a livra Ucrainei aviaţie de luptă modernă, demonstrând astfel leadershipul strategic al Uniunii Europene. El a subliniat că această decizie ar trebui luată cât mai curând posibil.

Ministrul de externe ucrainean a spus că instruirea piloţilor ucraineni în operarea avioanelor occidentale ar trebui să înceapă acum, pentru ca aceştia să le poată folosi "imediat", atunci când livrarea lor va primi undă verde.

„Superioritatea aeriană asupra inamicului”, a remarcat el, „va salva vieţi în rândul soldaţilor şi civililor noştri”.

Kuleba s-a adresat reuniunii prin videoconferinţă pentru a le mulţumi omologilor săi pentru asistenţa militară deja acordată şi pentru a le cere să accelereze achiziţia şi producţia de muniţie de artilerie, astfel încât armata ucraineană să poată respinge mai bine atacurile ruse şi să înceapă contraofensiva.

Care sunt țintele probabile ale contraofensivei ucrainene?

ACTUALIZARE 15:30 Armata ucraineană se pregătește pentru o contraofensivă de primăvară pentru a recupera zonele ocupate de ruși.

Observatorii cred că țintele cele mai probabile ale contraofensivei ar fi părțile deținute de Rusia din regiunile de sud Herson și Zaporojie, scrie Sky News.

Dacă contraofensiva va avea succes, ar permite Ucrainei să întrerupă coridorul terestru dintre Rusia și Crimeea.

În ceea ce ar putea fi pregătiri pentru o astfel de mișcare, forțele ucrainene și-au stabilit recent un punct de sprijin în apropierea orașului Oleshky de pe malul estic al râului Nipru, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului.

De asemenea, Ucraina a primit recent arme moderne de la aliații săi occidentali și a pregătit noi trupe, antrenate în Occident, pentru contraofensiva de primăvară.

De partea cealaltă, rușii și-au întărit apărarea pe linia frontului din sud, unde au ridicat fortificații și au săpat tranșee, în special în peninsula Crimeea.

Rusia a trecut pe poziții defensive în toate zonele sale de luptă, cu excepția Bahmut, potrivit șefului serviciilor de informații ucrainene Kyrylo Budanov, relatează The Guardian.

Într-un interviu acordat RBC Ucraina, acesta a declarat: „Au trecut complet la apărare pozițională peste tot. Singurele locuri de pe linia frontului în care fac încercări sunt în orașul Bahmut, o încercare de a acoperi orașul Avdiivka dinspre nord și lupte localizate în orașul Marinka. Atât în Avdiivka, cât și în Marinka, tacticile sunt identice cu cele din Bahmut – doar o încercare de a șterge așezarea de pe fața pământului”.

VIDEO O dronă kamikaze cu 17 kilograme de explozibil a căzut în apropiere de Moscova, spune presa rusă

ACTUALIZARE 14:00 Presa rusă relatează că o dronă kamikaze cu 17 kilograme de explozibil a căzut în regiunea Moscova. Aceasta a fost găsit în satul Vorovskoie de lângă Noginsk, potrivit Nexta.

Potrivit surselor citate de agenția Tass, aeronava fără pilot a fost descoperită dumincă, prăbușită și ruptă în două. „În prezent, drona a fost dusă la examinare, pentru a se stabili cine a lansat-o și unde zbua”, au spus oficialii ruși.

Presa rusă susține că drona, care a căzut la aproximativ 50 de kilometri de Moscova, este de fabricație ucraineană. Autoritățile de la Kiev nu au făcut niciun comentariu legat de acest incident.

Peste jumătate din populația Ungariei crede că există „un pericol real” ca războiul din Ucraina să pornească Al Treilea Război Mondial

ACTUALIZARE 13:30 O majoritate de 54% a ungurilor consideră că există „un pericol real” ca războiul Rusia-Ucraina să escaladeze într-un al treilea război mondial, iar 55% sunt de părere că una dintre părţile în conflict ar putea desfăşura arme nucleare, arată rezultatele unui sondaj realizat de institutul Nezopont, citate luni de agenţia MTI.

La începutul războiului, cu peste un an în urmă, mulţi unguri credeau că se va termina în scurt timp, aminteşte Nezopont.
Acum în schimb, doar 42% dintre respondenţi au apreciat că nu există o ameninţare realistă a unui nou conflict mondial şi în opinia altor 41% nu este realistă nici ameninţarea desfăşurării de arme nucleare, scrie Agerpres.

Citește continuarea AICI

Prigojin anunță că mercenarii Wagner nu vor mai lua prizonieri în Ucraina

ACTUALIZARE 13:15 Evgheni Prigojin, şeful grupării paramilitare ruse Wagner, a ameninţat că mercenarii din subordinea sa îi vor ucide pe toţi ucrainenii căzuţi prizonieri, transmit DPA și Agerpres. 

„Vom distruge pur şi simplu totul pe câmpul de luptă”, a scris el duminică pe Twitter. Prigojin şi-a justificat ameninţarea referindu-se la un mesaj radio interceptat, în care ucrainenii discută despre împuşcarea pe loc a unor mercenari Wagner răniţi.

El a acuzat Ucraina de încălcarea legislaţiei internaţionale, conform căreia prizonierii de război au dreptul la condiţii sigure, şi a susţinut că, deoarece respectă acest principiu, „îi vom ucide pe toţi pe câmpul de luptă şi nu vom mai lua prizonieri”. 

Citește continuarea AICI

Imagini spectaculoase. Un singur tanc ucrainean provoacă daune majore într-o operațiune-fulger împotriva pozițiilor Wagner la Bahmut

ACTUALIZARE 13:05 Soldații din Brigada 93 Mecanizată a armatei ucrainene au executat un atac curajos la Bahmut, împotriva pozițiilor Wagner. Un singur tanc manevrat precis pe străzile pustii ale orașului a înaintat înspre pozițiile rușilor și a tras de la mică distanță împotriva mai multor obiective, după care s-a retras în siguranță, la adăpostul perdelei de praf și moloz ridicată din casele distruse. Totul a fost filmat din dronă.

A tank of the 93rd brigade during a counterattack in March on positions recently relinquished to the Waginer group pic.twitter.com/bTB6DevuZt

— Seveer of the 95th rifles 🇺🇦🇬🇧 (@Seveerity) April 22, 2023

Tancul manevrează rapid și precis pe străzile orașului și, în momentul în care ajunge pe o stradă mărginită de case distruse începe să tragă, provocând pagube serioase.  Tanchistul profită de perdeaua groasă de praf și moloz ridicată din clădirile distruse și continuă să tragă de la adăpostul ei, iar apoi se retrage în aceeași manieră precisă. 

Citește continuarea AICI

Ministrul finlandez de Externe: Livrările de muniții către Ucraina trebuie accelerate

ACTUALIZARE 12:30 Uniunea Europeană trebuie să-şi accelereze achiziţiile comune de muniţie pentru Ucraina, a susţinut luni ministrul de externe finlandez Pekka Haavisto, care participă la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE) de la Luxemburg, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Pe 24 februarie 2022, Rusia a lansat o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei vecine, dar pretinde că desfăşoară o „operaţiune militară specială de denazificare” a ţării vecine şi de protejare a populaţiei rusofone din Ucraina. În urma acestei invazii, Suedia şi Finlanda şi-au exprimat dorinţa de a deveni membre ale NATO, însă până acum doar Finlanda a aderat la Alianţa Nord-Atlantică.

La sosirea la Luxemburg, şeful diplomaţiei ucrainene a avertizat că există riscul ca gruparea paramilitară Wagner din Rusia să poată avea de câştigat de pe urma crizei actuale din Sudan şi a subliniat că UE ar trebui să facă mai mult cu privire la situaţia din ţara africană. „Nu este corect că toţi străinii părăsesc ţara în aceste circumstanţe. Dacă noi plecăm, lăsăm spaţiu de acţiune pentru trupele Wagner şi Rusia”, a explicat demnitarul finlandez.

În Sudan au loc de zece zile confruntări intense între forţele şefului armatei, Abdel Fattah al-Burhan, care conduce de facto Sudanul de la lovitura de stat din octombrie 2021, şi cele ale liderului Forţelor de Sprijin Rapid, Mohamed Hamdan Daglo. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cel puţin 420 de persoane au fost ucise şi peste 3.700 rănite începând din 15 aprilie.

Şapte ţări membre ale UE (Franţa, Germania, Italia, Spania, Olanda, Grecia şi Republica Cehă) au reprezentanţe în capitala sudaneză.

Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a declarat că peste 1.000 de cetăţeni ai UE au fost evacuaţi din Sudan până acum. „Este o operaţiune complexă, dar ea a fost încununată de succes. Nu vă pot oferi date exacte, dar este sigur că peste 1.000 de persoane au fost evacuate”, a spus Borrell, care prezidează reuniunea CAE de la Luxemburg. 

Rușii s-au împușcat între ei, după un scandal între mercenarii Wagner și soldații armatei ruse, în Lugansk

ACTUALIZARE 11:30 Un scandal care a izbucnit între soldații armatei ruse și mercenari din grupul Wagner a escaladat într-un schimb de focuri în orașul ocupat Stanitsia Luganska din regiunea Lugansk, controlată de ruși, potrivit Statului Major ucrainean. Potrivit sursei citate, în urma confruntării au fost victime de ambele părți, scrie Sky News.

„Fără realizări semnificative pe câmpul de luptă, Forțele Armate Ruse și PMC „Wagner” încearcă din ce în ce mai mult să găsească vinovați pentru înfrângeri. Își transferă responsabilitatea pentru propriile greșeli tactice și pentru pierderile suferite. Ca urmare, o luptă între forțele armate ruse și mercenarii PMC Wagner a izbucnit recent în așezarea Stanitsia Luganska (oblastul Lugansk)”, se arată în informarea Statului Major ucrainean.

Citește continuarea AICI

ISW: Forţele ucrainene câștigă teren în Herson, iar rușii se pregătesc din nou să atace oraşul Vuhledar din Donețk

ACTUALIZARE 11:15 Trupele ucrainene au avansat de-a lungul malului râului Nipru, controlat anterior de forţele ruse de ocupaţie, în regiunea sudică Herson parţial eliberată, potrivit analizelor unor specialişti militari occidentali, informează luni agențiile DPA și Agerpres. 

Institutul American pentru Studiul Războiului (ISW) a anunţat duminica aceasta că geodatele publicate şi informaţiile unor bloggeri militari ruşi arată că forţele ucrainene au ocupat poziţii pe malul stâng sau estic în regiunea Herson.  Însă anvergura şi obiectivele acestor succese ucrainene, înregistrate pentru prima dată, sunt neclare, potrivit experţilor. 

Forţele militare ruse au fost alungate din capitala regională Herson şi complet de pe malul vestic al râului Nipru din această regiune în timpul unei ofensive ucrainene în toamna anului trecut. Obiectivul era de a preveni o avansare pe malul celălalt al râului.  

Citește continuarea AICI

Muzica pop din Rusia devine instrument de război

ACTUALIZARE 10:50 În Rusia, până și muzica pop se aliniază cu politica lui Vladimir Putin, scrie New York Times. Cântăreții au versuri care seamănă tot mai mult cu discursul Kremlinului: cu cât mai războinice, cu atât mai apreciate de posturile de radio și de televiziune, controlate de stat. Iar favoriții președintelui rus primesc pentru fiecare eveniment sume colosale.

„Cu soarele care arde deasupra noastră,
Cu mândrie zburând pe aripile vântului,
Cu noi este pământul liber
Pentru totdeauna!”

Acesta este Yaroslav Dronov, cunoscut sub numele său de scenă Șaman. Cântăreț, compozitor și producător de muzică din Rusia, el era adeptul stilurilor pop și rock până la invazia Ucrainei de către armata lui Vladimir Putin. După acest moment, s-a reorientat și a început să compună și să interpreteze cântece patriotice, pe ritmuri moderne și, cel mai important, pe placul liderului rus.

Șaman, în vârstă de 31 de ani, și-a lansat de curând o nouă melodie, filmată în Piața Roșie. În videoclip, el apare cu o banderolă tricoloră pe braț, precum cele purtate de colaboratorii ruși în cel de-al Doilea Război Mondial. Spiritul patriotic al cântărețului a luat avânt, alimentat de războiul lui Putin. Șaman este nelipsit de la concertele organizate de președintele rus, iar popularitatea sa a explodat. La fel și sumele pe care le încasează - între 55 de mii și 100 de mii de euro pentru o reprezentație. Cazul lui Șaman nu este unic. Mulți artiști din Rusia și-au aliniat arta la mesajul lui Vladimir Putin – fie din pragmatism, fie din căutarea bogăției, fie din convingere.

ARTE: România stă la porțile războiului

ACTUALIZARE 10:40 Războiul din Ucraina a adus România într-o poziție strategică pentru NATO și Uniunea Europeană, cred jurnaliștii televiziunii franco-germane ARTE. Țara noastră are cea mai lungă graniță cu Ucraina, dintre membrii celor două organizații. De aceea, pe aici trec numeroase rute de aprovizionare cu armament și de tranzit pentru refugiați.

Din ianuarie 2023, acest tren leagă orașele Rakhiv din Ucraina și Valea Vișeului, din România. Cele două țări au vrut să restabilească această linie, care fusese închisă în 2006, în contextul războiului care multiplică schimburile de bunuri și de persoane între cele două state. România se află la porțile războiului, are 650 km de frontieră cu Ucraina, zeci de mii de refugiați ucrainieni au trecut pe aici în drum spre vestul Europei. România, până mai ieri verișoara săracă din Uniunea Europeană și din NATO, a devenit, de la invazia Ucrainei de către ruși, o țară strategică pentru cele două organizații.

Conflictul din Ucraina a confirmat rolul României ca avanpost al NATO în fața amenințării ruse, la granița de est a alianței. În jur de 4.700 de soldați străini sunt dislocați aici. Iar Franța își arată forța: sub culorile NATO, desfășoară aici sisteme de apărare sol-aer, tancuri Leclerc și 800 de militari. În sudul României, la Deveselu, se găsește din 2016 o stație a scutului antirachetă american, menită să intercepteze orice atac ce ar veni din Rusia, Iran sau Coreea de Nord. Un alt punct strategic se găsește în regiunea Constanța, care adăpostește o bază aeriană românească pusă la dispoziția NATO. Obiectivul este de a proteja portul Constanța precum și pe cel din Galați, importante guri de oxigen pentru exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră.

România este o țară latină, într-o mare slavă, care a ales Europa și NATO pentru a se proteja de Rusia, alegere importantă mai ales în contextul războiului din Ucraina. Spre comparație, Moldova, extrem de apropiată din punct de vedere istoric și geografic de România, nu are această șansă. Cum nu este nici membru al Uniunii Europene și nici al NATO, rămâne o țintă pentru Rusia, mai ales prin regiunea secesionistă a Transnistriei.

Ministerul britanic al Apărării: Rusia folosește pașapoartele ca instrument în „rusificarea” părților din Ucraina ocupată

ACTUALIZARE 09:45 Rusia folosește pașapoartele ca instrument în „rusificarea” părților din Ucraina ocupată, a declarat Ministerul Apărării al Regatului Unit, potrivit The Guardian. Autoritățile din zonele ocupate au constrâns „aproape sigur” populația să accepte pașapoartele rusești, transmit britanicii.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine - 24 April 2023.

Find out more about Defence Intelligence's use of language: https://t.co/hKhCuMwBFk

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/6ugy1ZlZXQ

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) April 24, 2023

„Locuitorii din Herson au fost avertizați că cei care nu acceptă un pașaport rusesc până la 1 iunie 2023 vor fi „deportați” și bunurile lor confiscate”.

Ministerul Apărării al Regatului Unit afirmă că Rusia ar accelera probabil integrarea birocrației din zonele Ucrainei ocupate în cea a Rusiei pentru a „prezenta invazia ca pe un succes”, în special înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor.

Rusia susţine că a înregistrat progrese în bătălia pentru Bahmut

ACTUALIZARE 08:50 În timp ce Rusia susţine că forţele sale au avansat în Bahmut, un comandant ucrainean de rang înalt a declarat că trupele sale menţin linia frontului prin oraşul distrus complet, relatează Reuters.

Ministerul rus al Apărării a declarat duminică că forţele sale au securizat două blocuri în cartierele vestice ale oraşului şi că unităţile aeropurtate asigurau întăriri în nord şi sud.

Generalul ucrainean Oleksandr Sîrski a distribuit pe aplicaţia de mesagerie Telegram imagini în care apare analizând o hartă împreună cu alţi trei bărbaţi în uniformă, cu descrierea „Linia frontului Bahmut. Apărarea noastră continuă”. „Lovim inamicul, de multe ori în mod neaşteptat pentru el, şi continuăm să menţinem liniile strategice”, a scris el.

Zelenski: Victoria noastră în acest război va fi împărtășită cu toţi cei care au făcut-o posibilă

ACTUALIZARE 08:30 Președintele Volodimir Zelenski a făcut un apel pentru compatrioții care pot susține forțele ucrainene să facă față inamicilor ruși. În mesajul de duminică seară, Zelenski a vrut să transmită mulțumiri soldaților de pe front.

„Astăzi vreau să mă concentrez asupra cuvintelor de recunoştinţă. În primul rând, războinicilor (...)”, a spus Zelenski, enumerând apoi mai multe unităţi care sunt desfăşurate pe linia frontului, cărora le-a subliniat meritele.

„Este important să se înţeleagă acest lucru în fiecare oraş, în fiecare sat, peste tot unde este mai mult sau mai puţin linişte acum, pretutindeni unde astăzi a fost doar o zi de primăvară calmă şi însorită - fiecare astfel de zi de linişte în zonele din spate este câştigată de soldaţii noştri în luptele crâncene de pe linia frontului. În bătălii zilnice! Vă rog, vă rog, vă rog, vă rog să respectaţi acest lucru. Şi ajutaţi-i întotdeauna pe soldaţii noştri atunci când au nevoie, sprijiniţi întotdeauna statul şi apărarea, cât de mult puteţi” - şi-a implorat preşedintele Zelenski compatrioţii.

„În al doilea rând, aş dori să le mulţumesc salvatorilor, tuturor angajaţilor noştri de la serviciile de urgenţă care sunt implicaţi, în urma loviturilor inamice. (...) În al treilea rând, psihologii noştri. (...) Al patrulea punct - le sunt recunoscătoare tuturor celor care ajută la distribuirea cărţilor noastre în lume. Le mulţumesc tuturor celor care scriu în ucraineană şi despre Ucraina”, a enumerat Zelenski alte categorii profesionale. 

„Victoria noastră în acest război va fi împărtăşită. Toţi cei care au adus-o mai aproape. Toţi cei care au luptat şi au muncit de dragul victoriei. Glorie fiecărui erou ucrainean! Glorie poporului nostru frumos!”, a conchis preşedintele ucrainean.

Flota rusă a Mării Negre a respins un atac cu drone asupra Sevastopolului, afirmă guvernatorul prorus al oraşului

ACTUALIZARE 08:20 Flota rusă a Mării Negre a respins luni dimineața un atac cu drone asupra portului Sevastopol din Crimeea, a transmis guvernatorul prorus al oraşului, relatează The Guardian.

BREAKING: Ukrainian drone attack reported against Russia's black sea fleet in Sevastopol. Governor says that the "fleet is now repelling the attack of surface drones. All services of the city are on alert" - TASS pic.twitter.com/T4hZl9ikPy

— Faytuks News Δ (@Faytuks) April 24, 2023

„Conform ultimelor informaţii: o dronă de suprafaţă a fost distrusă, a doua a explodat singură”, a scris guvernatorul Mihail Razvojaev pe aplicaţia de mesagerie Telegram. „Acum oraşul este liniştit. Nu au fost raportate pagube, susţine Razvojaev.

Deşi Kievul nu le revendică oficial, aceste atacuri cu drone sunt atribuite de obicei forțelor ucrainene.

Metodele prin care Rusia încearcă să ocolească sancțiunile și să cumpere bunuri interzise. SUA și-au avertizat aliații

ACTUALIZARE 08:00 Statele Unite au împărtăşit informaţii unor bancheri europeni, oficiali guvernamentali şi lideri de afaceri pentru a restrânge tacticile Rusiei de a încerca să evite sancţiunile impuse de ţările occidentale, au anunțat autoritățile americane.

Brian Nelson, subsecretar pentru terorism şi informaţii financiare în cadrul Trezoreriei SUA, a susţinut şedinţe de informare săptămâna trecută în Elveţia, Austria, Germania şi Italia pentru a promova o supraveghere mai eficientă a implementării sancţiunilor impuse pentru invadarea Ucrainei de către Rusia, a declarat Trezoreria într-un comunicat preluat de Reuters, potrivit Agerpres.

Nelson a împărtăşit detalii despre unele dintre cele mai importante bunuri militare pe care Rusia încearcă să le achiziţioneze, inclusiv dispozitive optice, electronice şi echipamente de producţie. El a cerut aliaţilor să rămână atenţi la „steaguri roşii”, cum ar fi plăţi mari în numerar, direcţionarea plăţilor prin ţări terţe care nu sunt implicate în tranzacţii şi licitaţii multiple sau expedieri de produse identice de la furnizori diferiţi pentru acelaşi utilizator final.

Citește continuarea AICI

Franța promite Ucrainei nave autobuze și șine pentru căile ferate

ACTUALIZARE 07:50 Guvernul francez a promis duminică că va furniza nave, autobuze şi şine pentru căile ferate Ucrainei, a cărei infrastructură de transport a fost grav avariată de invazia rusă, transmite AFP, potrivit Agerpres. 

Ministrul delegat pentru Transporturi, Clement Beaune, care a încheiat duminică o vizită de patru zile în Ucraina, a cerut companiilor franceze, „de acum înainte”, „să fie prezente, mai ales în sectorul transporturilor”.

Potrivit Ministerului francez pentru Tranziţie Ecologică, „cele mai recente evaluări estimează costul reconstrucţiei Ucrainei la 383 de miliarde de euro”, dintre care 83 de miliarde doar pentru infrastructura de transport.

Beaune „a luat iniţiativa de a reuni la întoarcerea sa în Franţa liderii principalelor companii franceze din sectorul transporturilor pentru a-şi accelera mobilizarea pentru Ucraina”, a adăugat ministerul într-un comunicat de presă. Între timp, Franţa a promis că va „dona ambarcaţiuni-pilot” şi că va mobiliza „expertiza tehnică a Porturilor HAROPA (care gestionează porturilor de pe Sena) pentru a creşte exporturile de cereale”. De asemenea, va trimite „autobuze suplimentare în Ucraina pentru a asigura transportul şcolar, pe lângă cele 30 de vehicule deja livrate”, potrivit comunicatului.

Franţa s-a angajat „să furnizeze Ucrainei 20.000 de tone de şine, să reconstruiască câteva sute de kilometri de căi ferate” avariate de lupte şi bombardamente şi „zece generatoare suplimentare de 1,5 tone, în plus faţă de cele 20 ce urmează să fie livrate în săptămânile următoare căilor ferate ucrainene”.

Totodată, „Franţa primeşte zece controlori de trafic aerian ucraineni la ENAC (Şcoala Naţională de Aviaţie Civilă) pentru a pregăti pentru redeschiderea cerului ucrainean”, a spus ministerul. „De la începutul conflictului, Franţa oferă sprijin militar, care este foarte important, dar există şi sprijin civil, inclusiv în efortul de război, care este vital”, a explicat Clement Beaune, citat în comunicatul de presă.

Editor : C.L.B.

• Etichete:
• vladimir putin
• rusia
• franta
• nato
• ucraina
• razboi
• volodimir zelenski
• live text razboi

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei