„Estul Europei va fi deşert radioactiv 100 ani”. Un ministru ucrainean descrie scenariul unei catastrofe nucleare la Zaporojie
O eventuală scurgere radioactivă la centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, care este sub controlul ocupanţilor ruşi, ar provoca o tragedie de şase ori mai mare decât cea de la Cernobîl, afirmă ministrul Mediului şi Resurselor Naturale al Ucrainei, Ruslan Streleţ, în cadrul unui interviu pentru Deschide.MD, preluat de News.ro. Potrivit acestuia, într-o astfel de variantă, tot estul Europei s-ar transforma într-un deşert radioactiv pentru cel puţin 100 de ani.
Întrebat dacă autorităţile de la Kiev au făcut anumite calcule, dacă se produce o scurgere de radiaţie la centrala de la Zaporojie, pe ce suprafaţă se va extinde norul radioactiv şi dacă ar fi o catastrofă comparabilă cu cea de la Cernobîl, Ruslan Streleţ a răspuns: „Pot doar să spun că această catastrofă va fi mult mai mare decât catastrofa de la Cernobîl din 1986. Pentru că centrala nucleară de la Cernobîl avea doar un reactor. Centrala nucleară de la Zaporojie este cea mai mare centrală nucleară din Europa şi are şase reactoare. Nici nu pot să-m imaginez ce teritoriu va fi afectat. Oraşele mari, adică Zaporojie, Kirovograd, Dnipro, Nikolaev, Herson, după care R. Moldova, estul Poloniei, Slovacia, România, Bulgaria. O mare parte din Marea Neagră. Toate aceste teritorii ar putea fi afectate. Noi şi acum, după 38 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, simţim urmările. Dar dacă puteţi multiplica aceste urmări de şase ori, va fi afectat un teritoriu foarte mare. Şi va fi o poluare radioactivă care va ţine 100 de ani”.
El s-a referit, în interviul pentru Deschide.MD şi la consecinţele faptului că rachetele ruseşti ţintesc hidrocentralele de pe râul Nistru şi la posibilitatea de a fi afectat şi teritoriul Republicii Moldova.
„Trebuie să ştiţi că distrugerea barajului de la Kahovka a fost cel mai mare act de ecocid de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace. Pierderile ecologice provocate de distrugerea barajului de la Kahovka însumează peste 147 miliarde de hrivne (aprox. 3,35 miliarde de euro, n.r.). Ucraina a pierdut atunci 14 kilometri cubi de apă potabilă, apă suficientă pentru a aproviziona toată populaţia globului pământesc timp de două zile. Am pierdut această cantitate de apă în două zile. Aşa că, dacă vor distruge vreun alt baraj, vom avea aceeaşi situaţie. Şi este foarte greu de calculat care vor fi costurile. Dar nu este problema principală cât va costa. Problema principală este cum să o restaurăm”, a subliniat ministrul ucrainean.
El a precizat că, din cauza ruşilor, au ars sau au fost afectate 30% din pădurile Ucrainei.
„Suprafaţa pădurilor arse în Ucraina este mai mare decât suprafaţa totală a Ciprului sau ca două treimi din suprafaţa R. Moldova. Noi calculăm costurile. Dar spuneţi cum să refacem copacul care a crescut 80 de ani, 100 de ani? Cum să-l refacem într-o zi? Câţi bani trebuie să plătim pentru a-l reface într-o zi? Nicio sumă de bani nu poate repara aceste pierderi”, a explicat Ruslan Streleţ.
Editor : I.C
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News